CURS 3

Determinarea functiei - stabilirea tipului functional al orasului Organizarea orasului zonificarea functionala (descrierea unei functii) Structura urbana - (Tipar oras - conform modele consacrate, impartirea administrativa pe cartiere, etc... ) Valorile de patrimoniu, construit sau natural

Oraul: funciile urbane, tipurile functionale de orase, organizarea oraselor in zone functionale, zonele protejate
O alt abordare privind managementul urban se refer la : - activitile de baz care au generat orasul; - modalitatea de evoluie a acestora n timp n raport cu condiiile naturale i socio-economice. Exprimat prin intermediul funciilor urbane.

DEFINITIE
Termenul de funcie a fost introdus pentru prima oar de F. Ratzel n 1891 i preluat apoi n literatura de specialitate de ctre toi urbanitii i nsemn activitile care justific existena i dezvoltarea unui ora, care aduc resursele necesare vieii sale

Functia
Conform geografului francez George Chabot

= profesiunea exercitat de ora. Este nsi aciunea de a fi, este forma sub care apare din exterior, oraul fiind un centru care are calitatea de a concentra, de a prelucra i distribui bunurile materiale. Functia poate fi detreminat dup
profesiunile sectoarelor primar (agricultur, exploatare forestier, minerit, pescuit), secundar (industrie, construcii) sau teriar (servicii, comer, cultur) si numrul salariailor care lucreaz n sectoarele de baz.

Funciile urbane
Funcia industrial

Funcia de transport Funcia comercial Funcia administrativ Funcia cultural Funcia turistic (reziden temporar)

Funcia militar
- a fost aproape eliminat din rndul funciilor urbane actuale datorit faptului c i-a pierdut raiunea de a exista;
- ea i menine locul n geografia urban deoarece a stat la originea apariiei multora dintre oraele europene de astzi.

Numeroase aezri umane au fost create n scopuri militare, un exemplu n acest sens l constituie oraele-fortree din coloniile romane care aveau rolul de a supraveghea graniele imperiului, asigurnd astfel securitatea locuitorilor.
Acestea au constituit nucleele n jurul carora s-au cristalizat mai apoi orae (ex: Koln) caracterizate prin planul lor ortogonal, replica a castrului roman.

Funcia industrial
Fabricarea uneltelor i a obiectelor necesare vieii cotidiene rspunde unei necesiti mai acute dect comerul, evoluia industriei fiind aceea care contribuie la formarea oraelor.

Dintre oraele cu functie industrial se detaeaz ca importan:

orasele miniere orasele industriei prelucrtoare

care se i difereniaz ca mod de organizare.

Funcia comercial
Activitatea comercial apare ca funcie dominant, existnd numeroase orae care au aprut din necesiti comerciale. Astfel, trgul local constituie prima forma a vieii urbane, n cadrul oraelor-trguri (burguri), funcia comercial dezvoltndu-se n folosul ntregii regiuni. Oraele cu o intens activitate comercial s-au nmulit, fiecare adaptndu-se diferitelor condiii care ineau, cel mai adesea, de poziia geografic.

Marile depresiuni tectonice, marile vi fluviale au constituit dintotdeauna axe de circulaie.

Functia comerciala
Literatura de specialitate consemneaz interferena funciei comerciale cu celelalte funcii urbane, ndeosebi cu cea industrial, n marile orae comerciale dezvoltndu-se numeroase ntreprinderi industriale ca urmare a avantajelor oferite de vecinatatea unor mari piee de desfacere. Dintre toate cile de circulaie, rolul cel mai important l-a avut marea, navigaia maritim constituind altdat singura modalitate de a transporta mrfurile. Astfel au aprut orasele-porturi care, prin exercitarea intens a funciei comerciale, se numar printre cele mai importante centre de via urban ale lumii.

Functia cultural
O contribuie important n evoluia istoric a oraelor a avut-o functia cultural a acestora, ceea ce a determinat apariia i dezvoltarea:
oraelor universitare, centrelor literare i artistice, oraelor-muzeu, orasele cu tradiie n organizarea i desfurarea festivalurilor i congreselor.

