FENOMENUL DE

URBANIZARE AL
EUROPEI
PETRESCU IOANA
CLASA 12D
 Geografia urbana studiaza aparitia, structura interna si
dinamica orasului,relatiile cu alte asezari, repartitia
geografica si rolul oraselor in structurarea spatiului.
 Orasul reprezinta principalul obiect de studio, dar la
care se adauga si alte categorii de asezari
urbane(commune, asezari rurale, etc)
 „Oraşul este o formă complexă de aşezare omenească,
cu dimensiuni variabile şi dotări edilitare, îndeplinind,
de obicei, mai multe funcţii: administrativă,
industrială, comercială, politicăşi culturală”
 ISTORIC
Orasele au cunoscut o dezvoltare continua inca de la aparitia lor.
Acestea sunt datate cu mii de ani inainte de Hristos si este greu de precizat cu
exactitate care este cel mai vechi oras din lume, dar dupa unele surse, acesta ar fi
Ierihon aflat astazi pe teritoriul Palestiniei. Primele dovezi de locuire în această
adevărată oază din deșert datează din 8.000 î.Hr.
Un alt oras la fel de vechi este Çatalhöyük datat 7.500 î.Hr si situată în zona de sud-
est a Anatoliei, în Turcia, la 330 km nord-est de orașul Antalya,
Mai apropape de Romania se afla orasul Plovdiv, Bulgaria datat din 4.000 î. Hr.
Orasul cel mai vechi aflat pe teritoriul Romaniei Este considerat Hristia,dat 675 î. Hr.
 EVOLUTIA ORASELOR
Evul mediu
Asezarile urbane s-au constituit inca din Configuratia orasului Constantinopol
antichitate ca centre de exercitare a puterii
administrative centre economice-
mestesugaresti si comerciale si centre
religioase.
In evul mediu asezarile bizantine se puteau
diferentia in urmatoarele categorii:
- oras capital(Constantinopolul)
-centre administrative
-asezari militare(Justiniana Prima
actualulTaritin grad din Iugoslavia, Dinogetia
in Dobrogea)
Configuratia fizica asezarilor de la acea data
era un nucleu central alcatuit din palat ,
biserica si cladiri administarative(Senat) si
cartiere care la randul lor erau dezvoltate in
jurul centrului propiu format din biserica,
scoala, baie publica, han,etc.
Tipul acesta de asezari a trecut
prin modificari majore, putine
orase supravietuind disparitiei
imperiului Roman.In orase ca
Roma populatia a scazut de la 1
million de locuitori la 10000 de
locuitori. Astfel marile orase si-au
restans teritoriile si le-au
fortificat. De asemmenea in
perioada evului mediu timpuriu
au aparut orase noi, departe de
drumurile importante spre a se
ferii de atacuri , cazul formarii Orasul Arles retras in vechiul amfitatru
Roman
Venetiei.
 Epoca Medievala

La inceputul anilor 1000 s-au format orasele medieval care

au ca principal caractristica centru economic si de
productie nu centru administrative territorial ca in evul
mediu.
In aceasta perioada se disting 2 tipuri de orase:
- Cele dezvoltate in relatie cu o sezare urbana existent- un
oras preromanic cu o pozitie geografica avantajoasa
- Orase nou formate- burguri castrale care aveau
functiuni economice, de locuire, de aparare, religioase,
administrative
Orasele medieval au fost orase medii, nu au avut
dimensiuni mari, adapostind o populatie intre 20000 si
40000 de locuitori.
 Secolul XIX

