RENASTEREA

CADRUL GENERAL AL CIVILIZATIEI EPOCII. CARACTERE

SPECIFICE STILULUI
Insemnat fenomen al civilizatiei europene, Renasterea se manifesta in Italia
inca de la inceputul secolului XV.
Acest termen, folosit de carturarii italieni si vest europeni:
- se refera la cultura europeana inspirata din antichitatea clasica si idealurile
umaniste ale sec XV si XVI
- marcheaza aparitia unui nou ciclu istoric
Etapele Renasterii in arhitectura sunt stabilite in moduri diferite.
Diferentele eista mai ales pt delimitarea finala.
- unii cercetatori adopta o delimitarea stricta a stilului pana la
aparitia !AR"#$%$I.
- Altii includ !AR"#$% impreuna cu #%A&I#I&'$% &I
E#%E#(I&'$% in cadrul aceluiasi fenomen.
De-a lun)ul intre)ii perioade, vocabularul arhitectural al Romei antice a stat
la baza arhitecturii.
*rivind dpdv al plasticii, termenul de Renastere ar putea defini stilurile
arhitecturale pana in sec XVIII + XIX. Insa astfel s-ar minimaliza )andirea
spatiala, a carei manifestare este mult mai complea decat simpla revenire la
formele antichitatii. Acum ea contine o serie de factori para + artistici si para
+constructivi.
*erioada e influentata de factori economici, sociali, politici, ideolo)ici si
artistici.
,actori ca:
- inlocuirea economiei de tip feudal cu economia de acumulare
- diviziunea muncii
- separarea satului de oras
- aparitia manufacturii
D$# %A R"%$% I-&E'-A( A% !$R./E0IEI
- clasa sociala in plina ascensiune
- imprima societatii directiile principale de dezvoltre economica
- imprima o ideolo)ie proprie + $'A-I&'$%, bazat si pe o noua
morala.
Din randul patricienilor bur)hezi se distin) personalitati remarcabile,
protectori ai artei si arhitecturii renascentiste, implicate in politica
internationala si in viata economica - fam 'edici la ,lorenta, ducele
'ontefeltre la $rbino, fam ,u))er din Ausbur).
*e lan)a acestia, un rol important l-au avut si inaltii reprezentanti ai bisericii
catolice, mai ales papii umanisti.
Daca in renasterea timpurie rolul breslelor era important, in or)anizarea
sociala ulterioara a activitatii mestesu)aresti se constata deza)re)area
breslelor, care devenisera o frana in evolutia economica si nu dadeau
posibilitatea afirmarii personalitatii artistice.
,A(A DE "'$% 'EDIEVA%, DE*E-DE-( DE #"'$-I(A(E +
E#"-"'I#A, *"%I(I#A, &"#IA%A &A$ RE%I.I"A&A, "'$%
RE-A&(ERII, 'E&(E&$.AR$% AR(I&( &A$ AR(I&($%,
A#(I"-EA0A I-DIVID$A%. Aceasta duce la &$*ER!IE, si)uranta si
incredere in sine, mult departate de modestia artistului medieval.
Renasterea reprezinta pro)resul comertului, industriei, inovatiilor in
contabilitate, infiintarii bancilor. Apar insa si perioade de recesiune, care nu
impiedica insa evolutia ciovilizatiei europene.
$n rol important il au descoperirile )eo)rafice, cucerirea %umii -oi, "
#ARA#(ERI&(I#A I'*"R(A-(A A RE-A&(ERII ,II-D
DE&#/IDEREA ,A(A DE %$'EA EX(ERI"ARA, ,A(A DE
#$-"A&(EREA -A($RII, astfel centrul politic si economic al europei
mutandu-se din zona 'editeranei catre statele de pe coasta Atlanticului.
*e plan istoric national, se constata doua tendinte:
1. ,ormarea statului centralizat, unificat in 2urul monarhiei + ,ranta,
An)lia, $n)aria, &pania, Rusia, *olonia
3. ,ra)mentarea in state mai mici a unor zone cu populatie de aceeasi
etnie + Italia, .ermania. In aceste cazuri, statele constituite pe vechile
teritorii sunt aproimativ la fel de puternice economic si politic si nu
accepta tutela eterioara. Dar, spre sfarsitul perioadei renascentiste,
Italia era dominata de Vatican si &pania, iar statele )ermane intra sub
influenta imperiului Austriac si, apoi, a Re)atului *rusiei.
In I(A%IA
1. In faza timpurie a Renasterii, datorita particularismuluii politic
4faptul ca existau mai multe state mici) se mentin formele specifice
de epresie arhitecturala 4arh locala).
3. In perioada de apo)eu a Renasterii, datorita influentei Romei
pontificale, are loc unificarea formelor arhitecturale 4eceptie +
zona Veneto5, iar specificul local are o influenta mai mica.
- in .ER'A-IA
Datorita faptului ca se mentine un timp indelun)at impartirea politica
in mai multe state si orase libere, unite simbolic sub autoritatea
imparatului, care era eli)ibil, traditia medievala dainuie in timp.
Renasterea patrunde in .ermania, pastrand pt o importanta perioada
influente )otice.
- in (ARI%E DE 6"&
*uternica traditie )otica in arhitectura nu a permis asimilarea imediata
a Renasterii italiene.
- in &(A(E%E #E-(RA%I0A(E 4,ranta, &pania, An)lia, *olonia,
$n)aria etc5 Renasterea capata aspecte specifice, dar unitare. #hiar
din faza timpurie, Renasterea determina noul stil, chiar daca traditia
)otica persista.
IDE"%".IA E*"#II E&(E $'A-I&'$% + A&*E#( A%
RE-A&(ERII I-(E%E#($A%E.
In centrul umanismului, in arta si arhitectura vremii, un loc central il
ocupa omul, pozitia sa in societate, optica societatii despre om. Apare
notiunea de I-DIVID si I-DIVID$A%.
$manismul se bazeaza pe cunoasterea si propa)area valorilor culturii
antice )reco-romane. $manistii nesocotesc societatea intocmita ierarhic si
apreciaza valoarea individului dupa merit.
.andirea umanista se manifesta in Italia inca din perioada
prerenascentista, prin personalitati ca Dante si *etrarca.
$manistii isi )asesc un foarte bun camp de desfasurare in Italia, dar se
manifesta cu succes si in Europa de Vest si #entrala.
$na dintre cele mai importante inventii ale vremii + tiparul + are
urmari de o mare importanta pt intrea)a civilizatie mondiala. In arhitectura,
insemnatatea sa principala consta in raspandirea cu usurinta a tratatelor de
teorie si practica arhitecturala.
In anumite momente, Renasterea s-a interferat cu RE,"R'A, o
importanta miscare sociala, politica si reli)ioasa.
Reforma a fost apropiata de umanism prin itoarcerea la surse, adica la
antichitatea )reco-romana si la crestinismul timpuriu. In unele state a fost
adoptata 4ca si religie), dar a influentat cultura si in statele in care nu a fost
adoptata oficial.
Daca $'A-I&'$% E&(E + revolutie a inteli)entei si esteticii
RE,"R'A E&(E + revolutie a credintei si moralei.
A$ I- #"'$- A,IR'AREA I-DIVID$%$I.

RE,"R'A 4*R"(E&(A-(A5
- A fost lansata in .ermania de 'artin %uther la inceputul sec.
XVI.
- &e raspandeste in intrea)a Europa7
- In unele state este adoptata ca si reli)ie de stat, in altele are
numerosi adepti7
- %oveste in doctrina catolica si in structurile politice ale bisericii
catolice7
- .enereaza o reactie severa din partea structurilor ecleziastice si
laice ale bisericii catolice.
- #ere desprinderea bisericilor de sub tutela Vaticanului si
modificarea do)mei catolice.
- Implica o reli)ie militanta
- .enereaza o reactie severa din partea structurilor laice si
ecleziastice ale bisericii catolice, mai ales din partea Vaticanului si
a &paniei, care duce la inasprirea masurilor represive de actiune a
temutei institutii care era Inchizitia
- *roduce un deserviciu dezvoltarii formelor artistice libere ale
Renasterii, dupa aparitia ei papalitatea privind cu suspiciune
umanismul, e care il spri2imise.
RENASTEREA IN ITALIA
- Arhitectura renasterii italiene este o continuare a arhitecturii
medievale italiene, care nu a aderat cu simpatie la stilul )otic
- ,ormele arhitecturii romanice si romano-)otice din sec. XI si XII
sunt reminiscente ale arhitecturii antice. *erioada Renasterii
timpurii este o continuare a acestei arhitecturii, denumita *R"("-
RE-A&(ERE
- -ea)a in esenta )oticul, verticalitatea, structura, fenestrarea
acestuia7
- Este o evolutie fireasca a unui stil permanent Italian7
E&(E I'*AR(I(A I- 8 *ERI"ADE DI&(I-#(E:
1. Renasterea timpurie + sec XV
+ difera in fuctie de zona in care se manifesta
- are puternic caracter local
- se manifesta initial la ,lorenta
3. Renasterea la apo)eu + inc sec XVI
- centrul de polarizare se muta la Roma7
- dispar particularitatile re)ionale
8. Renasterea tarzie sau 'anierismul + sfarsitul sec XVII
- mentine caracteristicile )enerale, cu tendinte de innoire
- &e caracterizeaza prin interpretarea vocabularului decorativ al
antichitatii7
- este adoptata o noua conceptie in tratarea spatiului, pe baza unor
relatii matematice elementare si ale unor le)i arhitecturale
- Dpdv al solutiilor constructive, nu se poate spune ca a adus
pro)rese
- &e revine la formele constructive anterioare )oticului: bolti simple
sau intersectate, cupole, arce semicirculare, tavane drepte cu )rinzi
transversale sau casetate.
- 0idaria portanta capata importanta
- &talpii si coloanele capata din ce in ce mai mult rol decorativ
- 'aterialele si tehnica de constructie sunt cele treaditionale, un loc
aparte avand piatra 4adesea colorata5 si marmura, caramida si
ceramica smaltuita, sticla translucida
- Rolul lemnului este mai redus
#a urmare a schimbarii tehnicii de lupta, se abandoneaza sistemele de
fortificatii medievale, orasul modificandu-se in acestr spirit.
- -u se mai construiesc locuinte pe loturi in)uste de teren,
caracteristice orasului medieval.
- Eista preocupare pt ordonarea sistemului urban si aparitia
strazilor coridor, )enerate de fatadele lun)i ala marilor palate
*IE(E%E
In perioada Renasterii timpurii
- pastreaza caracterul medieval
- prezenta porticelor fatadele dinspre strada sau piata + solutie din
perioada medievala
- modul de rezolvarea a pietelor din perioada medievala reprezinta o
importanta veri)a in evolutia arhitecturii europene de le)are a
spatiului construit cu cel eterior 4*iata &antissima Anunziata din
,lorenta, piata &an 'arco din Venetia, etc fi) 19-385
In perioada sfarsitului Renasterii timpurii si in perioada renasterii
tarzii
- s-au construit piete mai dinamice
- in ele constructiile sunt dispuse pe un plan trapezoidal 4ansamblul
de la *ienza realizat de arh Rosellino si Ansamblul #apitoliului arh
'ichelan)elo5
&e remarca incercarile de a proiecta #E(A(I IDEA%E, in acord cu
obtinerea unui spatiu central de)a2at. #etatile au forme poli)onale re)ulate,
cu ae de simetrie si piete centrale in care sunt amplasate principalele
utilitati urbane.
*A%A(E%E
- este simbolul resedintei marelui bur)hez
- initial + model medieval cu curte interioara
- se a2un)e la constructia deschisa pe 3 laturi, ceea ce duce la o noua
structura urbana prin aparitia strazilor coridor
- fatadele au ritm orizontal, cornisa puternica si braie de separatie
- are importanta masa construita, cu cornisa care decupeaza volumul
in spatiu + tipic mediteranian
- ima)inea + a unei cladiri puternic ancorata in in pamant
- palatele renascentiste italiene difera de cele )otice care par a
urmari contopirea cu inaltul cerului, de aici cele 3 directii in
arhitectura evului mediu occidental: cea )otica ca arhetip -ordic
si cea protorenascentista ca arhetip mediteranian
- sunt placate cu piatra, iar in renasterea timpurie, la ,lorenta, se
creaza un relief )radat pe inaltimea fatadelor, de la un bosa2
accentuat la parter la o suprafata neteda la eta2, si se eprima astfel
plastic stabilitatea edificiului asezat pe pamant si senzatia de
usurare a masei construite la etau2ele superioare.
- *e masura evolutiei stilului, plastica arhitecturala a palatelor preia
din ce in ce mai direct din arhitectura antica
- %a inceputul Renasterii, primeaza orizontalitatea si ponderea masei
date de zidarie, iar ancadramentele de factura antica devin curente.
(ranzitia de la )otic la renasterea timpurie e reprezentata de
,ERE&(RE%E !I,"RE prezente la eta2e.
- *alatele italiene sunt ridicate pe parter si doua eta2e7
- *lanul este are un traseu re)ulat, adesea simetric, desi se pastreaza
inca un tip de plan medievcal, datorat curtii interioare, catre care
constructia se deschide prin portice.
- #el mai insemnat este eta2ul 1 + *RI'" -"!I%E + cu sali
spatioase dispuse in anfilada, de)a2ate de stalpi interiori si
acoperite cu bolti. Acest tip de sala va fi transpus ulterior si imn
restul Europei
- In solutionarea *AR(I$RI%"R este cautata simetria, dar apare si
preocuparea pt obtinerea unei locuinte confortabile
- fatada are ferestre mici si asi)urate 4eistau inca lupte
politice si strada nu prezenta si)uranta5
- la ultimul eta2 se afla incaperile destinate locuirii
curente
VI%E%E
- &unt locuinte specifice Renasterii, aflate in afara orasului si le)ate
or)anic de natura
- &unt locuinte secundare ale bo)atasilor sau principale ale
domeniilor a)ricole
&#ARI%E
- Rezolvarea scarilor este diferita in Renastere fata de Evul 'ediu
- In E' scarile trasate in forma de spirala sunt inchise intr-un turn
special amena2at
- &olutia se mentine si in R, pana in perioada de apo)eu
- (ipul de scara eterioara deschisa, care urca intr-o sin)ura rampa
din curtea interioara la primul eta2 este re)asit in R timpuirie la
&cara .i)antilor din curtea *alatului Do)ilor 4fi) 3:5
- #ARA#(ERI&(I#A RE-A&(ERII + &#ARA I- D"$A
RA'*E *ARA%E%E, I-#/I&A I-(R-$- &*A(I$ DE *%A-
DRE*($-./I$%AR + acest mod a ramas current pana in zilele
noastre + scarile de la palatele florentine &trozzi si 'edici-Ricardi
Relatia dintre arhitectura si sculptura se modifica in timpul Renasterii
- in E', statuile erau alipite constructiilor, in interior sau eterior
- in R ele se afla in spatiu deschis, de obicei in piete, iar in R tarzie
se opteaza si pt amplasarea statuilor in nise amena2ate in perete
#%ADIRI%E E#%E0IA&(I#E + sunt cel mai propice dpomeniu in care
arhitectii pot sa aplice ideile umaniste
Renasterea nu inseamna o intoarcere in trecut. Arhitectura renascentista are
un permanent curs ascendent. &e continua principiile arh E', mutatia fiind
simtita treptat, in special in domeniul urbanizarii si al conceptiilor spatiale
*ERI"ADA (I'*$RIE A RE-A&(ERII I(A%IE-E + &E# XV;
RE.I$-EA ("&#A-A
,lorenta + oras republica + centrul cultural, economic si politic al (oscanei,
a fost promotoarea noii arte.
%ea)an al umanismului Italian, ,lorenta deschide calea renasterii artistice.
- productia manufacturiera si activitatea bancara s-au manifestat de
timpuriu si au fost cele mai eficiente din Italia
- bur)hezie or)anizata si activa, din randurile careia s-a remarcat
fam de 'edici, care a acaparat cobducerea statului 4au eistat si
alte familii care au rivalizat cu de 'edici si care au incercat sa li se
opuna acestora5
- prima perioada a R florentine este marcata de personalitatea lui #osimo de
'edici
- sec XI si XII, denumite in (oscana protorenastere, au constituit un model
pt arhitectura sec XV
- *rotorenasterea are o plastica arhitecturala proprie, derivata din cea a
Romei imperiale tarzii si din cea etrusca. In aceasta perioada, arh ,lorentei
se caracterizeaza prin spontaneitate, pitoresc si inventivitate

