1.Comentati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica !

care sunt aceste

elemente la nivelul limbajului ?

Limbajul clasic are la baza limbajul ordinelor clasice de arhitectura. Acesta reprezinta unitatea
formata de coloana si suprastuctura ei in colonada unui templu, asamblate printr-o sintaxa bazata pe
un sistem de proportionare, respectiv “garantia frumosului”. Limbajul se adapteaza evolutiei sociale
si se imbogateste in timp prin noi elemente morfologice ( arc si bolta).

Despartirea blanda de traditia clasica are la baza 3 cauze principale:

-Noi nevoi umane ce au dus la cautarea si crearea de noi programe de arhitectura
-Noi tehnici constructive si noi materiale de constructie
-Un altceva ce devine important pentru oameni
Toate cele de mai sus au dus la noi cautari formale, la nivel de obiect, limbaj expresiv si oras.

Despartirea de traditia clasica a rezultat intr-un nou limbaj formal, reprezentand totalitatea
miscarilor de avangarda.

2. Comentati rolul de model al Vilei Savoye in relatie cu schimbarilela nivelul limbajului arhitectural
aduse de MM!

Construirea unui nou limbaj formal, este tentativa de a regasi un raport imediat intre lucrul cu
spatiul.

Le Corbusier dezvolta 5 puncte ale unei noi arhitecturi:

-Cladirea pe pilotis
-Plan liber
-Fatada libera
-Fereastra in banda
-Acoperis in gradina

Vila Savoye reprezinta exemplul perfect de utilizare a celor 5 puncte. Functionalista la exterior, cu un
volum deasupra fiind suportat de stalpi. Accesul masinilor se face la parter direct printre stalpi, sub
casa.
Afirma la exterior o vointa arhitecturala si satisface la interior nevoile functionale, observandu-se
spatiul liber de pe acoperis si marea fereastra in banda a camerei de zi culiseaza pentru a crea o
coninuitate.
In interior locuinta are configuratia formei tip “L” ce separa clar zonele publice de dormitoare.

3. Postmodernismul reia elemente de vocabular și sintaxa ale limbajului arhitectural clasic. Cum se
explică recursul postmodernismului la tradiţia clasica? Construiti-vă răspunsul cu ajutorul
exemplelor!

Prin definitie, postmodernismul reprezinta tendinta culturala din secolul XX care indica o indepartare
de cultura elitista a modernismului si revenirea la valorile orasului traditional. Reprosurile aduse
limbajului modern(lipsa de comunicare, abstractia excesiva, absenta memoriei, ruptura cu istoria) ii
determina pe arhitectii postmodernisti sa isi construiasca mize care revin la aspecte ale limbajului
clasic(arhitectura trebuie sa fie capabila sa comunice, cladirile trebuie sa fie purtatoare de
semnificatii, cladirea trebuie sa faca referire la istorie, la ceea ce exista in jurul ei, natural si
construit). Proiectele manifest din perioada postmodernista subliniaza si mai purternic recursul la
traditia clasica. La Bienala de la Venetia, semnificativ intitulata “Prezenta trecutului” strada
Novissima este o strada cu fronturi continui(ca in orasul traditional), care reprezinta o colectie de
fatade, fiecare proiectate de cate un “nume” al momentului in care elementul comun este cautarea
unui limbaj de inspiratie istorica.