Functia universitar era asociat n trecut cu funcia religioas, predarea teologiei deinnd un loc important n cadrul universitilor. Astzi, ea se exercit cu precdere n oraele cu prestigioase universiti, majoritatea datnd nc din Evul Mediu, i tinde s depeasc graniele rilor ca urmare a progresului tehnic i tiinific, a dezvoltrii schimburilor culturale din domeniul universitar, a creterii rolului acestora pe plan internaional.

Funcia turistic (reziden temporar)

O alt funcie urban este cea de rezident temporar, anumite orae oferind posibiliti de tratament, odihn i recreere, cea mai mare parte a populaiei nefiind permanent.

Dintre acestea, se detaeaz ca importana: orasele-sanatoriu, destinate tratamentului n condiiile respectrii unui regim strict de via, orasele-statiuni balneare, a cror existen se datoreaz prezenei unor izvoare minerale, termale etc., orasele-statiuni de odihn, destinate refacerii capacitii fizice i psihice.

DAVOS-ELVEIA Staiune montan

Funcia administrativ
Include: rolul politic rolul administrativ al oraelor. Funcia de reedin administrativ constituie unul dintre cei mai importani factori ai dezvoltrii marilor orae.

TIPURILE FUNCTIONALE DE ORASE

Sectorul primar (agricultur, exploatare forestier, minerit, pescuit) - orase cu functii agro-industriale, miniere, Sectorul secundar (industrie, construcii) - orase cu functii industriale Sectorul teriar (servicii, comer, cultur) - orase cu functii comerciale - orase cu functii culturale - orase cu functii de servicii - orase cu functii administrative si politice

Oraul cu funcii complexe

n procesul ndelungat al transformrii urbane, aceste funcii au cunoscut o serie de mutaii specifice, avnd loc cel mai adesea mpletirea lor, un ora ndeplinind n acelai timp una sau mai multe funcii.

n acest sens, majoritatea oraelor fac astzi eforturi n direcia dezvoltrii funciei turistice si culturale, bogia valorilor artistice, curiozitile oferite de natura nconjurtoare, evenimentele culturale constituind elemente ce stau tot mai mult n atenia edililor.
De asemenea, dezvoltarea nvmntului, a cercetrii tiinifice constituie premisele apariiei centrelor universitare n toate marile orae. Se manifest deci aceast tendin a cumulrii funciilor, de expansiune a oraelor cu funcii multiple.

METODA
NOMOGRAMA TRIUNGHIULAR
Reprezentare grafic n plan, folosind linii sau puncte cotate, a unei relaiidintre dou sau mai m ulte mrimi variabile, cu ajutorul creia se pot determina rapid valorile unei mrimi n funcie d evalorile cunoscute ale celorlalte mrimi care intr n relaia considerat. - Din fr. nomogramme.

ORAUL

SECTORUL I PRIMAR %

SECTORUL II SECUNDAR %

SECTORUL III TERIAR %

T S L J D

2,8 16,4 4,7 11,0 15,2

48,8 39,1 51,0 50,5 39,9

48,4 44,5 44,3 38,5 44,9

ORASUL

Zona functionala = parte din teritoriu unei localitati in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare . Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc. ).
Structura urbana

Organizarea oraelor
Aceste funcii se reflecta n organizarea oraelor, de unde i necesitatea elaborrii unor principii. De-a lungul timpului, au existat numeroase ncercri de fundamentare a unor principii universale privind sistematizarea oraelor. In 1933, CIAM (Congresul Internaional de Arhitectur Modern) adopt un document (redactat de arhitectul francez Le Corbusier), avnd ca tema oraul funcional i rmas sub denumirea de Carta de la Atena. Aceasta reprezint prima ncercare.

1933 - Carta de la Atena ,,Oraul funcional,,

Aceasta este prima ncercare de mprire a oraului n zone funcionale izolate care reprezint teritorii din cadrul unei localiti, echipate i amenajate, n care se desfasoar cu preponderen aceeai activitate.