- e folosit arcul in plin cintru, descarcat direct pe coloane
- arcadele sunt adosate masei de zidarie si au rol decorativ 4,I. 15
- cand este dispusa in interiorul cladirilor, aceasta arcada are rol
structural, ca element de ritmare a spatiului si de suport al
acoperisului sau cand delimiteaza porticele in curtile interioare.
- &e foloseste placa2ul zidariilor, prin cele 3 tipuri de marmura sau
piatra cu nuante diferite. (raditional + piatra verzui + cenusie
4pietra serena5 in combinatioe cu m,armura alba.
Inceputurile R in ,lorenta sunt le)ate de numele unora dintre cei mai mari
arhitecti ai tuturor timpurilor.
,I%I**" !R$-E%%E&#/I 418:: + 1<995 + arh, in), sculptor
-ascut in ,lorenta si si-a inceput cariera ca ar)intar si sculptor. Din 1<1:se
dedica eclusive arhitecturii, casti)and concursul pt cupola catedralei &anta
'aria del ,iore, pe care-l casti)a eae=uo cu .hiberti.
'onumentele realizate de ! desi rezultate ale unor incercari si studii de o
viata, lasa impresia inspiratiei spontane, sunt ele)ante si rafinate.
In comportarea sa artistica, ! este apropiat inca de tipul creatorului
medieval, pt ca nu pune individualitatea mai presus de orice si ramane
subordonat breslelor.
A reusit, prin operele sale, sa fereasca R timpurie din ,lorenta de pedanteria
seaca a arheolo)ismului.
"pere: #upola #atedralei &anta 'aria del ,iore, "spedale de)li Innocenti,
!asilica &an %orenzo, !azilica &anto &pirito, #apela *azzi, etc
- primul reperzentant al noii arhitecturi
- imbina elementele traditionale ale protorenasterii toscane cu cele
antice romane
- se preocupa mai putin de copierea fidela a antichitatii, in schimb da
importanta problemelor practice ale constructiei, prin introducerea
metricei spatiale
- e evidenta intentia sa de a corela liniile directoare ale spatiului
construit, de a conduce privirea vizitatorului
- elemental essential al operei sale il constituie rezolvarea spatiului
construit, relatia acestui spatiu cu cel ambiental
- aplica modul spatial, si da tipul de spatiu renascentist al sec XV
Italian
- Aceasta caracteristica spatiala devenita )enerala pt R timpurie -$
se mentine in R la apo)eu si in R tarzie
- 'odeleaza spatial de la bisericile &an %orenzo si &anto &pirito din
,lorenta pe baza traveei colateralului ,I. :,>,?
- Alt element spatial important este RE%A(IA DI-(RE &*A(I$%%
#"-&(R$I( &I #E% EX(ERI"R, REA%I0A(A *RI-
*"R(I#$% DE %A "spedale de)li Inocenti + fi) @. Aici, el
continua practica medievala tarzie
- Reia policromia placa2ului parietal dupa modelul proto-
renascentist
- Aplica stuidiul de desen perspectiv in arhitectura
- Incearca, pt prima oara in R, aplicarea constructiei de tip central, la
biserica &anta 'aria de)li An)eli din ,lorenta, A fi) 11 + inceputa
in 1<88 si ramasa neterminata
- In tratarea plastica a fatadelor, aplica rapoarte si proportii, care
confera monumentelor armonie
#"-&(R$IREA #$*"%EI #A(EDRA%EI DI- ,%"RE-(A ,I. 8, <
- &olutie in)enioasa
- $ltima constructie )otica si prima a Renasterii italiene
- (ine seama de planul de factura )otica
- $tilizeaza baza octo)onala pt a ridica un tambur inalt peste care
aseaza cupola pe > nervuri, care are o sectiune de arc frant
- Elementele structurale sunt de factura )otica, panourile curbe
dintre nervuri fiind realizate dintr-B dubla zidarie de umplutura
- Inaltimea de la nivelul pardoselii este de 1B:m
- #upola e lestata printr-un lamentou + &I-.$R$% E%E'E-(
A'I-(I-D DE A-(I#/I(A(E, RE&($% E ."(I#
- #upola elansata a catedralei domina silueta orasului + fi) 3
"&*EDA%E DE.%I I-"#E-(I + ,I. @
- comanda a municipalitatii din ,lorenta
- planul este conceput dupa traditia medievala, cu incaperile
desfasurate in 2urul unei curti interioare cu portice
- spatiul construit se deschide spre piata &sa. Annunziata printr-un
portic cu arcade descarcate direct pe coloane
- decoratiuni cu medalioane de ceramica
- raport rafinat dintre parterul tratat cu portic primitor si eta2ul
strapuns de )oluri distantate si decorate dupa principii
renascentiste si asezate pe traveele porticuluii
*A%A00" *I((I + ,I. 9
- *robabil realizat dupa un proiect al lui !
- Are o fatada catre strada
- *avament din piatra
- Elementele caracteristice noii arhitecturi sunt:
- 'AR#AREA *E "RI0"-(A%A A V"%$'$%$I
#"-&(R$I(
- RA*"R($% DI-(RE *%I- &I ."%
- *RE%$AREA ,"R'E%"R A-#ADRA'E-(E%"R DI- AR/
A-(I#A
!A0I%I#A &A- %"RE-0" &I !A0I%I#A &A-(" &*IRI(" ,I. :,> ?,
1B
- -u i)nora elementele crestinismului timpuriu si romanicului
- (ipul constructiv este cel bazilical cu nava principala acoperita de
tavan drept
- &patiul e ritmat, cu directionarea orizontala accentuata spre altar
- #heia rezolvarii spatiale este traveea colateralului, in cele 8
dimensiuni ale sale
!A0I%I#A &A-(A 'ARIA DE.%I A-.E%I + ,I. 11
- *rimul edificiu central din Renastere
- #onstructie perfect centrala, inspirata din antichitatea romana
- -u a fost terminate + acum ruina
#A*E%A *A00I + ,I. 13
- #onstructie de tip central
- #upola poli)onala pe nervure
- Detalii interioare de inspiratie clasica, realizate printr-o tratare
bicroma- element characteristic arh ,lorentine
- In plastica fatadei se imbina elemente ale romanicului toscan cu
cele antice romanice
Emulii lui ! + 'ichelozzo di !artolomeo + arh lui #osimo de 'edici si
!enedetto da 'a2ano care a construit *alazzo &trozzi
*A%A00" 'EDI#I + RI#ARDI fi) 1<
-$nul dintre cele mai celebre palate ale renasterii italiene timpurii
- #onstruit in plan medieval, cu curte interioara de tip patio
- ,atada cu tratarea )radata a bosa2elor de piatra
- 'arcarea pe orizontala a eta2elor
- .oluri mai putin numeroase la parter, cu ancadramente de factura antica,
iar la eta2 ferestre lar)i de tip before
- Element nou + #"R-I&A A'*%A, I-#$-$-A-D I-(REA.A
#"-&(R$#(IE
*A%A00" &(R"00I + fi) 1@
- Eemplu classic al resedintei patriciene urbane in ,lorenta R timpurii
- Reia in compozitia de fatada toate elementele caracteristice perioadei
- *lanul - in 2urul unei curti interioare, dar caracterizat de simetrie pt
obtinerea unor incaperi )eneroase
*iata ssa A--$-0IA(A + fi) 19
- Ansamblu caracteristic pt renastere
- E construita pe contur
- #ladirile sunt deschise prin portice la parter
- 'edievala prin inchiderea perimetrala, capata caracter renascentist
prin ordinea si simetria ce o caracterizeaza
%E"- !A(I&(A A%!ER(I - 1<B< + 1<:3
- 'uzician, 2urist, scriitor, pictor, architect, teoretician de arhitectura
+ )enul de Com universalD al Renasterii si primul architect diletant
- ,lorentin de ori)ine
- Educat la universitatile umaniste din *adova si !olo)na
- %ucreaza in serviciul Vaticanului, la Roma, unde are ocazia sa
studieze monumentele antice
- (ratatul sau DE RE AEDI,I#A("RIA este primul tratat theoretic
de arhitectura al Renasterii
- #u acest tratat se pun si bazele urbanismului Renasterii, in care
orasul e preconizat a avea strazi drepte, cu cladiri aliniate la
cornise
- In contructiile sale foloseste vocabularul decoratiei antice si da
constructiilor sale )randoare romana
- %a palatal Rucellai - fi) 31 - introduce traveea ritmica, acuzand in
acelasi timp orizontalitatea si verticalitatea, prin adoptarea
ordinelor suprapuse realizate din pilastri an)a2ati dupa modelul
antic roman.
- Da operelor sale masivitate plastica
- Desi putin numeroase, constructiile realizate de Alberti contin
fiecare o idEe innoitoare, care va fi preluata in celelalte etape ale
stilului
- ,ace trecerea de la R timpurie la faza de apo)eu.
- "pere: transformarea bazilicii medievale &an ,rancesco din
Rimini, fatada bisericii santa 'aria -ovella si *alazzo Rucellai
!I&ERI#A &A-(A 'ARIA -"VE%%A + ,I. 1:
- Alberti intervine in spirit renascentist in compozitioa fatadei )otice
a bisericii, introducand motivul central al portalului
- " idEe noua + modul de le)are in fatada, prin valute, a volumului
suprainaltat al navei centrale.
!I&ERI#A &A- ,RA-#E&#" + (E'*%$% 'A%A(E&(IA- + DI-
RI'I-I + ,I. 1>
- Vechea fatada a bisericii este imbracata cu o fatada noua,
conceputa dupa principiile teoretice ale lui Alberti si inspirata din
motivul arcului triumfal roman
!I&ERI#A &A-( A-DREEA DI- 'A-("VA + ,I. 1?, 3B
- &e incearca imbinarea planului de tip central cu cel traditional
bazilical
- -"$ + Inlocuirea colateralelor cu capele, de forme si dimensiuni
diferite
- ,atada dezvolta ideea arcului central ca dominanta
- *ilastrii care sustin cele 8 eta2e anunta compozitiie de ordin colosal
din etapa urmatoare
*A%A($% R$#E%%AI + ,I. 31
- 'onumentul reprezinta o noua etapa in evolutia fatadei palatului
renascentist
- Ritmata pe verticala prin pilastri spurapusi
!ER-ARD" R"&E%%I-" 41<B?-1<9<5
- #olaborator principal al lui Alberti
- Reprezinta eecutia in premiera a unui pro)ram urbanistic
renascentist
- Ansamblui *ietei de la *ienza + fi) 33 +
- se datoreaza comenzii papei *ius al II lea + papa
umanist,
- forma trapezoidala care anunta tendinta dinamica a
ansamblurilor proto- baroce