De la inceputul secolului pana la primul

razboi mondial asezarile urbane au
suferit numeroase transformari.Acesata
perioada a fost impartita in doua:
- Orasul liberal(faza liberal)
- Orasul postliberal
Orasul liberal este marcat de revolutia
PARIS
industriala, migrarea populatiei,
realizarea caii ferate si a cailor
navigabile, se construiesc orase noi,apar
periferii langa ansablurile
industrial,apar locuinete colective,
orasele se dezvolta la voia intamplarii,
apare pentru primada notiunea de
expropiere pentru o cauza de utilitate
publica.
 În primele decenii ale secolului XX sunt enunţate
funcţiunile urbane: locuirea, munca, circulaţia(Le
SECOLUL XX
Curbusier) şi se definesc caracteristicile lor în opoziţie cu
oraşul post-liberal. Locuirea devine elementul principal al
oraşului, dar ea este inseparabilă de serviciile care
formează „prelungirea” ei;
Activităţile productive determină trei mari tipuri de
aglomerări:
• oraşul risipit în teritoriu,
• oraşul industrial linear
• oraşul comercial circular;
Activităţile recreative primesc numeroase spaţii libere,
dar nu este suficient să fie concentrate în anumite zone, ci
trebuie să formeze un spaţiu unic, unde toate celelalte
elemente sunt distribuite în mod liber; circulaţia trebuie să
fie repartizată în funcţie de necesitatea diferitelor mijloace
de transport, iar strada-coridor trebuie să fie înlocuită cu un
sistem de traseeseparate pentru pietoni, biciclete, vehicule
lente şi vehicule rapide, trasate în spaţiul continuu al
oraşului-parc.
Dupa anul 1950 , fenomenul urban a inregistrat o serie de trasaturi specifice .
Tipul de oras care reprezinta cel mai bine perioada contemporana este
aglomeratia urbana .
Aglomeratiile urbane s-au format prin concentrarea de activitati economice-
industriale , finante , comert, ducand la densa contentrare demografica , urmata
de un puternic proces de suburbanizare . Concomitent s-a procedat la implantari
de industrie in “ poli de dezvoltare regionala “ sau poli de echilibru , ca in Marea
PARISUL
Britanie ,Franta , Ucraina , Rusia , etc .
Caracteristica este si dubla polarizare a retelei de orase , pusa in evidenta de
inmultirea oraselor mici si cresterea numarului oraselor foarte mari ( milionare ) ,
inca din a doua jumatate a secolului trecut , cu extindere si tendinta de
supradimensionare , de gigantism urban ( megapolarizare ) , care ridica probleme
de aprovizionare cu energie si produse agroalimentare , de trafic urban si de
poluare urbana , etc .
Marile aglomeratii urbane poseda mari artere moderne de penetratie in centrul
istoric si comercial , cu multe benzi , cu pasaje de nivel si semnalizari electronice
, inele circulare interioare si centura ce preia traficul de trecere . Nota specifica o
dau marile imobile , desfasurate pe verticala , constructiile din otel , sticla si
ciment . Aceste aglomeratii urbane sunt si noduri de conflicte interne ,
contradictii puternice si presiune urbana , populatia suferind de “ sindromul
izolarii “ . Zgomotul si transportul pe distante mari aduc oboseala permanenta ,
scaderea productivitatii muncii cu pana la 40% si afecteaza sanatatea populatiei .
Navetismul este o caracteristica deosebita ca si aglomeratia circulatiei , costurile
ridicate pentru intretinere si degradarea calitatii vietii ca urmare a poluarii ,
calotele termice de deasupra oraselor si efectul de sera impiedicand primenirea
aerului si mentinerea calmului baric urban.
 SECOLUL XXI
Orasele din acest secol se pot impartii in forma, marime si functiuni.
Ca tipuri funcţionale de oraşe se disting:
a) oraşele cu funcţii industriale, în care marea majoritate a populaţiei active este ocupată în activităţi ale
industriei extractive sau ale industriei prelucrătoare;
b) oraşele cu funcţii comerciale, care sunt cele mai vechi şi cele mai numeroase. Funcţia comercială este
prezentă în toate oraşele. În zilele noastre fiecare mare oraş industrial este şi unmare oraş comercial,
specializat în funcţie de poziţia geografică pe care o ocupă faţă de zoneleproducătoare sau de căile de
legătură cu exteriorul. În acest cadru se disting marile porturi maritimesau centrele financiare;
c) oraşele cu funcţii culturale, ce concentrează activităţile culturale şi turistice ale ţărilor. În această
categorie se înscriu oraşe de tip universitar, oraşe-muzeu, oraşe ale festivalurilor sau congreselor
internaţionale;
d) oraşele cu funcţii de servicii, care prezintă o gamă foarte mare, pornind de la nodurile de cale ferată
până la staţiunile balneoclimaterice;
e) oraşe cu funcţii agro-industriale, care se dezvoltă îndeosebi în zilele noastre, încondiţiile organizării unei
agriculturi intensive;
f) oraşele cu funcţii administrative şi politice, uşor de recunoscut în capitalele statelorlumii, în reşedinţele
de judeţ, departamente, regiuni sau alte unităţi administrativ-teritoriale.
LONDRA-
ORAS
ISTORIC SI
CULTURAL

PETROSANI- ORAS INDUSTRIAL

LISABONA- ORAS PORTUAR BRUXELLES- ORS
ADMINISTRATIV
Oraşele se grupează după mărimea lor demografică.
De regulă, din acest punct de vedere, se disting:
a) oraşe mici, cu populaţie sub 20 000 locuitori;
b) oraşe mijlocii, cu o populaţie între 20 000 şi 100 BUCURESTI-
000 locuitori; ORAS
c) oraşe mari, cu o populaţie de peste 100 000 CIRCULAR
locuitori până la 1 milion;
d) oraşe foarte mari sau milionare, cu o populaţie ce
depăşeşte 1 milion de locuitori. BERLIN-ORAS
După formă şi structură, se deosebesc următoarele POLINUCLEAR
tipuri:
a) oraşe radiar-concentrce (de exemplu, Bucureşti);
b) oraşe polinucleare, care cuprind în structura lor
teritorială mai multe nuclee
c) oraşe stradă, caracteristice oraşelor mici şi mijlocii;
 EFECTELE URBANIZARII
1. Poluarea
Circulatia autovehiculelor în marile orase este extrem de intensa si polueaza atmosfera cu gaze toxice. Poluarea se
datoreaza si marilor industrii.
2. Criza de locuinte
Urbanizarea excesiva prin atragerea unui mare numar de oameni de mirajul orasului duce la o criza acuta de
locuinte si de locuri de munca. Cartierele mizere de la periferie numite shanty town sau bidonville, barrios sau
favellas nu pot cuprinde întreaga saracime.
3. Curatenia strazilor si strângerea resturilor menajere
4. Alimentarea cu apa si canalizarea
5. Asigurarea mijloacelor de transport în comun si locurilor de parcare
6. Nu în ultimul rând o problema a marilor orase este cea a animalelor daunatoare: insecte (gândaci, tântari) si
mamifere (sobolani, câini vagabonzi).

CONCLUZIE
Din materialele studiate am înteles ca în viitor urbanizarea va atinge cote si mai mari datorita în primului
rând exploziei demografice si conditiilor optime de trai si de munca create de stiinta si tehnologie.
Se vor extinde arealele urbane în regiuni pâna acum nepopulate (polare sau desertice) si poare chiar marine
(Exista un proiect japonez al unui oras pe fundul oceanului.). Într-un viitor mai îndepartat poate vor fi si orase
cosmice (pe statii orbitale, pe Luna .).
 BIBLIOGRAFIE
 ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE- INSTITUTUL DE ARHITECTURA “ION
MINCU”
 HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/URBANIZARE
 HTTP://WWW.SCRITUB.COM/GEOGRAFIE/URBANIZAREA-SI-PROBLEMELE-
EI93267.PHP