NOUA CARTA DE LA ATENA 2003 ,,Oraul coerent,,

Carta de la Atena
- mprirea oraului n zone funcionale izolate prin ample spatii verzi; - rezolvarea problemei locuinei prin blocuri nalte cu multe apartamente care s asigure o mare densitate, n mijlocul unor spaii verzi; - desfiinarea strzilor coridor prin interzicerea construirii de cldiri de-a lungul arterelor de circulaie;

- separarea strict a cilor de circulaie i diferenierea lor pe categorii: circulaie pietoni, circulaie automobile etc.
- amenajarea unei ample reele de spaii verzi pentru recreere i sport, integrarea pdurii n ora, protejarea naturii i a peisajului; - salvarea patrimoniului arhitectural.

Identificarea zonelor functionale

Prezinta o deosebita importanta in definirea unui oras Reprezinta teritorii din cadrul unei localiti, echipate i amenajate, n care se desfasoara cu preponderenta aceeasi activitate

Tiparul urban tipic, aplicabil si municipiului Cluj-Napoca, este un centru dens, multifunctional inconjurat de complexe industriale mari si zone rezidentiale

Zonele funcionale ale unui ora complex sunt urmtoarele: zona de locuine i funciuni complementare; zona central i alte zone cu funciuni complexe; zona parcurilor i locurilor de recreere; zona de uniti industriale i agricole; zona de gospodrire comunal; zona de activiti balneo-turistice i de protecie; zona cu destinaie special; zona cu instituii i servicii; zona cilor de comunicaie i a construciilor aferente.

Zona industriala
- in orase cuprinde totalitatea firmelor i regiilor industriale i de depozitare, - n localitatile rurale : unitatile agricole, agro-industriale sau industriale.

Amplasarea zonei industriale constituie o problema fundamentala de amenajare a teritoriului deoarece, daca este realizata n mod corect, se asigura localitatii o functionalitate normala, mentinandu-se un mediu ambiant echilibrat, favorabil desfasurarii normale a vietii.

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://images03.olx.ro/ui/3/33/80/54833380_1.jpg&imgrefurl=http://si biucity.olx.ro/5000mp-sibiu-zona-industriala-est-iid54833380&usg=__V02AhRpeSYGXcJzYkUyg3J5UIGw=&h=469&w=625&sz=57&hl=ro&start=16&um=1&it bs=1&tbnid=XPaJlB7KsuZ4TM:&tbnh=102&tbnw=136&prev=/images%3Fq%3Dzona%2Bindustriala%26u m%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26rlz%3D1T4GGLL_roRO348RO349%26tbs%3Disch:1

Zona de locuit
cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit, a dotarilor i a cailor de circulatie aferente

Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor urbanistice complexe (cartier, sector). Pot fi amplasate n zona de locuit unele unitati economice, cu specific industrial (filaturi, textile, confectii) sau de deservire (fabrici de paine, ateliere de reparatii).

Zona de locuit cu locuinte individuale

Zona de locuit cu locuinte colective

Zona dotarilor social-culturale

include terenurile pe care sunt amplasate dotarile aflate n folosinta intregii populatii din localitatea respectiva

Zona centrala a localitatii, denumita n literatura de specialitate i centrul civic, contine cele mai importante dotari orasenesti: spatiile comerciale, teatrele, cinematografele, spitalele, scolile, hotelurile, institutiile administrative, etc.

Zona de spatii verzi

este formata din terenurile destinate parcurilor, gradinilor, scuarurilor, zonelor plantate de protectie fa de infrastructura tehnic , etc

Aceasta zona are o importan deosebita n :

- mentinerea echilibrului ecologic urban, - a sanatatii publice, - a esteticii oraului - n imbunatatirea microclimei.

Spatii verzi cu acces limitat

Spaii verzi publice de folosin specializat:
- Grdini Botanice i Zoologice; - Muzeul Satului.

Spaii verzi pentru agrement:

- Baze de agrement, parcuri de distracii, poli de agrement - Complexe i baze sportive

Zona de circulatie si transport

rutier cale ferata aerian apa

include terenurile destinate principalelor artere de circulatie, parcajele i garajele publice, spatiile destinate transportului n comun, constructiile i instalatiile destinate transportului exterior (gari, autogari, aeroporturi, porturi, etc.)