RE.I$-EA VE-E("
- *rintre cele mai ori)inale scoli de arhitectura - cea venetiana
- 'arcata printr-un puternic specific, datorat fenomenului de
A#$%($RA(IE
- *rimul oras medieval italian care nu a eistat in antichitate, creat datorita
vicisitudinilor istoriei. Datorita invaziilor barbare, populatia municipiilor
apropiate se refu)ia pe micile insule sip e di)urile inalte ale tinutului
mlastinos si )reu accesibil, care avansase in mare. In timp, locuirea devine
permanenta, dar dispersata in mai multe centre. #omunitatea asezata pe
insulele Rialtine este cea care va intruni atributele unui or)anism urban, apoi
statal.
- *rin amena2area canalelor, di)urilor, devierea cursurilor raurilor,venetienii
au creat conditiile de dezvoltare a stralucitorului oras.
- Initial a fost ducat bizantin , apoi republica aristocratica si independenta
- Isi dobandeste presti)iul prin navi)atie si comert, a)onisind immense
avutii
- Din cauza cuceririlor otomane si a descoperirii drumului spre Indii prin
sudul Africii, forta republicii venetiene in 'editerana scade. Astfel, tinta
politicii sale devine epansiunea in zonele limitrofe, in (erra ,erma.
Domeniul continental al Venetiei devine considerabil, si forta ei politica de
asemenea.
- In timp, Venetia este sin)urul stat italian care isi pastreaza inte)ritatea
teritoriala si completa autonomie.
- Viata venetiana a suferit multiple influente, datorita naturii sale si
conditiilor istorice
- Influente bizantine, otomane, arabe, romanice, )otice se )refeaza in
arhitectura venetiana pe un rafinat simt autohton de inscriere a constructiilor
in cadrul ambiental
- Asezarea orasului in plan orizontal, strabatut de canale, ar fi putut constitui
un dezavanta2, dar venetienii l-au transformat in folosul cadrului
architectural si urban.
*AR(I#$%ARI(A(I%E AR/I(E#($RII VE'-E(IE-E
- *ermanenta intentie de deschidere a cladirilor catre eterior, cu
lo)ii si ferestre mari
- &pontaneitatea epresiei arhitecturale
- Decoratia vioaie si colorata
Datorita solului mlastinos, strabatut de canale, suprafata terenurilor pt
constructii era limitata.
- *alatele + plan dreptun)hiular
- curti interioare in)uste
- latura in)usta dispusa spre canale si deschisa spre
acestea prin lo)ii
In Venetia, traditia )otica s-a pastrat timp indelunf)at.
In perioada Renasterii sunt introduse vocabularul decorativ si plastica de
fatada, conform noilor tendinte, dar se pastreaza specificul arhitecturii
venetiene.
Ansamblul de marca al orasului este *iata &an 'arco, realizat treptat, in
cateva sute de ani. + fi) 38. Aici se )asesc #atedrala &an 'arco si *altul
Do)ilor.
- Amplasat spre la)una
- Ansamblul este alcatuit din doua piete: *iata &' si *iazetta
- Amandoua au traseu de plan trapezoidal si sunt incon2urate de
constructii eecutate in diferite perioade stilistice
- #aracteristica: ritmarea prin portice si lo)ii a fatadelor
- *iata &' are dimeniuni mai mari, are in a catedrala
- *iazzetta se deschide catre mare, pe latura in)ista, de)a2ata de
constructii.
- *e latura sa in)usta dinspre sud, le)at de catedrala &', se
desfasoara *alatul Do)ilor + constructie medievala terminata in sec
XV in stil )otic. %ucrarile din curtea interioara ;se continua si in
partea timpurie a Renasterii
- %e)atura dintre piete este punctata de (urnul #ampanil al
catedralei
- In faza Renasterii timpurii s-au realizat (urnul "rolo)iului, care
constituie poarta de intrare in piete, si constructia *rocuratiilor
Vechi.
- #aracterul pre)nant al ansamblului de piete de la &an 'arco este
tipic Venetian, iar meritul arhitectilor, care au lucrat la mari
distante in timp, este acela ca au pastrat unitatea prin specific.
Alte constructii: palatele #orner + &pinelli si Vendramin + #aler)i, !iserica
&an 0accaria, &anta 'aria dei 'iracoli, opera ale arh 'ario #oducci si
*ietro %ombardo
*A%A($% D".I%"R + ,I. 3@
- cel mai reprezentativ palat Venetian
- dateaza din perioada )otica si e continuat in timpul renasterii
- characteristic arh venetiene + deschidere spre eterior prin lo)ii si
portice, vioiciunea plasticii arhitecturale
*A%A($% D".I%"R + #$R(EA I-(ERI"ARA + ,I. 39
- eprima trecerea de la faza )otica la renasterea timpurie, prin
in)emanarea fpormelor arhitecturale ale celor 3 perioade
*A%A($% D".I%"R + #$R(EA I-(ERI"ARA &I &#ARA
.I.A-(I%"R + ,I. 3: a si b
- In ansamblul curtii interioare, arh Antonoi Rizzo realizeaza
monumentala scara eterioara cunoscuta sub numele de &cara
)i)antilor, datorita statuilor realizate de &ansovino in sec XVI
- Rezolvare ampla, decoratiuni pretioase
*IA(A &A- 'AR#" + ($R-$% "R"%".I$%$I + ,I. 3>
- arh 'ario #aducci si *ietro %ombardo
- marcheaza inceputul constructiilor din faza Renasterii
- eprima noile conceptii ale epocii
*IA(A &A- 'AR#" + *R"#$RA(II%E VE#/I + ,I. 3?
- arh 'ario #aducci
- sediu al unui corp de ma)istrati
- ideea suprapunerii de arcade
- ritmul de la parter dublat la eta2e
*A%A($% #"R-ER &*I-E%%I + ,I. 8B
- arh 'ario #aducci
- marcheaza treceera de la )oticul tarziu la renasterea timpurie
- la fatada dinspre canal este accentuat marcata dispozitia incaperilor
*A%A($% VE-DRA'I- #A%ER.I + ,I. 81
- arh 'ario #aducci
- tipic renascentist
- unitate de tratare e elementelor, simetrie si marcare a orizontalitatii
- se mentine deschiderea spre eterior prin lo)ii si ferestre bifore +
stil )otic
!I&ERI#A &A- 0A##ARIA + ,I. 83
- arh 'arco #aducci
- elemente ale Renasterii in fatada
&#$"%A DI &A- 'AR#" + ,I. 88
- arh in stil Venetian
- este reluata la fatada catedralei &an 'arco, cu decoratii
renascentiste
!I&ERI#A &A-(A 'ARIA DEI 'IRA#"%I + ,I. 8<
- &tructura si spatiul interior al bisericii venetiene + nava unica
acoperita cilindric si corul cu cupola flancat de turnul scarii catre
clopotnita
- ,atade divizate in 3 re)istre pe orizontala
- Detalii arhitecturale renascentiste
RE.I$-EA %"'!ARDIA
- ,orta insemnata a Italiei medievale
- #entrul la 'ilano
- Initial comuna, apoi puterea e preluata de reprezentanti ai
nobilimii, iat in sec XIV devine seniorie si apoi ducat, condus de
un senior cu titlu ereditar.
- Economie prospera
1. bo)atii naturale
3. fertilitatea solului si or)anizarea in unitati de productie
8. activitate manufacturiera timpurie
<. activitate bancara timpurie
- *utere militara + in sec XIV si XV a dus numeroase razboaie de
cucerire pt dominarea peninsulei
- &f sec XV + se afla sub ocupatie franceza
- &ec XVI + se afla sub ocupatie spaniola
Arhitectura %ombardiei + mai puternic le)ata de traditia medievala, chiar si
dupa 1<8B + anul in care R patrunde in ,lorenta.
*erenitatea tradeitiei medievale eplica si data tarzie a construirii unor mari
monumente )otice + Domul din 'ilano + 18>? si 'anastirea din *avia
18?9-1@33 4monument )otic terminat in Renastere si destinat sa fie
mausoleul ducilor din fam Visconti5
In faza timpurie a R &e mentine decorarea marunta si bo)ata caracteristica
perioadei medievale.
Reprezentant de seama + Antonio ,ilarete 41<BB-1<9?5
- teoretician si arhitect florentin
- 2oaca un rol de seama in difuzarea R in %ombardia
- Introduce la 'ilano principiile compozitionalFe renascentiste
- #ompleteaza G(ratatul de arhitecturaD bazat pe teoriile lui Alberti,
care va fi tiparit abia in sec XIX, dart care a avut o lar)a circulatie,
fiind cunoscut probabil si de Da Vinci
- *artiul principalei sale constructii "spedale 'a))iore din 'ilano,
ca si planurile pt cetati ideale, studiile pt monumente de tip central
milanez + cu plaun patrat, cupola si turnuri in colturi + sunt
preluate, in urmatoarele perioade ale R, si in alte tari europene.
'A-A&(IREA DI- *AVIA
- 'onument important al R timpurii lombarde
- A influentat arhitectura tarilor de la nord de Alpi
- *e o structura compozitionala medievala sunt introduse elemente
ale noii R, care capata un caracter specific lombard
"&*EDA%E 'A..I"RE DI- 'I%A-"
- Vasta constructie este realizata simetric in 2urul a numeroase curti
interioare
- Arhitectura adapteaza noile forme ale R cu puternica traditie
medievala lombarda
D$#A($% $R!I-"
- $nul dintre cele mai reunite centre umaniste ale vremii
- Evolueaza de la comuna la seniorie
- Ducele ,ederi)o de 'ontefeltre + protector al umanistilor si mare
conducatorde osti + decide amlpificarea palatului medieval si o
pleiada de straluciti artisti si R se reunesc la curtea ducala
%uciano de %aurania 41<3B-1<:?5este an)a2at ca arhitect al palatului ducal, a
carei amplificare are loc in Renastere
- eecuta numeroase ancadramentre de piatra pt portale si ferestre, in
stil renascentist
- capodopera sa- curtea interioara, care preia stilul renasterii
florentine, contribuind la evolutia sa prin ritmarea eta2ului cu
pilastri an)a2ati.
,rancesco di .ior)io 'artini 41<8?-1@B15 cpontinua lucrarile la palatul
ducal.
- personalitate complea, marcheaza prin activitatea sa teoretica si
practica trecerea de la R timpurie R la apo)eu.
- medalist si in)iner militar
- a scris un tratat de arhitectura civila si militara, care la fel ca si al
lui ,ilarete, a fost tiparit abia in sec XIX, dar a fost cunoscut in
Renastere si l-a influentat pe %eonardo de Vinci
- in tratat abordeaza in mod practic problematica arhitecturii
- se preocupa de rezolvarea constructiilor de tip central si de aplicare
a perspectivei in arhitectura si urbanism
%o)iile suprapuse care lea)a turnuletele fortificatiei medievale de la $rbino
sunt atribuite de unii cercetatori lui ,rancesco di .ior)io 'artini, iar de altii
lui de %aurania

%a curtea umanista a ducelui de $rbino ,unde au lucrat de %aurania, Di
.ior)io 'artini, pictorul *ietro de la ,rancesca, s-au format si mari artisti ai
R la apo)eu, cum ar fi Rafael &anzio si Donato !ramante.