ZONA DE GOSPODARIE COMUNAL

Zona este alctuit din urmtoarele subzone:

subzona construciilor i amenajrilor pentru gospodrie: (birouri autonome; incinte tehnice cu cldiri i instalaii pentru sistemul de alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu energie electric i termic, transportul public urban, salubritate, ntreinerea spaiilor plantate ) - subzona cimitirelor:

Clasificarea reelelor tehnico-edilitare

1. REEA DE ALIMENTARE CU AP POTABIL ; 2. 2. REEA DE CANALIZARE amplasate n sistem unitar sau divizor ; Canalizare ape pluviale; Canalizare ape menajere; 3. REEA DE GAZE NATURALE ; 4. REEA DE TERMOFICARE ; 5. RETEA DE CABLURI ELECTRICE ; Reea de cabluri de distribuie de joas tensiune ; Reea de cabluri de distribuie de medie tensiune ; Reea de linii de nalt tensiune ; Reea de cabluri de curent continuu ; Reea de cabluri de iluminat public ; 6. REEA DE TELECOMUNICAII ; Reea telefonic ; Reea telegrafic ; Reea de televiziune ; Reea de radiodifuziune ; 7. REEA DE TRANSPORT, inclusiv depourile i garajele aferente ; Reea de linii de tramvai ; Reea de troleibuz ; Calea ferat din localiti ; Reea de linii de metrou ; 8. REELE TEHNICE INDUSTRIALE: cuprind reelele 1-7 pentru consum industrial ; 9. ALTE REELE EDILITARE ; Reea pentru pota pneumatic ; Reea de telecomunicaii prin fibre optice ; Reea de TV prin cablu ; Reele de semaforizare pentru vehicule i pietoni .

Exemplu
Galeriile tehnice

Subzona cimitirelor
cimitire; capel mortuar; mausoleu - osuar; circulaii carosabile; parcaje; circulaii pietonale; plantaii; pavilion pentru administraie, depozitare i anexe sanitare.

ORASUL
Zona functionala

Structura urbana = totalitatea relatiilor in plan functional si fizic, pe baza carora se constituie organizarea unei localitati sau a unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia lor spatiala

Structura urbana = Modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone din aceasta, constituita istoric, functional si fizic

Exemplu: Cartierelor Reteaua stradala majora a unei localitati Reteaua transportului in comun Conectivitate, accesibilitate Schema dezvoltarii orasului
Radiala Concentrica Nucleara

Structura urbana a cartierelor

Structura urbana a sectoarelor / cartierelor

Structura urbana
MODELUL ZONAL n anul 1925, W. E. Burgess a prezentat un model descriptiv urban care surprindea structura oraului mare, bazat pe procesele care conduc la acest structur. Modelul cercurilor concentrice elaborat de Burgess, divizeaz oraul ntr-o serie de cercuri concentrice extinse de la centru la periferie, fiecare zon caracterizndu-se printr-un mod particular de utilizare a terenului, prin anumii oameni i stiluri de via distincte.

Structura urbana
Dup 1930, ali sociologi au examinat procesele creterii urbane i au propus modele noi sau modificate. Astfel, Homer Hoyt a elaborate n anul 1939, modelul sectorial, dup care oraul mare este constituit din sectoare

Structura urbana
Harris i Ullman, au construit n anul 1945 modelul nucleelor multiple, dup care un ora mare nu are un singur centru, ci mai multe, fiecare avnd trsturi specifice.

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://img289.imageshack.us/img289/6936/siteplan9of.jpg&imgrefurl=http://www.skyscrapercity.com/showthread.php%3Ft%3D 370961&usg=__pXVTNvaUq4vrkDjrTFy6OuMbGfM=&h=538&w=556&sz=68&hl=ro&start=6&um=1&itbs=1&tbnid=fwrn0ev5Rcg36M:&tbnh=129&tbnw=133&prev=/im ages%3Fq%3Durban%2Bplans%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26rlz%3D1T4GGLL_roRO348RO349%26tbs%3Disch:1

Modelul multinuclear a fost primul care s reprezinte fragmentarea zonelor urbane n zone funcionale compacte precum i zone suburbane.

Modele conexe:
Dezvoltare liniar Dezvoltare stea

 Oraul liniar formeaz ansambluri dreptunghiulare de o parte i de alta a unei artere de intens circulaie, lung de mai muli kilometri, de-a lungul creia sunt concentrate cldirile administrative, comerciale i unitile industriale. Pentru ara noastr, acesta reprezint unul dintre cele mai rspndite tipuri urbanistice, caracteristice unor orae mici i mijlocii, precum Cmpulung Moldovenesc, Petroani, Trgu-Jiu, Broteni.

PETROANI

STUDIU DE CAZ
Scop: s determine cteva asemnri i diferene privind structura i caracteristicile pentru 3 forme urbane, ncadrate ca municipii de rang II.
Botoani Baia-Mare Trgu-Jiu

Trgu-Jiu

Botoani

Baia-Mare

I N T E R A C T I U N I

ANALIZA

CONCLUZII
Amprenta teritoriului administrat al celor trei municipii are forma neregulata; Nucleul urban de baz are conturul lipsit de regularitate, simetrie si uniformiate, fiind deosebit de fragmentat n toate cele trei cazuri;

Alctuirea administrativ teritorial este mult diferit, n timp ce Trgu-Jiu are n componen 8 sate i Baia-Mare 4 sate, Botoaniul nu conine nici o localitate suplimentar unitii urbanistice de baz;
Raportul dintre suprafaa administrativ i suprafaa intravilanului este foarte diferit de la o localitate la alta, ceea ce implic politici locale adaptate situaiei concrete a fiecrei localiti; Expansiunea urban s-a realizat de-a lungul axelor de transport importante (DN, DJ), aceste zone fiind completate de nuclee avnd diferite funciuni (locuire, comercial, industrial, zone verzi); Reeaua de transport direcioneaza i ghideaz dezvoltarea urban. Retelele de transport au un rol din ce n ce mai important n evoluia formei urbane; Din aceast perspectiv comparativ, n viitoarele cercetri se pot rafina i completa datele i concluziile acestui studiu astfel nct rezultatele acestora s fie utile planificatorilor urbani.

Planului de amenajare a teritoriului national - zone protejate

DEFINITIE = sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu Sau = suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime, volumetrie

Bunuri de patrimoniu, construit sau natural = bunurile imobile sau sau ansamblurile de bunuri imobile care prezinta valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic sau tehnico-stiintific = monumente istorice

Monumente arheologice; Situri arheologice; Monumente si ansambluri de arhitectura; Rezervatii de arhitectura si urbanism; Monumente de arta; Cladiri, monumente si ansambluri memoriale; Monumente tehnice; Locuri istorice; Parcuri si gradini.

Clasarea monumentelor istorice

Categoria A monumente de valoare nationala exceptionala, reprezentative pe plan universal; Categoria B - monumente de valoare nationala ; Categoria C monumente reprezentative pentru o anumita zona, epoca, stil, autor, arie etnografica

zonele naturale protejate de interes national

valorile de patrimoniu cultural national

zone protejate

Zonele de protectie a valorilor de patrimoniu cultural se vor delimita in baza unor studii de specialitate

autoritatile administratiei publice locale vor intocmi documentatiile de urbanism si regulamentele aferente, elaborate si aprobate potrivit legii, care vor cuprinde masurile necesare de protectie si conservare a valorilor de patrimoniu cultural national din zona Pana la finalizarea acestor documentatii se instituie zone de protectie a monumentelor istorice de :
- 100 metri in municipii si orase; - 200 metri in comune; - 500 metri in afara localitatilor.

Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor istorice . Zonele de protectie au forma si dimensiuni diferite si sunt delimitate topgrafic

Exemple
Valorile de patrimoniu cultural de interes national ANSAMBLURI URBANE Ansamblu Urban Fortificat Cluj-Napoca