*A%A($% D$#A% DI- $R!I-" + ,I. <1
- Amena2arile marcheaza trecerea la apo)eul Renasterii
- #orpul medieval cu turnulete este completat de un a de
compozitie renascentista, realizata prin lo)ii suprapuse
- E%E'E-( -"$ + ritmarea eta2ului cu pilastri an)a2ati, care reia
traveea porticului de la parter.
PERIOADA DE APOGEU A RENASTERII ITALIENE
RENASTEREA CLASICA SEC XVI
- In urma schimbarilor politice survenite in statele italiene, in sec
XVI Roma devine centrul culturii renascentiste, locul unde se
cristalizeaza arhitectura renascentista in faza de apo)eu.
- "data cu restabilirea autoritatii papale si marirea )ranitelor statului
pontifical, forta politica si economica a Romei creste.
- #onducerea bisericii a beneficiat de papi umanisti, care au spri2init
arta, arhitectura si urbanismul.
- In sec XV, Roma se ridica din ruina in care a2unsese datorita
conflictelor reli)ioase si politice, pt a deveni, la inceputul sec XVI,
o importanta putere europeana. Acest proces e marcat de ale)erea
papei Iuliu al II lea, de al carui pontificat se lea)a viata politica,
militara si artistica a Italiei. In sec XVI, dificultatile pricinuite de
Grazboaiele italieneD si declansarii Reformei sunt depasite, Roma si
papalitatea 2ucand un rol important in istoria Europei catolice.
Arhitectura sec XVI preia transformarile aparute in sec XV si constituie un
insemnat moment in evolutia stilului.
'ulti arhitecti vin sa lucreze la Roma, stimulati de efervescenta culturala.
Ei creeaza arhitectura Renasterii de apo)eu , AVA-D #A '"DE%
DE#%ARA( A-(I#/I(A(EA R"'A-A, al carei spirit il adapteaza,
inovand.
%a baza noilor concepte stau principiile lui Alberti, care uneori duc la
conformism.
RE*ERE%E %A #ARE ,A#E A*E% AR/I(E#($RA I- *ERI"ADA
#%A&I#A A RE-A&(ERII
1. Antichitatea romana7
3. 'etrica spatiala conceputa de !runeleschi
8. *rincipiile teoretice ale lui Alberti
A#EA&(A &I'!I"0A .E-EREA0A $- &(I% "RI.I-A% &I
"'".E-.
#omponentele de baza sunt maniera de tratare a masei construite si a
plasticii arhitecturale.
*rincipala preocupare este indreptata catre soliditatea volumului, care este
compact si monumental
#ladirile sunt compuse intr-un echilibru static si au un caracter solemn.
&I'E(RIA E&(E " RE.$%A DE #"'*"0I(IE RI.$R"& A*%I#A(A.
0idurile capata masivitatea edificiilor antice romane si sunt strapunse de
arcade decorate cu pilastri sau coloane an)a2ate.
#ele mai celebre monumente ale vremii sunt comandate de personalitati din
inalta ierarhie a societatii, de comunitati reli)ioase sau de Vatican.
*alatele rezidentiale de dimensiuni mari, sunt compuse simetric si dispuse in
2urul unor curti interioare + ca si din sec XV.
"rdonanta suprapusa in forma tipica antichitatii clasice romane + cu arcade
ca elemente portante + apar curent in fatadele din curte + fi) <:,@@
(rasaturi )enerale ale R de apo)eu:
- masivitatea volumului construit
- dominanta plinurilor de zidarie in raport cu )olurile din fatadele
eterioare
%a construirea bisericilor + se indeplineste crearea constructiei de tip perfect
central acoperita de o cupola.
Roma polarizeaza activitatea marilor maestri ai vreemii, arhitectura capatand
caracter universal, care se va propa)a in intrea)a Europa.
%E"-ARD" DA VI-#I + 1<@3-1@1?
- fi)ura tipica de om universal
- a influentat evolutia arhitecturii, desi nu a lasat nici o opera
construita
- schitele si studiile sale + pucte de pleare pt celebre constructii ale
Renasterii : studii pt scara in elice cu 3 rampe, studii de constructii
centrale in stil milanez
D"-A(" !RA'A-(E + 1<<<-1@1<
- primul mare arhitect al renasterii la apo)eu
- a avut contact cu intensa activitate constructiva din $rbino
- picteaza decoratii perspective pt fatade si deseneaza modele de
perspective pt pictori
- In problema edificiilor de tip central + influentat de studiile lui
,ilarete si %eonardo
- #onstructiile realizate de ! la 'ilano pastreaza specificul lombard
si ceva din spontaneitatea R timpurii
- In timpul activitatii la Roma + dupa 1@BB + opera sa difera complet
de cea realizata in perioada milaneza. #reatiile sale romane sunt
impre)nate de )ravitatea si maiestuozitatea solemna a antichitatii si
vor da caracterul intre)ii arh a R de apo)eu
Dintre constructiile eecutate de ! la Roma se remarca:
- curtea manastirii &anta 'aria della *ace,
- capela manastirii &an *ietro in 'ontorio + mic monument de plan
circular, caruia artistul ii da, in ciuda dimensiunilor, o deosebita
monumentalitate.
- cladirea de plan perfect central este realizata prin
imbinarea a 3 volume cilindricede )rosime si inaltime
diferite, care par a fi introduse unul intr-altul.
- #apela mai inalta si acoperita cu o cupola sferica
este incon2urata de peripterul doric roman constituit de cilindrul cu
diametrul mai mare.
'onumentul are rasunet la Vatican si ! este an)a2at ca arhitect principal al
&f &caun, avand ca obiectiv principal reconstruirea catedralei &f *etru.
Intre timp, realizeaza ansamblul de curti al Vaticanului, iar, in palat, scara in
spirala cu rampa fara trepte si ordonanta suprapusa.
#A(EDRA%A &, *E(R$ ,I. @1, @8
- *roiectul cat &f * reprezinta incununarea activitatii lui !
- &olutie de tip central, in cruce )reaca inscrisa perfect simetric
- Domul central semisferic urma sa fie flancat de < domuri mai mici,
ridicate deasupra cupolelor de colt, si ele in forma de cruce )reaca,
si in eterior de < turnuri
- Eprima dorinta de pastrare a idealurilor umaniste
- #upola care acopera spatiul central are dimensiunea celei a
*antheonului roman
- In conceptia lui !, corpul bisericii si cel al cupolei urmau sa fie 3
mase distincte, dar compacte, compuse dintr-o relatie volumetrica
statica
- Indrazneala cu care sunt modelate masele )i)antice ale pilelor si
zidariei, confera planului o perfecta imbinare si )ratie, masivitate
si ri)oare )eometrica.
%ucrarile incepute de ! sunt continuate de Rafael, *eruzzi, Antonio de
&an)allo cel tanar.
*A%A($% #ARDI-A%$%$I RIARI" 4*alatul #ancellaria5+ ,I. <@
- prima constructie romana din Renastere
- ulterior a devenit cancelaria papala
- in plastica de fatada re)asim la eta2e tratarea cu pilastri, ceea ce
aminteste de conceptia lui Alberti la *alatul Rucellai din ,lorenta
- ritmul este insa diferit de cel al constructiei florentine, se
departeaza de traveea ritmica re)ulata si nu mai constituie o
ordonanta suprapusa in versiunea or)inara
- fiecare nivel are o epresie arhitecturala proprie
- in curtea interioara este reluata formula cunoscuta la palatul de la
$rbino.
!I&ERI#A &A-(A 'ARIA DE%%E .RA0IE + 'ilano + ,I. <8
- arh !ramante
- in perioada milaneza a activitatii sale, ! construieste partea de est a
bisericii, inceputa in stil )otic
- la cor si sacristie adopta solutia spatiala de tip central
- pastreaza caracteristicile arh lombade
'A-A&(IREA &A-(A 'ARIA DE%%A *A#E
- #urtea interioara + una dintre primele lucrari romane ale lui !
- Reia schema compozitionala a palatului din $rbino si a palatului
cancellaria din Roma
- Introduce, pt prima data, motive preluate direct din arhitectura
antica
- porticul de la parter, realizat cu arcade portante si
coloane an)a2ate
- la eta2 utilizeaza ordinul arhitravat, prin plasarea unor
coloane cu rol decorativ in aele traveelor
(E'*IE((" DE &A- *IE(R" I- '"-("RI" + R"'A ,I. <>
- %a Roma stilul lui ! devine mai auster
- Acest mic monument se afla in incinta manastirii &an *ietro in
'ontorio
- *rimul eemplar al Renasterii clasice
- &olutie perfect centrala
#$R(EA !E%VEDERE I- *A%A($% VA(I#A- + ,I. @B
- opera de maturitate a lui !
- lea)a palatul vatican de vila !elvedere
- compozitie ampla, )randioasa
- rezolva problema diferentelotr de nivel si de unificare a ima)inilor
spatiului
#$R(EA &A- DA'A&&" + *A%A($% VA(I#A- ,I. <?
! utilizeaza ordonanta suprapusa de tip antic roman
*A%A($% ,AR-E&E + ,I. @@
- arhitect H nu intele)
- cel mai monumetal palat al Renastreii romane
- eprima o vadita preocupare pt ordine si simetrie
- inchidere perimetrala in 2urul curtii interioare
- curtea compusa din 8 re)istre suporapuse preia traditia lui !
- platica arhitecturala e conforma normelor romane
- ferestrele de fatada sunt de tip edicul, cu colonite pe care reazema
frontoanele si creeaza ima)inea unui mic templu
- apar la ferestre frontoanele curbe
- completat de 'ichelan)elo la fatada si la eta2ele curtii interioare
RA,AE% &A-0I" + 1<>8-1@3B
- unul dintre cei mai de seama eponenti ai clasicismului renasterii
la apo)eu
- Inspirat de formele romane, inoveaza intr-o maniera libera
- Astfel, el se indreapta spre curentul manierist
- In 1@1@ este numit la Vatican superintendent al antichitatilor
rom,ane, propunand restaurarea si relevarea lor
- #ontactul nemi2locit cu vesti)iile romane a influentat opera sa
arhitecturala
- Deseneaza proiectele pt *alatul *andolfini din ,lorenta, Vila
'adama la Roma + la care proiecteaza pictura )rotesca, denumita
astfel dupa sursa de inspiratie + ruinele in)ropate in )rote ale
Gcasei de aurD a lui -ero
&#"*$% RE-A&(ERII + I-("AR#EREA %A &$R&A, ADI#A %A AR/
R"'A-A, E&(E A(I-& I- *ERI"ADA DE A*".E$.
- E#/I%I!R$% &(A(I#
- &"%E'-I(A(EA &I .RAVI(A(EA #ARE
#ARA#(ERI0EA0A 'A&A #"-&(R$I(A
- *%A&(I#A '"-$'E-(A%A
("A(E DA$ &E-0A(IA DE "ARE#ARE I-#/I&(ARE.
RENASTEREA TARZIE IN ITALIA
MANIERISMUL (cca 1520 cca 1620)
- In faza de sfarsit, R se indeparteaza de echilibrul, )randoarea si )ravitatea
din perioada de apo)eu
- &e desprinde un nou curent + 'A-IERI&'$% + care va marca opra unora
din arhitectii sec XVI + XVII
- (ermenul de 'A-IERI&' + folosit pt a defini arta si arhitectura italiana
in faza tarzie a R, in perioada 1@3B-193B, si fazele de inceput ale R in
celelalte tari europene
- termenul a avut mult timp o nuanta depreciativa pt pictorii sec XVI,
considerati ca imitatori ai GmaniereiD marilor clasici
- &ubstratul ' se afla in fenomenele economice si sociale ale unei epoci in
care - apar primele manifestari ale capitalismului modern.
- pricipiile unitatii si armoniei umaniste sunt puse la indoiala
- Razboaiele italiene:
- in prima faza, cea care a coincis cu R la apo)eu, au fost declansate
de re)ii ,rantei, care doreau tronuil -eapolelui, si acel al 'ilanoului
- manierismul apare inaintea devastarii Romei - 1@3: + ultima faza a
razboaielor italiene, de catre trupele lui #arol Iuintul, re)ele catolic al
&paniei.
'A-IERI&'$% se intersecteaza si cu alte fenomene ale civilizatiei epocii:
- revolutia ima)inii despre univers, determinata de teoria
astronomica a lui #opernic
- Reforma
- #ontrareforma 4propa)anda militanta catolica impotriova
Reformei5
- 'achiavelismul
"data cu aparitia #ontrareformei, miscare de amploare a propa)andei
catolice, si consolidarea pozitiei Inchizitiei, pozitia intelectualitatii umaniste
din Italia este zdruncinata, )andirea umanista fiind proscrisa in Italia.
.loria si renumele Italiei ptrezinta inceputul unui oarecare re)res.
'ulti oameni politici si artisti italieni umanisti, care nu isi mai pot dezvolta
ideile in propria tara si emi)reaza la curtile straine, formand armata de
G fuoriuscitiD + eilati, care continua sa propa)e cultuira umanista italiana.
In arhitectura, 'anierismul se manifesta prin reluarea formelor renasterii
clasice intr-o alta maniera.
Apare - indoiala artistilor in capacitatea lor de a-si depasi predeceesorii.
- dorinta artistilor de a spar)e tiparele ri)ide
Arhitectura, ca si arta manierista, sunt puse in fata dilemei tra)ice a
artiostului de a se rupe de traditia presti)ioasa pt a se indrepta spre noul
necunoscut.
'anierismul + epoca de tranzitie dintre apo)eul Renasterii si !aroc si
#lasicism.
#alitatile manierismului:
- libertatea marcata a compozitii arhitecturale
- succesiunea )eneroasa a spatiului
- preocuparea le)arii spatiului construit cu cel eterior
- amena2area )radinilor
'I#/E%A-.E%" !$"-AR"((I 41<:@ + 1@9<5
- isi incepe cariera la ,lorenta si devine celebru datorita operelor
sale de tinerete realizate la ,lorenta
- lucreaza in stilul Renasterii la apo)eu, dar isi manifesta preferintele
pt 'anierism si *roto - !aroc
- *rima sa luicrare de arhitectura + amena2area #apelei de 'edici din
!azilica &an %orenzo din ,lorenta - fi) @?
- face parte din &acristia Veche a lui !runeleschi
- conceputa ca memorial al fam 'edici
- tratata ca un cadru pr )rupurile statuare amplasate in
interior
- capela respecta in ansamblu caracteristicile &acristiei lui
!runeleschi, utilizand forme manieriste si purtand amprenta stililui lui
'ichelan)elo.
!iblioteca %aurentiana + cealalta constructie comandata de fam de
'edici lui 'ichelan)elo + fi) 9B
#ompusa
- dintr-un vestibul de acces, in)ust si inalt + senzatie de
constran)ere data de verticalitate
- sala de lectura, relativ 2oasa si lun)a
Este creat efectul de absorbtie a spatiului construit + specific manierist.
&pre sfarsitul vietii, 'ichelan)elo se stabileste definitiv la Roma,
unde este numit superintendent al constructiilor pontificale.
&olicitat pt o lucrare urbanistica + amena2area *IE(EI #A*I("%I$%$I +
fi) 91.
- asezata pe colina ce domina forul antic
- piata + de plan trapezoidal
- paviement rafinat conceput, in care apare ovalul ca
motiv principal al compozitiei + pt prima data in Renastere
- destinata amplasarii statuii lui 'arc Aureliu si desfasurarii unor
ceremonii in aer liber
- #ladirile care stra2uiesc piata + *alatul &enatorilor + in a + *alatul
#onservatorilor si 'uzeul #apitolin + au fatadele refacute de
'ichelan)elo
- *iata are caracter dinamic, proto-baroc
*A%A($% ,AR-E&E + ,I. @<, @@
- #onstruita in stil proto-baroc
- $nele tendinte manieriste + portalul de la intrare si ultimul nivel al
curtii interioare
#A(EDRA%A &, *E(R$ + ,I.. 93, 98
- cea mai importanta lucrare romana a lui 'ichelan)elo
- sursa de inspiratie + cupola lui !runeleschi de la ,lorenta
- reia lucrarile, pastrand principiile cladirii de tip central a lui
!ramante + cruce )reaca inscrisa - si e influentat probabil si de
ideile lui da Vinci
- volumul dominant este insa cupola spri2inita pe pilastri imensi
- cupola se ridica pe un tambur inalt ritmat pe duble coloane cu rol
de contraforti
- renunta la turnurile in colt de tip milanez ale lui !ramante
- abandoneaza forma total centrala prin directionarae spatiului catre
altar si marcarea intrarii cu un portic
- accente proto-baroce
- modelarea plastica a volumului
- accentul vertical pe care il da cupola
- are elemente manieriste de detaliu
Arhitectura lui 'ichelan)elo pare sa se detaseze de re)ulile stricte, de
solemnitatea statica a arh romane de sec XVI, prin detalii rafinate de tip
manierist si prin accentuarea barocizata a caracterului dinamic.
&f sec. XVI este, pentru Italia, momentul in care arhitectii simt nevoia de a
se descatusa de ri)orile Renasterii clasice pt a inova liber, fara constran)ere
si cu oarecare ironie la adrsa arhitecturii clasice.
!A%DA&ARE *ER$00I + 1<>1 + 1@89
- *rintre cei mai buni arhitecti ai R tarzii la Roma
- #ea mai importanta constructie + *alatul 'assimi alle #ollone +
fi) 9@
- canoanele clasice sunt total i)norate de arhitect
- porticul anunta le)atura vestibulelor si curtilor interioare cu
spatiul eterior
- profunzimea porticului + in contrast cu fatada cu relif plat
- forma ancadramentelor ferestrelor de la eta2e + de contur
aproape patrat + este specifica manierismului

.I$%I" R"'A-" + 1<?3 + 1@>8
- pictor si arhitect
- principal colaborator al lui Rafael
- constructii realizate la 'antova + *alazzo del (e si propria sa
locuinta + fi) 99, 9:
- considerat un precursor al epresionismului
*IERR" %I."RI" - 1@BB - 1@>8
- arh, pictor, arheolo)
- a construit )radinile si Villa dJEste la (ivoli + fi) 9>
- inspirat din ruinele antice ale vilei lui Adrian
- va deveni model pt palatul cu parc din perioada urmatoare
.IA#"'" !AR"00I DA VI.-"%A + 1@B: + 1@:8
- arhitect si teoretician + activeaza in ultima perioada a Renasterii
- principalul arh al Romei dupa moartea lui 'ichelan)elo
- Vila papei Iuliu din Roma + fi) 9?
- *alatul de la #aprarola + fi) :B
- !iserica Il .esu din Roma + cea mai importanta biserica iezuita fi)
:1, :3
- prima manifestare in arhitectura a ideilor #ontrareformei
- model pt numeroase biserici iezuite viitoare
- imbina manierismul cu curentul promotor al barocului
- in plan forma alun)ita
- reia ideea lui Alberti de inlocuire a lateralelor cu capele
- nava este monumentala, acoperita cu bolta in lea)an
- compozitia e conceputa pt obtinerea unor efecte speciale de
lumina
- compozitia plastica a fatadei e unul dintre primele eemple
ale barocului
.I"R.I" VA&ARI + 1@11 + 1@:<
- o unica creatie + *alatul $ffizi din ,lorenta fi) :8
- monument de mare insemnatate, avand importante caractere ale
arh manieriste
- constructia se dezvolta in 2urul unei curti lun)i, deveniota azi
strada
- patiul curtii era le)at de *iata &e)nioriei la un capat si de strada la
celalalt capat, prin lo)ii suprapuse
- fatada are detalii tipice manieriste
A-DREA *A%%ADI" + 1@B> + 1@>B
- arh de eceptie
- celebru atat datorita constructiilor realizate, cat si operei teoretice
- G#ele patru carti teoreticeD in care isi enunta teoria, au avut mare
raspandire si au influentat creatia arhitecturala din viitor
- Imbina problemele practicii constructive cu cele teoretice
- Arhitectura calma, ele)anta si cerebrala + )enereaza curentul
cunoscut sub numele de *A%%ADIA-I&'.
- Isi desfasoara activitatea in zona Veneto
- #asti)a concursul pt modificarea edificiului )otic *allazo della
Re)ione 4!azilica din Vicenza5 + fi). :@
- 'odifica fatadele monumentului adoptand o formula personala,
inspirata din constructiile venetiene
- bazilica e incon2urata pe intre)ul contur de portice
suprapuse
- introduce '"(IV$% *A%%ADIA- - suita de
arcade spri2inind pe duble colonete libere pana la nivelul impostei,
finnd incadrata de coloane an)a2ate.
Arhitectura lui *alladio se va raspandi uluitor de repede in intrea)a
lume.
#onstruieste palate la Vicenza, iar in impre2urimile orasului resedinte
rurale + celebrele sale vile.
,oloseste cu abilitate porticul.
"rdonanta + intotdeauna clasica + e eliberata de )ravitatea arh romane
si de afectarea manierismului.
Inoveaza, creind sau adaptand o serie de forme noi - '"(IVE
*A%%ADIE-E.
*astrand partiul functional, adau)a preocuparea de confort.
Ilustreaza partenenta la manierism prin importanta data vestibulului de
la intrare, care materializeaza relatia dintre spatiul interior cu cel
eterior.
In plastica de fatada aplica:
- ordonanta suprapusa
- ordinul colosal
- parterul simplu bosat
- ordonanta an)a2ata la eta2 4palatele (hiene si *orto ,esta + fi) :9
::
- %a palatul Valmarana + fi) :> + ordonanta plata si efilata da o
senzatie de retinere, care se potriveste cu strada in)usta pe care e
amplasat, cu spatiul urban care in aceasta situatie nu ar fi suportat
un relief puternic la fatada.
- %a %o)ia del #apitaniato + fi) :? + asezata intr-o piateta si tratata
intr-o plastica de fatada cu relief accentuat + senzatia este de
participare a constructiei la spatiul urban deschis.
- *alatul #hiercati + fi) >B + aplica ordonanta suprapusa + sursa de
inspiratie venetiana, clasica si manierista.
*alladio a cautat:
- o cat mai buna acordare a volumului construit cu zona ambientala
- o inscriere armonioasa, cu a2utorul plasticii de fatada, a cladirii in
mediul urban construit.
&e dedica si constructiei de vile, ca locuinta secundara sau ca conac pe
domeniul rural.
Vilele: tip palat, tip castel si tip templu.
- pune problema armonizarii cu mediul incon2urator
- vilele palladiene sunt asezate pe inaltimi izolate
- * pare a modela volumele construite dupa confi)uratia terenului
- Reuseste o perfecta inte)rare in peisa2
- %a vilele palat - *lastica lor de fatada se apropie de cea ca palatelor
urbane
%a vilele tip castel, pro)ramul de locuire pe domeniul a)ricol se imbina cu
cel functional, de activitati )ospodaresti.
- spatiul de locuit este scos in evidenta
- le)atura dintre locuinta si )radina sau ferma este or)anic realizata
prin portice care asi)ura o trecere placuta si functionala intre casa
si cladirile anee
Vilele templu
- arh pune accent pe monumentalitate
- eprima viziunea clasica a operei lui *
- concepute si ele ca resedinta pe domeniul a)ricol
- izolate de aneele )ospodaresti care creeaza curti separate,
deschise spre peisa2.
VI%A R"("-DA DE %A-.A VI#E-0A + fi) >8
- constructie perfect simetrica, pe plan patrat
- acoperit cu cupola peste hall-ul central, incon2urat de incaperile de
locuit
- deschiderea spre peisa2 e su)erata prin cele < portice cu fronton de
pe fatade
Vilele palladiene au influentat arhitectura occidentala, mai ales pe cea an)lo-
saona.
*alladio construieste si cladiri ecleziastice.
#ele mai importante + la Venetia + Il Redentore si &an .ior)io 'a)iore +
fi) >:,>>.
- "pereaza in factura manierista spatiul arhitectural.
- Interiorul + in spirit manierist + nava le)ata de cor printr-un ecran
format din colonade
%a sfarsitul carierei, primeste comanda pt construirea teatrului de la Vicenza,
care urma sa poarte numele (eatro "limpico + fi). >?
- constructie conceputa in forme clasice
- amfiteatru de plan eliptic si )radene pt spectatori
- scena + spatiu de plan dreptun)hiular
*alladio retine din manierism principiile esentiale, cele le)ate de conceptia
spatiala:
- incadrare in ambianta urbana specifica + la palatele din Vicenza
- le)atura armonioasa si functionala cu )radinile si spatiile anee +
la vilele din Vincentin
- continuitatea fluenta a spatiului interior + la bisericile venetiene.
*rin )eniul sau creator, * este in acelasi timp un mare reprezentant al
Renasterii clasice , de tip venetian, si un adept al manierismului, in masura
in care coincide cu vederile sale.

VI#E-0" &#A'"00I + 1@@3-1919
- #el mai important continuator al lui *alladio.
- *astreaza conceptele manieriste si in perioada baroca
- #ele mai importante constructii
- Vila *isana la %oni)o
- Vila 'olin la 'andriola
- *rocuratiile -oi + in *iata &an 'arco la Venetia
- in compozitia fatadei, & are meritul de a pastra specificul
venetian si armonia ansamblului prin deschiderea cu lo)ii a constructiei
catre piata.
- plastica arhitecturala + realKizata cu elemente clasice cu
nuante baroce
- "pereaza si completari la monumentele lui *alladio 4(eatrul olimpic
si !iserica &an .ior)io 'a))iore5

'anierisnul se caracterizeaza si prin proliferarea tratatelor de arhitectura,
care se raspandesc cu mare succes.
Insa aceste tratate prezinta formele si principiile de compozitie sub aspect
ri)uros clasic.
&E!A&(IA-" &ER%I" + 1<:@-1@@<
- scrie %JArchitettura + prfima carte in care predomina continutul
practic
- codifica cele @ ordine de arhitectura
VI.-"%A + scrie GRe)ulile celor @ ordineD tratat ce s-a bucurat de o mare
popularitate.
VA&ARI +G Vietile celor mai straluciti arhitecti, pictori sau sculptori
italieniD
*A%%ADI" + #ele < G#arti de arhitecturaD + ramane teoreticianul cu cea
mai mare faima
&#A'"00I + scrie GDiscursuri asupra antichitatilor din RomaD si GIdee
despre arhitectura universala G + ultimele lucrari teoretice ale Renasterii, cu
influenta in tarile nord + europene.
'anierismul + perioada frumoasa in domeniul ideilor, in special a celor
privitoare la spatialitate.
Intentia arhitectilor de a crea noul, in ciuda elementelor clasice pe care le
admira, dar pe care vor sa le depaseasca
- prelucrarea formelor arhitecturale, care devine caracteristica +
ferestre patrate cu ancadramente oarecum ciudate + *alatul $ffizi
- plastica arhitecturala care parca ar dori sa renunte la re)ulile
elementare de constructie + tratarea coloanelor, a consolelor in
vestibulul %aurentianei de catre 'ichelan)elo

Directia compozitionala a manierismului nu va avea ecou in viitor.
.andirea spatiala manierista e elementul care face le)atura cu arhitectura ce
va urma.
In )radinile manieriste, aleile si ve)etatia sunt simetric desenate.
- sunt dotate cu fantani, 2eturi si o)linzi de apa, statui7
- spatuil )radinii pare a fi le)at de cel al constructiei.
- (ipul italian al )tradinii manieriste va fi preluat in restul tarilor
europene si va lua forma )radinii baroce, cunoscuta sub numele de
)radina franceza 4 dupa Versailles5
In faza tarzie a Renasterii se distin) 3 curente:
- manierismul
- proto-barocul.
- Diferite ca eprimare plastica si dinamica spatiala
- Au in comun tendinta de eliberare fata de re)ulile devenite
anchilozante ale Renasterii clasice.
RENASTEREA DE APOGEU SI TARZIE IN REGIUNEA
VENETO
- Athitectura venetiana ocupa un loc aparte in perioada Resnasterii
de apo)eu si tarzie
- ,azele stilistice aproape se contopesc, urmand specificul
arhitrectorii venetiene.
*e plan politic, V pierde suprematia in 'editerana. In mod teoretic ar urma
declinul, dar, datorita bo)atiilor acumulate, Venetia isi continua viata
opulenta.
&ec XVI + XVII + perioada epansiunii continentale, numeroase orase
intrand sub 2urisdictia venetiana.
*roductia a)ricola devine o preocupare de baza .
Apar palate si vile, resedinte urbane si rurale.
Venetia reuseste sa-si pastreze independenta pana in 1:?:, cand va fi
cucerita de napoleon !onaparte si apoi cedata Austriei.
&unt continuate lucrarile incepute in perioada timpurie a Renasterii.
%a ansamblul &an 'arco, in *iateta, pe latura opusa a *alatului Do)ilor, se
construiesc !iblioteca &an 'arco, iar la baza (urnului #ampanil e
amplasata %o)ietta.
%ucrarile din *iateta sunt realizate de &ansovino, care construieste si
'onetaria, *alatul #orner. El reuseste sa adapteze formele Renasterii sec
XVII la specificul venetian, introducand motive caracteristice, care vor fi
ulterior preluate de *alladio + devenind motive palladiene.
In *iata san 'arco, &camozzi compelteaza latura opusa a *rocuratiilor
Vechi cu constructia *rocuratiilor -oi, care reia tipul compozitional cu lo)ii,
specific intre)ului ansamblu.
(oate edificiile realizate in aceasta perioada pastreaza spatialitatea
arhitecturii venetiene, obtinuta prin deschiderea cu portice sau lo)ii a
cladirilor catre piata.
Este pastrata o deschidere spre eterior spre la)una pe latura in)usta a
*iatetei.
In Renasterea tarzie, prin construirea de catre *alladio, pe insula &an
.eor)io, o ansamblului manastirii, asezat in aul *iatetei, se creeaza
senzatia rafinata, de tip manierist, a unei inchideri va)i, in departare, a
*iatetei.
&i in palatele contruite in ultimele perioade ale Renasterii se respecta in mod
disciplinat tipul spatial venetian.
%a *A%A($% .RI'A-I + fi). ?9 + 'ichele &anmicheli + cunoscut
arhitect manierist + aplica specificul venetian
- creeaza o fatada deschisa spre eterior cu ordine suprapuse in tip
clasic, dar complet fenestrata intre punctele de spri2in.
- Ima)inea ne duce cu )andul la stilul )otic.
*A%A($% !EVI%A#I$A - fi) ?: - + #onstruit la Verona de catre
&anmicheli in traditia venetiana.