Cladiri civile
Casa Matei Corvin Teatrul National

Palatul Banffy

Palatul Toldalagyi Korda

Biserici si ansambluri manastiresti

Biserica romano-catolica Sfantul Mihail

Biserica Reformata Matia Catedrala Arhiepiscopiei Ortodoxe

Manastirea Franciscanilor

Muzee etnografice in aer liber

MUZEUL ETNOGRAFIC al TRANSILVANIEI

Zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii,

Fanatele clujului- Coparsaie Fanatele clujului- Valea Craiului Fagetul Clujului

Protectia monumentelor instituirea zonei de protectie asigura

Pastrarea si ameliorarea cadrului natural si peisagistic, prin inlaturarea sau diminuarea factorilor nocivi de poluare;
Pastrarea si ameliorarea cadrului arhitectural si urbanistic al monumentelor istorice, prin supravegherea si avizarea tuturor schimbarilor care intervin in zona de protectie a monumentelor istorice (demolari, constructii noi, modificari etc.);

Pastrarea potentialului arheologic, prin cercetarea si supravegherea tuturor lucrarilor care se efectueaza in profunzimea solului .

Conservarea monumentelor istorice

se realizeaza

Asigurarea conditiilor permenente de climat nepoluat si microclimat controlat; Asigurarea conditiilor necesare pazei contra incendiilor; Lucrari intreprinse periodic pentru asigurarea rezistentei fizice a monumentelor istorice .

Continutul cadru al documentatiilor de urbanism pentru zonele construite protejate, trebuie sa cuprinda:
1. Introducere (denumirea lucrarii, beneficiarul, proiectantul general si colaboratorii, scopul i obiectivele planului urbanistic); 2. Delimitarea zonei construite protejate ( justificarea iniierii demersului de instituire a zonei construite protejate, cadrul legislativ, studiul istoric general, delimitarea zonei construite protejate prin stabilirea suprafeei, studiul istoric zonal cu precizarea valorii elementelor componente, sinteza etapelor parcurse prin stabilirea atitudinii fa de elementele componente ale zonei. 3. Studiu urbanistic specific cu caracterizarea situatiei zonei si a relatiei dintre aceasta si ansamblul localitatii (incadrarea in intravilanul existent, populaie, activiti, dotri, amenajri, echipare tehnic, evidenierea obiectivelor de interes public, disfuncionaliti i constrngeri naturale, construite si proiectate existente, ierarhizarea valorica a fondului arhitectural-urbanistic n funcie de calitatea estetico-ambiental, funcional i a potenialului socio-economic, precizarea limitelor zonei construite protejate). 4. Alte studii de fundamentare cuprinzand stabilirea funciunilor care pot fi nlturate, nlocuite sau adugate, a condiiilor de construire (geotehnice, de mediu natural sau de mediu construit), a modului de construire i a aspectelor derivate (proprietate, fiscalitate, preuri de vnzare a imobilelor, probleme de trafic i aspecte conexe - pavaj, semnalizare, etc., probleme de echipri edilitare, date demografice i socio-economice privind evoluia populaiei, structura demografic i socio-ocupaional, mobilitatea populaiei, probleme de marketing si management urban) 5. Propuneri de dezvoltare zonala (protejare, conservare, punere n valoare, demolare, completare, schimbri de utilizare pentru elemente ce tin de trama stradal, volumele construite, spaiile libere, rezolvri ale circulaiilor carosabile, staionrilor, circulaiilor pietonale, propuneri de racordri ale reelelor tehnicoedilitare, bilan teritorial, analiza costuri-beneficii sub aspect economic i social, previziuni privind suportul implementrii acestor propuneri - cadrul legal, instituional, mijloacele financiare, resursele umane).

Documentatia trebuie insotita si de un regulament privind:

- natura ocuprii i utilizrii terenului (construcii existente protejate si neprotejate, spaii neconstruite protejate, tipuri admise si interzise de ocupare i utilizare, condiionri diverse
- vestigii arheologice probabile, protecii fa de poluare i alte riscuri , - condiii de ocupare a terenului (forma, mrimea si dimensiunile parcelelor, implantarea construciilor n raport cu cile de circulaie, nlimea construciilor, aspectul exterior al cldirilor, accese i circulaii, staionri i pavaje, echipare cureele tehnico-edilitare, spaii libere i plantate, spaii amenajate cu rolul de a proteja, securiza, izola zona sau subzona fa de vecinti agresive, - posibiliti maxime de utilizare a terenului

Structura urban a oraului Oradea - schi de hart Sursa: http://geobihor.blogspot.com/2011/02/oradea-elemente-care-influenteaza-clima.html