#onstructiile realizate in re)iunea Veneto sunt, in primul rand, venetiene,
si de-abia in al doilea rand se incadreaza in caracteristicile stilurilor de
arhitectura in care au fost concepute.
RENASTEREA ITALIANA CONCLUZII
- *rodus specific italian
- Renasterea iradiaza in celelalte tari europene in sec XVI, evoluind
in mod diferit.
- *rimele elemente preluate din R italiana tin de domeniul plasticii.
- In timp, caracterele primordiale capata un rol preponderent.
- or)anizarea spatiului7
- relatia constructiilor cu mediul incon2urator
- adoptarea noilor principii teoretice
'arile zone ale culturii europene, receptive la influenta Renasterii,
pot fi )rupate dupa:
- macro-re)iuni )eo)rafice
- tipul traditiei medievale a fiecarei zone
- caracteristicile evolutiei politice si reli)ioase
,ranta si An)lia - beneficiaza de o traditie )otica solid inradacinata
- de timpuriu se instaureaza monarhii puternice, care reusesc sa
realizeze centralizarea statului si o relativa independenta fata de
Roma.
- Arhitectura in ,ranta si An)lia e totusi receptiva la influentele
Renasterii italiene, evoluind spre particulare forme nationale, cu
mare insemnatate pt cultura europeana.
RENASTEREA IN FRANTA
- De-a lun)ul intr)ii perioade feudaele, in ,ranta a eistat tendinta de
unificare sub monarhia centralizata.
- In sec XV apare in ,ranta un stat suveran, centralziat, monoarhic cu
tendinte absolutiste.
- Economia , a cunoscut, inca din E', forme pre-capitaliste.
- &-au dezvoltat orase bo)ate, cu comert infloritor si industrii de tip
artizanal.
- &-a format bur)hezia, aliata a re)alitatii.
-'inutioasa or)anizare administrativa, care culmineaza in sec. XVII,
diri2eaza economia si face ca aceasta sa nu fie intotdeauna competitiva in
fata puterilor care nu au practicat diri)ismul economic de stat.
- In timpul Renasterii, ,ranta este, alaturi de An)lia, &pania si austria, una
din marile puteri europene. Din a doua 2umatate a sec XVII si pana la
inceputul sec XVIII Europa cunoaste he)emonia franceza.
Reli)ia de stat + catolicismul
- a cunoscut si Reforma, care a avut adepti in toate straturile sociale
4hu)henotii5
- biserica + credincioasa papalitatii
- supusa re)elui
- )allicanismul + doctrina care tinde sa apere o oarecare
detasare a bisericii ,rantei si care evita in)erintele Vaticanului in problemele
statului.
- un mi2loc prin care au fost franate ecesele
#ontrareformei. 4,ranta oscila intre poilitica de represiune si cea de toleranta
fata de reformati5
%a sf sec XV + inc sec XVI + ,ranta declaseaza GRazboaiele italieneD ,
rezultand contactul cu arta si cultura italiana, contribuind la raspandirea
renasterii in ,ranta.
Arta si rafinamentul italian au impresionat suveranii francezi, care impun o
moda italiana in ,ranta.
,orme ale renasterii patrund in catele sau locuinte, fiind influentate de
arhitectura din nordul Italiei.
*utem concluziona ca Renasterea:
- a patruns mai tarziu in ,ranta
- a fost declansata de un fenomen intamplator
- nu are ori)ine franceza
- prima cauza care eplica acest fapt este de natura
economica si sociala 4societatea si economia italiana au cunoscut mai
devreme libertarea comunala si capitalismul incipient5
- a doua cauza + puternica traditie )otica
'aestrii constructori francezi + eperti in stilul )otic
- lucrau pe santiere si isi transmiteau cunostintele din tata in fiu
- s-au adaptat )reu transformarilor care surveneau in arhitectura
- Desfasuransu-se in ,ranta in sec XVI si XVII, Renasterea este impartita in
3 mari perioade stilistice:
1. Renasterea timpurie + sec XVI + cu 3 etape:
- Renasterea franceza de influenta italiana
- &coala nationala a renasterii franceze
3. #lasicismul de curte sau re)al + mai multe etape:
- #lasicismul re)al
- (endinta spre !aroc
- (endinta Rococo
- Arhitectura vizionara
Dupa Renasterea timpurie, arhitectura franceza se indreapta catre un
clasicism specific.
'onarhia franceza isi pune amprenta asupra modurilor de denumire a
stilurilor artistice, care capata numele monarhului in timpul domniei caruia
s-au desfasurat: stilul ,rancisc I, /enric al IV lea, %udovic al XIV lea,
%udovic al XV lea.
#ontactul direct cu cultura italiana declanseaza o intrea)a campanie pt
promovarea Renasterii.
Arhitecti italieni sunt invitati sa lucreze in ,ranta.
#u timpul, arhitectii francezi concep un stil nou, caracteristic, bazat pe
interpretarea directa a arhitecturii antice.


RENASTEREA TIMPURIE IN ARITECTURA
FRANCEZA
- Doua etape:
- *erioada Renasterii de influenta italiana
- &coala nationala a Renasterii franceze
1. PERIOADA RENASTERII FRANCEZE DE INFLUENTA
ITALIANA
- Arhitectura se datoreaza maestrilor italieni
- ,ormele le reiau pe cele italiene
- *rimele constructii + castelele de pe Valea %oarei 4Amboise + primul castel
re)al medieval francez unde apar interventii in stilul R + fi) 1B8, 1B<5
P!"#!a$%& '"$()a)* a& +,!("a',( CASTELUL - ca !,.,'()*a !,#a&a
.a% )"/(&(a!a
- *rimele castele isi mentin aspectul medieval, renuntand insa la fortificatiile
devenite inutile7
- &e pastreaza elemente specifice franceze, determinate de
1. fondul traditional )otic
3. conditiile climatice
- acoperisuri inalte cu numeroase lucarne si hornuri
- fatade cu ferestre mari, unde caramida alterneaza cu piatra
- ritm alert al decoratiei
- imbinate cu elementele Renasterii italiene, acestea )enereaza un stil
pitoresc, dar in acelasi timp monumental.
- $n rol important in or)anizarea spatiului interior al castelelor + rezolvarea
functionala a salilor de receptie, )alerii lun)i si relativ 2oase, din care sunt
eliminati suportii interiori.
- celebrele &ali de la #astelul ,ontainbleau + fi) 11@ + prima etapa a
acestei evolutii, care va duce la .aleria ")linzilor de la Versailles +
stil baroc
- &alile sunt destinate receptiilor si balurilor de curte.
- *rintre artistii italieni care au introdus renasterea in ,ranta - ,ra
.iocondo, Il !occadoro, Il Rosso si Il *rimaticcio, &ebastiano &erlio.
#A&(E%$% DE %A A'!"I&E
- Resedinta preferata a lui #arol al VIII-lea
- Aici se formeaza prima scoala a renasterii franceze, prin instalarea
maestrilor italienicare vor raspandi noile idei
- &e trece de la puternice turnuri circulare la aripa ,rancisc I, care e
decorata specific R timpurii.
#A&(E%$% DE %A !%"I& - fi). 1B@
- $nul dintre primele monumente eecutate in stil nou, care imbina
traditia medievala si specificul francez, imprumutand si elemente
ale R italiene
- &tilul e vioi, policrom, folosindu-se in placa2ul fatadei caramida
aparenta, iar pt acoperisuri ardezie cenusiu + verzuie.
- *lastica fatadei, cu ferestre lar)i ale ultimei periode )otice, preia
decoratia italiana prin pilastrice articuleaza fatada.
- In compunerea fatadei eterioare a aripii ,rancisc I, fi) 1B9- este
introdusa traversa ritmica bramantiana
- &cara principala + inchisa in turn decrosat de fatada + element
medieval
- -umeroase elemente decorative renascentiste.
#A&(E%$% DE %A #/A'!"RD + fi) 1B:
- planul medieval anunta, prin simetria ri)uroasa, tipul renascentist
- abandonarea functiei de aparare, decoratia arhitecturala cu pilastri
suprapusi, ritmarea fatadei pe verticala, imbina pastrarea traditiei
medievale cu adoptarea noului stil de influenta italiana
- scara in dubla spirala, dispusa in centrul constructiei interioare si
eprimata in acoperis printr-un turn + reusita plastica si tehnica
- se datoreaza probabil lui Da Vinci
#A&(E%$% A0AL %A RIDEA$ + ,I. 111
- face parte din cele mai bine conservate castele din vremea lui
,rancisc I
- se pastreaza aspectul de fortificatie + datorita santurilor de aparare
si turnurilor de colt
- transformarea crenelurilor in ferestre si a celorlalte piese de
fortificatie in elemente decorative eprima noua tendinta in
arhitectura
- planul este re)ulat, volumul adunat si echilibrat
- decoratia de factura renascentista
Activitatea artistilor italieni in ,ranta este inevitabil le)ata de 'anierism,
curent care era in plina afirmare in Italia in momentul patrunderii Renasterii
in ,ranta.
Artistii francezi vor prelua selectiv elementele manieriste, dar urmaresc
constant idealul clasic specific arhitecturii francez.
#A&(E%$% RE.A% DE %A ,"-(AI-!%EA$
- construit de ,rancisc I
- forma nere)ulata a planului + urmare a interventiilor succesive
care au avut loc
- constructia se desfasoara in 2urul a numeroase curti
- plastica #urtii "vale + opera a lui .illes de !reton + este un prim
eemplu francez de inspiratie directa din arta romana
- in #urtea #alului Alb, &cara in *otcoava este un prim eemplu din
arhitectura franceza de tratare a unei scari monumentale.
- .aleriile ,rancisc I si /enric al-II-lea fac parte din suita de sali de
receptie caracteristice palatelor franceze si raspandite ulterior in
arhitectura resedintelor princiare din intrea)a lume
- Decoratia somptuoasa + realizata de arh italieni Rosso si
*rimaticcio, cu lambriuri, picturi si stucaturi in stilul manieristdin
Italia acestei perioade de arhitectura a celor @ tipurin de coloane.
SCOALA NATIONALA A RENASTERII FRANCEZE
- Refractari la inceput patrunderii arhitecturii straine, maestrii
francezi se adapteaza cu timpul la noul stil, calatoresc in Italia si
cu timpul a2un) sa produca opere ori)inale
- In a doua etapa, cel al &colii Renasterii -ationale, constructorii
francezi au inceput sa intelea)a arta antica, cea care a stat la baza
Renasterii italiene.
6ean !ullant si *hilibert De %J"rme sunt fi)urile reprezentative de
constructori, care ataca si studiul teoretic al arhitecturii.
- 6ean !ullant construieste castelul de la Ecouen, fi) 119, 11: si
scrie tratatul Re)uli de Arhitectura ale celor @ tipuri de coloane
*/I%I!ER( DE %J"R-E 1@1B-1@:B
- imbina cu in)eniozitate formele arhitecturale ale Romei antice cu
cele ale Renasterii italiene si cu traditia franceza
- *oate fi considerat fondatorul scolii clasice a renasterii franceze.
- #reeaza "RDI-$% ,RA-#E0 cu coloana compusa in tamburi de
mica inaltime, formula care se armonizeaza cu moda manierista
italiana.
- #ele mai importante constructii : castelul de la Anet, mormintele
re)ale de la &t. Denis si *alatul (uilleries din *aris. Din pacate,
aceste ansambluri au fost distruse.
- 'area influenta a lui De %J"rme s-a transmis prin scrierile sale
D-oi inventii pt a construi bine si economicD si GArhitecturaD
- Reuseste sa creeze un stil francez al Renasterii
*IERRE %E&#"( + 1@1@-1@:>
- mai curand amator luminat decat arhitect
- aliaza in constructia #urtii *atrate de la %uvru elemente de
inspiratie italiana cu elemente traditionale franceze
- a colaborat cu sculptorul 6ean .ou2on, care realizeaza o decoratie
de mare finete
- Ritmul relativ marunt, pilastrii delicati ce )flancheaza )olurile, tin
de faza timpurie a Reansterii, de inspiratie bramantiana.
- Detasarea pavilioanelor usor decrosate este subliniata prin tratarea
lor cu motivul arcului triumfal + motiv specific arhitecturii
monumentale franceze.
- ,atada %uvrului realizata de %escot a constituit sura de inspiratie
pt palatele princiare si nobiliare nord europene si vest europene.
In perioada in care inspiratia italiana este prelucrata de spiritul rationalist
francez + etapa cunoscut sub numele de &coala -ationala a Renasterii
,ranceze - monarhia isi fieaza sediul principal la *aris
Atunci s-au realizat cunoscutele opere arhitectuirale de la ,ontainbleau, la
*aris *alatul (uileries, curtea patrata de la palatul %uvru, biserica &f.
Eustache, lan)a *aris se reface palatul &t. .ermain, la (oulouse palatul
dDAssezat.
In timpul domniei lui /enric al IV-lea, se pun bazele pro)ramului umanistic
in ,ranta.
- *ietele pariziene Vos)es si Dauphine eecutate in sec XVII adopta
solutia renascentista simetrica si ordonata, cu constructii dispuse
perimetral si deschise prin portice catre piata.
- In plastica fatadei e introdusa ordonanta clasica, dar se pastreaza
placa2ul traditional francez din caramida si piatra.
!I&ERI#A &AI-( E$&(A#/E fi) 13>
- monument eclectic prin aplicarea unor decoratii clasicizante la
forme )otice
- eprima atasamentul francezilor fata de arhitectura medievala

#auza ce a detreminat ca arhitectura franceza sa adopte mai tarziu
Renasterea, trebuie cautata in faptul ca artistii francezi au fost creatorii
stilului )otic, care constituia traditia locala si caruia i-au fost credinciosi.
Antichitatea nu le era straina francezilor, ei avand in tara insemnate vesti)ii
)alo-romane, care le erau cunoscute artistilor )otici.
#ontactul cu civilizatia italiana a dus la preluarea si apoi la adaptarea
formelor si principiilor renascentiste.
CLASICISMUL REGAL SAU CLASICISMUL DE CURTE
IN FRANTA SEC XVII
$rmatoarea etapa a renasterii franceze a fost cea #%A&I#I&(A, cunoscuta si
&ub denumirea de #%A&I#I&' DE #$R(E &A$ RE.A%, deoarece tonul
in evolutia arhitecturii a fost dat de monatrhie.
#lasicismul de curte francez a coincis cu dezvoltarea stilului !roc in Europa,
si desi a preluat di !aroc multe elemente, a reusit sa conduca la triumful
RA(I"-A%I&'$%$I.
#lasicismul de curte s-a indreptat spre stilul neoclasic din sec XVIII si XIX.
Domnia lui %udovic al XIV +lea a creat o perfectionata si protecolara viata
la curte, iar arhitectura practicata la curte sau la *aris era imitata de intrea)a
tara, chiar de intrea)a Europa.
&tilul dovedea ri)iditate si multa )randoare, iar arhitectura devine solemna si
chiar pompoasa.
M"*(0,&, ,0"&%*(,( a!1(*,c*%!(( 2!a)c,3, .+!, c&a.(c(.$ .%)*4
- slaba influenta a #ontrareformei intr-o ,ranta cu biserica )allicana
- caracteristica psiholo)ica nationala care tindea spre echilibru si
spre rationalismul clasic
'andria nationala si sentimentul fortei de a crea o arhitectura proprie in
stilul antic i-au indepartat pe francezi de stilul palladian.
Ei au creat un stil de arhitectura ori)inal, care se alatura directiei de evolutie
a filosofiei, stiintei si literaturii franceze din sec XVII si XVIII.
Arhitectura franceza isi continua evolutia in directa clasicista, preluind unele
principii ale !arocului:
- or)anizarea spatiului construit sau urban
- or)anizarea )radinilor, a le)aturilor dintre cladiri si ambient
&e constata o mare varietate a pro)ramelor - palate, teatre, institutii de
invatamant, spitale, biserici.
(ipul de partiu de plalat este rezolvat pe un plan in care domina forma de
bara, cu deschidere spre curte si )radina.
- *artiul este de stil baroc si permite relatia directa dintre spatiul construit si
cel eterior.
- Incaperile principale sunt dispuse in anfilada.
- &unt marcate intrarea principala si holurile de capat, precum si holul scarii.
In evolutia scarilor se observa evolutia de la scara in stil medieval + in elice
si dispusa intr-un turn + la scara deschisa in tip baroc 4&cara Ambasadorilor
de la Versailles5.
&A%"'"- DE !R"&&E + 1@:1-1939
- #onstruieste la *aris biserica &t. .ervais
- #onstruieste *alatul %uembour) la *aris - inspirat de *alazzo
*itti
- *relucreaza plastic masa construita
- #onceptie noua despre arhitectura
*A%A($% %$XE'!"$R.
- a fost contruit pt re)ina 'aria de 'edici in intentia de a compensa
lipsa de confort a apartamentelor de la %uvru
- model + *alatul *itti din ,lorenta
- E amplu si monumental si are una dintre cele mai frumoase )radini
dintr-o capitala europeana.
6A#I$E& %E'ER#IER + 1@>@-19@<
- studiaza la Roma
- pastreaza in arhitectura traditia clasica franceza
- continua la %uvru #urtea *atrata
- edifica *avilionul "rolo)iului
- construieste !iserica &orbonei
- construieste pt #ardinalul Richellieu 4patronul sau5 *alatul
#ardinal.
!I&ERI#A &"R!"-EI + construita de %emercier pt #ard. Richelieu
- se dezvolta pe aa lon)itudinala si are nucleul central in cruce
)reaca acoperit cu cupola
,RA-#"I& 'A-&ARD + 1@?B-1999
- artist de )eniu al epocii sale7
- creeaza un stil in cadrul clasicismului re)al francez
- stapaneste perfect re)ulile si principiile Renasterii si #lasicismuluii
- depaseste faza arh italiene si elimina reminiscentele arh medievale
- constructiile sale + remarcabile prin simtul ansamblului, simt de
proportionare a intr)ului cu detaliile si inscriere in mediul
ambiental
- arhitectura saa obtine subordonarea fiecarui detaliu ansamblului si
reaizeaza o ierarhie stricta in ordinea volumelor construite
- dintre creatiile sale: aripa .aston dJ"rleans a #astelului de la
!lois, castelul 'aisons %affite, biserica Val de .race
#A&(E%$% DE %A !%"I& + ARI*A .A&("- DJ"R%EA-&
- realizata de 'ansard
- realizata in stilul clasicismului re)al
- orioce element medieval este abandonat
- formele antice sunt interpretate creator si ori)inal
#A&(E%$% 'AI&"- %A,,I(E
- realizat de 'ansard este una dintre cele mai frumoase resedinte ale
epocii
- arhitectura clasica franceza cu subtile influente baroce
!I&ERI#A VA% DE .RA#E
- 'ansard
- #upola capelei e inspirata de cupola de la &, *etru
- Efecte puternice de lumini si umbre
- Relief accentuat
- Apropie monumentul de constructiile baroce care se realizau in
Roma in acea perioada
%"$I& %E VA$ -1913-19:B
- arh francez care se apropie cel mai mult de tendintele baroce
- arhitectura sa de interior are o ri)oare clasica, dar pare conceputa
intr-un permanent cadru de sarbatoare
- constructia palatului Vau de Vicomte
- constructia palatului Versailles
- refacerea .aleriei Apollo de la %uvru + colaboreaza cu %e !run
- construirea #olonadei %uvrului + colaboreaza cu *errault
- creeaza #ole)iul celor < natiuni
- "perele sale au splendoarea si ele)anta specifica franceza
*A%A($% %$VR$ + #"%"-ADA
- armonia lo)iei de la eta2 marcheaza optiunea franceza pt clasicism
in lupta cu barocul
#"%E.I$% #E%"R < -A(I$-I
- este dispusa in aul curtii patrate a %uvrului
- cladire cu pro)ram de invatamant
- volumele se compun cu doua aripi ample, curbate si un portic
monumental peste care se ridica domul in plan oval al capelei.
A-DRE %E -"(RE- 1918-1:BB
- cel mai mare arh peisa)ist al vremii
- concepe tipul de )radina franceza, desenata )eometric, in stilul
)radinilor italiene din perioada manieristaarmonizeaza simetrila
cladirilor lui %e Vau cu peisa2ul incon2urator
#A&(E%$% VA$X DE VI#"'(E
- #lasic prin ordonanta simetrica si prin structura ri)uroasa
- Are o serie de elemente baroce 4salon oval italian dominat de
cupola5
#%A$DE *ERRA$%( 1918-19>8
- realizeaza observatorul din *aris
IN ACEASTA PERIOADA- LUDOVIC AL XIV5LEA INFIINTEAZA
ACADEMIA DE ARITECTURA LA PARIS 1661
- "fera arhitectilor francezi o doctrina oficiala, bazata pe
promovarea clasicismului.
,RA-#"I& !%"-DE% + 191>-19>8
- presedintele academiei de arhitectura
- imprima arhitecturii un spirit ri)uros care va marca evolutia
discipolilor sai
- comnstruieste arcele de triumf *ort &aint Denis si *ort &aint
'artin + fi) 1<B
-
*"AR(A &AI-( DE-I&
- ridicata in chip de arc de triumf pt )loria monarhului
- respecta re)ulile academice
- proportiile - matematic calculate
%I!ERA% !R$A-D
- realizeaza la *aris *alatul Invalizilor
*A%A($% I-VA%I0I%"R + fi) 1@1
- ansamblu vast
- se desfasoara in 2urul mai multor curti interioare subordonate curtii
centrale
- in aul central al curtii + capela numita Domul Invalizilor
&E!A&(IE- VA$!A-
- arhitect, urbanist, in)iner, maresal al ,rantei
- construirea unui mare numar de orase fortificate
- cu fiecare fortificatie construita, Vauban a realizat adevarate
monumente de arhitectura si urbanism
- fortificatiile + au plan stelat
- bastioane in forma de pana in colturi
- ziduri 2oase de aparare
- se desfasoara in 2urul unui centru urban cu toate
facilitatile necesare
- inspirate de studiile Gcetatilor idealeD din perioada
Renasterii
- model preluat in toata Europa

6$%E& /ARD"$I- 'A-&ARD 19<>-1:BB
- cel mai tipic reprezentant al clasicismului re)al
- arta sa + marcata de baroc, dar in arh de interior adopta elemente
ele)ante, primii pasi spre Rococo
- nepotul lui ,rancois 'ansard
- devine arh curtii in timpul lui %udovic al XIV-lea
- continua lucrarile lui %e Vau la Versailles
- opteaza pt acoperirea cu terasa a palatului Versailles
- .aleria ")linzilor eprima cel mai bine )andirea epocii +
imbinarea traditie franceze cu barocul
- participa cu Vauban la constructia oraselor fortificate
- construieste *lace Vendome si Domul Invalizilor
*A%A($% VER&AI%%E& arh 'ansard
- de dimensiuni )i)antice, respecta re)ulile academice de compozitie
- adopta totusi principii baroce
- este unul dintre cele mai revolutionare ansambluri ale vremii pe
plan urbanistic, peisa)istic, al arh de interior si de fatada
- )radina )eometrica, cu 2ocuri si o)linzi de apa
- IDEI #ARE A$ &(A( %A !A0A EV"%$(IEI $R!A-I&(I#E
'"DER-E
- or)anizarea aleilor si strazilor, mai ales strazile in
trident cu perspectiva infinita,
- amplasarea centrului de )uvernamant in apropierea
palatului re)al
&A%A ".%I-0I%"R + fi) 1<:
- #ontinua traditia scarilor de receptie franceze de la ,ontainbleau
- &patiul interior + le)at direct de natura
- *eretele de o)linzi repeta ima)inea peretelui opus, cu ferestre spre
parc
- &patialitate baroca
- Decoratiune in stil %udovic al XIV + lea
&#ARA A'!A&AD"RI%"R + fi) 1<9
- tipul de scara de onoare in forma de (
- daramata din pacate
#A*E%A
- rezolvarea + nava cu tribune la eta2
- reia si elemente )otice
- le)atura directa intre apartamentele re)ale si tribunele capelei
- rezolvarea plastica + forme clasice
'ARE%E (RA-"-
- constructie ampla si 2oasa, cu arcade
- portic ce lasa sa se vada )radina
- intr-un stil sever, dar animata de decoratiunea interioara in stl
Rococo
*IA(A VE-D"'E + fi) 1@B + arh 'ansard
- ansamblu asezat in centrul *arisului
- rezolvat de tipul pietelor inchise
- subordonat monumentului din centru
- strapunsa de o strada pe aul lon)itudinal
- incon2urata de cladiri identice cu locuinte
- aele si colturile + marcate prin pavilioane
- parterul + cu portice
- nivelele tratate cu ordin colosal
D"'$% I-VA%I0I%"R + arh 'ansard + fi). 1@3
- capela palatului Invalizilor
- imbina )randoarea cu ele)anta intr-o maniera tipic franceza
- perfecta unitate intre cupola si edificiu
- inspirata din &an *ietro
- cruce )raca inscrisa in patrat, cu capele la colturi si spatiu central
circular
#lasicismul de curte, avand un ri)uros spirit al ordinii, a corespuns )ustului
traditional francez.
Esenta sa e pastrata si in sec XVIII.
&e mentine verticalitatea constructiilor prin acoperisuri, de re)ula inalte, prin
utilizarea ordonantei suprapuse si a ordinului colosal.
,atadele + lun)i, ritmate de pavilioane cu dom in a si corpuri de capat.
&imtul urbanisticii + in rezolvarea pietelor, palatelor, parcurilor,
ansamblurilor urbane.
"data cu proiectarea pietelor, se dezvolta in franta o noua arta +
$R!A-I&'$% *%A-I,I#A( + care se raspandeste in toata Europa.
ARITECTURA FRANCEZA IN SEC XVIII
(SECOLUL LUMINILOR)
In ,ranta se fac simtite inceputurile revolutiei industriale, datorita:
1.cresterii demo)rafice
3.speculatiilor bancare
8. prosperitatii economice
<. revolutiei a)rare
@.dezvoltarii stiintei
9.pro)resului tehnicii
(oate aceste conditii au dus la stralucirea intelectuala a sec XVIII + &ec,
%uminilor. + cu centrul de iradiere in ,ranta.
(riumfa limba, literatura, arta, )ustul, moda franceza si apar noi idei
filozofice.
Arhitectura cunoaste o dubla orientare:
1. cea care continua traditia clasicista
3. cea care se indreapta spre forme de eprimare mai libera, care vor
conduce la stilul Rococo, inventie franceza a secolului
#ei mai celebri arhitecti francezi ai vremii au fost continuatori ai
clasicismului.
6AI$E& A-.E .A!RIE%
- marele marstru al arh franceze din sec XVIII.
- duce la perfectiune arhitectura clasica in ,ranta
- activitatea sa + in timpul domniilor lui %udovic XV si XVI
- prea putin influentata de Rococo
- #onstruieste
- la Versailles + 'icul (rianon si "pera
- la *aris + &coala 'ilitara si *iata #oncordiei
- #reatia sa - marcheaza aparitia -E"#%A&I#I&'$%$I
- caracterizata printr-un perfect simt al masurii, al
proprtiilor arminioase, delicatetea decorului
- inspirata din .recia si Roma antica, pastreaza si
specificul francez
'I#$% (RIA-"- + fi) 1@8
- reprezinta sublimarea formelor clasice si prefi)urarea arhitecturii
cubiste
- volumul construit este cubic, perfect simetric
- decoratie eterioara + foarte discreta
VER&AI%%E& "*ERA + fi) 1@<
- printre ultimele constructii intreprinse in ansamblul de la Versailles
- sala in potcoava cu lo)ii
- in spate - )alerie cu o)linzi care da profunzime salii
- decoratia + discret rezolvata + nuante Rococo
- lo2a re)ala e amplasata in aul scenei
- scena foarte adanca
&#"A%A 'I%I(ARA
- senzatie de echilibru data de curtea de onoare
- )randoarea porticului principal de ordin colosal este temperata de
prezenta a doua porticuri laterale cu coloane dorice in)emanate si
suprapuse
*IA(A #"-#"RDE + fi) 1@9
- dispusa de-a lun)ul &enei, in viitorul a %uvru-#hamps ElMsee-
*iata Etoile
- e tratata arhitectural doar pe una dintre laturi
- doua cladiri identice si simetrice fata de aul secundar anima
aceasta latura
- plastica clasicista imbinata cu baroc + spatiul lar), perspectiev
lun)i, obeliscul, fantanile, spatiul verde din )radina (uilleries.
- Element esential + intretaierea in un)hi drept a aei principale
%uvru + Etoile cu aa secundara
6A#I$E& .ER'AI- &"$,,%"(
- #onstruieste la *aris *antheonul, care se inscrie in tendintele
noului curent, -E"#%A&I#I&'$%
*A-(/E"-$% + fi) 1@:
- biserica sub forma de cruce )reaca libera
- are in aul intrari un portic inspirat direct de *antheonul de la
Roma
- cupola impresionanta, ridicata pe tambur cu coloane
Epoca arhitecturii re)ale ia sfarsit prin scaderea importantei #urtii.
*arisul redevine capitala mondena si intelectuala, cu activitate constructiva
febrila.
In acest cadru se afirma cea de-a doua orientare a arhitecturii franceze din
sec XVIII, de factura Rococo.
Amprenta clasicismului este insa prea puternica pt a fi eliminata.
&e a2un)e la un compromis.
- este urmarita functionalitatea partiului, indiferent de pro)ram
- se pastreaza armonia compozitiilor, care sunt insa mai libere
- plastica pastreaza in fatade mai multe elemente clasice
&e creeaza monumente maiestuoase, dar privitoare, cu o buna
proportionalitate a masei construite.
&e revine la traditionalele acoperisuri inalte.
Apar interioarele )ratios decorate in stil Rococo.
#A&(E%$% DE %A #/E'*& + fi) 1@>
- ilustreaza noile tendinte din viata societatii franceze
- se pastreaza elemente baroce
*A%A($% !IR"- + fi) 1@?
- marcat de ele)anta sec XVIII
- ritm alert a compozitiei, buna proportionare a volumelor
*A%A($% &"$!I&E + fi) 19B
- tratare sobra, cu decoratie clasica redusa
- impecabila rezolvare a volumelor
*ersista si reminiscente )otice, in special in constructia de biserici
.I"VA--I -I##"%" &ERVA-D"-I
- construieste !iserica &aint &uplice + fi) 191
- revine la compunerea )otica a fatadei cu 3 turnuri
- plastica arhitecturala + clasica
ARITECTURA VIZIONARA
- &farsitul sec XVIII si inceputul sec XIX in ,ranta se manifesta
arhitectura vizionara
- Inspirata de forme neoclasice
- &esizeaza evolutia viitoare a arhitecturii moderne
Arhitecti vizionari, care concep intr-o maniera epresiva, in ciuda formelor
abstracte, simple, cu care opereaza.
Etienne %ouis !oulee + proiecteaza un monument in forma sferica in
memoria lui -eFton.
#laude %edou + realizeaza proiecte neoclasice
6ean -icolas Durand + scrie tratate despre arhitectura vizionara.
RE-A&(EREA ,RA-#E0A + #"-#%$0II
Desi multi arhitecti francezi au cedat tentatiei baroce, Renasterea franceza a
optat pt directia clasicista, creNnd o arhitectura specifica.
Infiintarea Academiilor, Iluminismul lucrarile pt 'area Enciclopedie,
copierea intocmai a formelor antice, au condus la inlocuirea ri)urosului
clasicism de curte cu forme de tip Rococo, apoi la aparitia neoclasicului.


RENASTEREA IN ANGLIA
In sec XVI, momentul preluarii Renasterii in cultura en)leza, re)atul era pe
calea consolidarii politice ca stat centralizat.
(raditia constitutionala, parlamentara si relativa autonomie duc la
dezvoltarea initiativei locale si a unui anumit tip de liberalism.
In sec XVII izbucneste in An)lia prima revolutie cu teluri economice,
reli)ioase si sociale, condusa de #romFell si de reformati.
- una din cauze: Reforma avea multi adepti in An)lia 4reli)ia de stat
era an)licanismul5, iar re)ele #arol I &tuart incearca sa stopeze
noua confesiune
- alta cauza + dorinta de a consolida sistemul parlamentar.

Dezvoltare economica puternica + manufacturi, industrie miniera, !ursa
An)liei, companii de comert eterior.
In sec XVII si XVIII An)lia devine putere coloniala.
!ur)hezia devine clasa sociala importanta.
*atrunderea Renasterii in An)lia este intarziata de:
- pozitia )eo)rafica mai indepartata fata de Italia7
- schisma bisericii an)licane, care rupe le)aturile cu Vaticanul
- puternica traditie medievala
Renasterea *A(R$-DE I- A-.%IA din ,RA-(A si din (ARI%E DE
6"& datorita:
- hu)henotilor 4protestanti5 refu)iati din ,ranta
- vecinatatii, intereselor economice conver)ente si comunitatii de
idei reli)ioase cu (arile de 6os.
*ropa)anda #ontrareformei nu a reusit sa-si faca loc, deci AR/I(E#($RA
!AR"#A A AV$( " I-,%$E-(A *$(I- I-&E'-A(A, &I -$'AI I-
*RI-#I*II%E DE RE%A(II &*A(IA%E.
Dar )andirea stiintifica apare in An)lia datorita lui -eFton.
Renasterea a cunoscut in An)lia 3 etape de evolutie:
- Renasterea timpurie + sec XVI si XVII
- Renasterea tarzie + An)lo + palladismul + sec XVII si XVIII
&tilurile Renasterii en)leze si-au primit numele si dupa dinastiile domnitoare
sau monarhii in perioada carora au evoluat:
- Renasterea timpurie + stil Elisabetan + 1@@>-19B8
- stil 6acobean + 19B8-193@
- Renasterea tarzie + stil &tuart + 193@-1:B3
- stil .eor)ian + 1:B3-1>8B
RENASTEREA TIMPURIE IN ANGLIA
%a inceputul Renasterii, in An)lia se pastreaza caracterele traditionale de
factura )otica, )refate pe specificul )enerat de conditiile climatice.
#a si stilul ,rancisc I in ,ranta, stilul Elisabetan in An)lia 4a doua 2umatate
a sec XVI5 reprezinta elemente de tranzitiile ale unei arhirecturi cu caractere
)otice si detalii renascentiste.
In perioada 6acobeana 4primul sfert al sec XVII5 se remarca o subtila
transformare a plasticii prin adoptarea decoratiei clasice, care conduce la
ordonarea si compunerea simetrica a volumelor.
Realizari de presti)iu in perioada timpurie a Renasterii en)leze:
- resedinte rurale + /ardFicK /all + fi) 19<
- Oollaton /all + fi) 19@ + sec XVI
- -otts + sec XVI
- /atfield /ouse + fi) 19> + sec XVII.
In aceasta perioada a inceput in An)lia preocuparea pt rezolvarea salilor de
receptii de)a2ate de stalpi la nivelul pardoselii
- purtau numele de lon) )alleries
- acoperite de plafon drept cu decoratie )otica
- le)au in fatada principala cele 3 corpuri de capat ale cladirii
4/addon /all + fi) 19:5
- sunt in spiritul salilor de bal din Renasterea italiana si franceza

In acesata perioada se construiesc cu precadere importante resedinte
nobiliare.
- pastreaza sileta )otica prin fenestrarea )eneroasa a fatadelor
- planuri surprinzator de echilibrate, fara curtea interioara care ar fi
pastrat caracterul medieval
Elemente renascentiste prezentate prin:
- introducerea porticelor
- introducerea ordonantelor suprapuse
- introducerea acoperisului cu terasa si balustrada

RENASTEREA TARZIE IN ANGLIA
ANGLO PALLADISMUL .,c XVII .( XVIII
Datorita aparitie relativ tarzii a Renasterii in An)lia, trecerea de la
Renasterea timpurie la An)lo + palladism se face precipitat.
'otivul pt care barocul nu a reusit sa cucereasca An)lia + contrareforma.
An)lia + tara protestanta si detasata de Vatican.
Elementele baroce influenteaza An)lia doar in perioada dinastiei &tuart +
re)i catolici.
&pecificul clasicist al Renasterii in An)lia este determinat de importanta
acordata operei lui *alladio.
- trasaturile operei palladiene coincideau cu )ustul si necesitatile
le)ate de ridicarea nobilimii mi2locii rurale si bur)heziei.
- &e construiesc nenumarate resedinte la tara, pt care pro)ramul vilei
palladiene este adecvat.
#alatoriile artistilor en)lezi in Italia si G#artileD lui *alladio conduc la
nasterea stilului palladian en)lez, in tendinta clasicista, stilul baroc fiind
astfel franat.
I-I." 6"-E&
- arhitect si sceno)raf
- viziteaza Italia si e inflentat de operele lui *alladio si de
antichitatile romane.
- devine promotorul conceptiei palladiene in An)lia
- creatiile sale nu sunt o imitatie, ci o interpretare specific en)leza a
operei palladiene7
- arhitectura lui marcheaza maturitatea Renasterii en)leze
- construieste insemnate edificii:
- !an=uetin) /ouse + fi) 19> - la Ohitehall la %ondra
- IueenJs /ouse + fi) 19? + la .reenFich + prima
constructie clasicista in An)lia7
- *iata #ovent .arden din %ondra + cu fatadele caselor
uniforme, cu portice la parter si ordin colosal la eta2

#/AR%E& ORE-
- #E% 'AI #E%E!R$ AR/I(E#( A% Renasterii en)leze
- Intelectual de formatie universala
- Influentat de clasicismul re)al francez si de baroc
- In operele sale reususte sa obtina efecte spatiale si plastice prin
mi2loace simple si sobre
- *reocuparile sale urbanistice se manifesta cand, dupa devastatorul
incendiu al %ondrei din 1999, e insarcinat cu proiectarea planului
de reconstructie al orasului 4fi) 1:B5
- *lanul sau urbanistic nu a fost insa pus in aplicare si a fost
considerat utopist, deoarece prevedea prea multe piete publice si
prea multe lar)iri ale arterelor de circulatie.
- In ceea ce priveste cele @1 de biserici Pparohiale din %ondra care
fusesera distruse in incFndiul din 1999, amprenta lui O apare in
functionalitatea planurilor si in dotarea lor cu turnuri inalte.
- (urnurile bisericilor amintesc de dinamica volumetrica baroca sau
chiar de )otica, desi desi au detalii de arhitectura clasic
renascentista.
- !iserici:
- &aint !ride in ,leet &treet - fi) 1:1
- &aint 'arM le !oF in #heapside + fi) 1:3
- &aint &teven in OalbrooK
- &aint 6ames in *icadillM

- #apodopera lui Oren + #A(EDRA%A &AI-( *A$% + fi) 1:8
- prima catedrala an)licana
- cruce latina acoperita cu o imensa cupola la intersectia navei
principale cu transeptul
- se incadreaza in familia marilor biserici clasiciste 4&f *etru,
Domul Invalizilor5
- #ladiri laice + &pitalul din .reenFich + fi) 1:< + sre influente baroce
- !iblioteca (rinitM #olle)e din #ambrid)e + fi) 1:@
- palatul /ampton #ourt in 'iddlese
-I#/"%A& /AOQ&'""R
6"/- VA-!R"$./
- reprezuita, in perioada tarzie a Renasterii, o ori)inala forma de
infiltrare a barocului.
- /oFard #astle in LorKshire + fi) 1::
- !lenheim #astle in "fordshire + fi) 1:> + inspirat din vllele
palladiene si din palatul de la Versailles
- .reenFich /ospital + lucreaza cu Oren - fi) 1:<

*ana in 1:@B arhitectura en)leza isi continua ai imn spirit an)lo + palladian.
#ei mai importanti reprezentanti ai an)lo-palladismului:
- #ollen #ampbell
- 6ames .ibbs
- Oilliam Qent
#"%E- #A'*!E%% - construieste lovcuinte neopalladiene
6A'E& .I!!& + renumit arhitect de biserici, se formeaza la Roma
- la %ondra construieste bisrtrica &aint 'arM le &trand + fi) 1>B, la
care imbina traditia lui Fren cu elemente manieriste si baroce
italiene
- dintre arh vremii, cel mai putin dator an)lo-palladismului, ramanad
credincios lui Oren si maestrilor italieni.
- !iserica &aint 'artin in the ,ields + fi) 1>1 + capodopera sa
- fronton la intrare si turn zvelt ridicat deasupra
acoperisului
- #ladiri laice + !iblioteca Radcliffe din "ford + fi) 1>3
- influente manieriste italiene
OI%%IA' QE-(
- a proiectat in special interioare intr-o maniera mai apropiata de
baroc
- /olKham /all si #hisFicK /ouse + fi) 1>8
- #ea mai importanta activitate + crearea tipului de )radina
peisa)ista en)leza, cu caracter romantic si care pare ca nu a
beneficiat de interventia arhitectului
.ibbs si #ampbell + importanti si prin scrierile publicate de ei in An)lia si
colonii
- #ampbell a scris GVitruvius !ritanicusD
- .ibbs a scris G#artea de arhitecturaD
*rincipiile palladiene imbinate cu cele baroce sunt aplicate si in schemele
urbane, celemia importante fiind realizate la bath de 6ohn Oood si 6ohn
Oood 2r.: #ircus si RoMal #rescent.
Arhitectura palladiana, prelucrata si interpretata de arhitectii en)lezi, devine,
in sec XVII si XVIII, re)ula pt An)lia.
#laisc in arhitectura eterioara, se indreapta spre Rococo in arh de interior.
Dupa scurt timp, apare delicatul stil clasicist promovat de fratii Adam.
- clasicism nonconformist