4.1. În ciuda criticii modernității adusă de postmodernism și chiar în urma acesteia, arhitectura
sfârșitului de secol XX a preluat și dus mai departe elemente ale limbajului arhitecturii moderne.
Comentaţi succint relaţia arhitecturii contemporane cu limbajul modernismului!
Chiar daca Charles Jeules ii reproseaza limbajului modernist lipsa de comunicare, abstractia
excesiva si absenta memoriei, ruptura cu istoria, multe dintre temele Miscarii Moderne se prelungesc
in de-a lungul perioadei postmoderne si in momentul contemporan in forme expresive si cu sensuri
foarte diverse. Tema expresivitatii structural-tehnologice devine cautarea “high-tech”, sursa unei
poetici abstracte, expresie ornamentala( structuri expresive, megastructuri expresive) . Tema
“economiei gestului plastic”- less is more-minimalism (Junya Ishigami-Kanagava Institute of
Technology). Limbajul modernist insusi ajunge “ istorie”-material expresiv prelucrabil ca si orice alt
limbaj. Asadar se poate spune ca arhitectura contemporana se naste dintr-o reactie critica fata de
rigorile formale impuse de modernism, se constuieste pornind de la rezolvarile postmodernismului si
se prezinta ca o permanenta reflectie asupra temelor modernitatii si o continua reformulare a lor.
5. Care este relația dintre arhitectura modernă, Mișcarea Modernă (MM) și Stilul Internațional?
Modernitatea vorbeste de o atitudine fata de viata care e asociata cu un continuu proces de
evolutie si dezvoltare, cu o orientare spre viitor. Aceasta urmareste 2 aspecte: unul obiectiv ce
priveste modernizarea procesului de dezvoltare socioeconomica si unul subiectiv, legat de
experientele personale, activitati artistice si reflectia teoretica.
Exista un concept unanim ca arhitectura moderna inseamna acea forma de cladire identificabila prin
folosirea de materiale industriale neornamentate precum betonul, sticla sau otelul, prin volume
geometrice simple, stand libere in spatiu. O astfel de definitie se situeaza numai la suprafata unui
mod de a face arhitectura si sugereaza faptul ca este vorba de un stil.
Criticul Henry- Russel Hitchcock si arh Philip Johnson au detectat varietatea edificiilor construite
dupa 2Rm in diverse tari si cateva trasaturi comune: predominant volumului asupra masei, a unui
echilibru nesimetric asupra simetriei , aperfectiunii tehnice asupra ornamentatiei, preferinta pentru
material produse de tehnologia industriala.
Desi era evident o incercare de a pune ordine in varietatea greu de inteles de manifestari formale
contemporane, denumirea de stil international pe care organizatorii au dat-o acestei arhitecturi s-a
suprapus abuziv peste cea de arhitectura moderna. Ea acopera tot la suprafata vizibila, fapt ce este
nuantat si de Hitchcock. El distinge intre noii “traditionalisti”, adica acei arhitecti care simplifica
ornamentul folosind totusi principiile traditionale de compozitie si “pionierii”, aceia care, respingand
referintele istorice si ornamental, se concentreaza numai asupra lucrului cu planurile si cu spatiile.
Miscarea Moderna este o operatie cultural cu o semnificatie precisa: tentativa de a gasi sau
“regasi”un raport imediat, direct si violent intre lucurul cu spatiul si conditiile existential si etice ale
societatii moderne. MM este un nucleu de avangarda al arh moderne, caracterizat prin
1. Respingerea vehementa a traditiei
2. Nou program estetic (refuzul formelor si limbajelor traditionale si cautarea de noi limbaje
plastic corespondente celor din celelalte arte)
3. Noi motivatii si scopuri teoretice pentru arhitectura: “forma urmeaza functiunea”, rationalitate
structural, “descoperirea spatiului”
4. Implicarea sociala a arhitectului( arhitectura- modalitate de rezolvare a problemelor sociale)
5. Gasirea unui nou tip de oras (care sa rezolvele probl urbane- rev industrial + cresterea
demografica)
6. Credinta in valabilitatea universal
Toate cele 3 se asociaza in defintiv termenului de modern. Prin modern intelegem mai degraba acel
produs architectural conceput cu vointa de a fi contemporan cu tendintele unei societati sfasiate de
profunde transformari structurale. Promoveaza cautarea unui nou raport intre societate si artisti.
Aceste cautari se configureaza in 2 operatii distinct: una care distruge orice ereditate cultural si
formala si un care propune tehnici si semnificatii care sa poata promova o noua organizare a
spatiului, si de aici a vietii individuale si sociale.

6.De ce spunem că Mișcarea Modernă este mai mult decât un stil?

Miscarea Moderna este o operatie culturala cu o semnificatie precisa: tentative de a gasi sau
“regasi” un raport imediat, direct si violent intre lucrul cu spatiul si asupra spatiului, cat si conditiile
existentiale si etice ale societatii moderne. Miscarea Moderna reprezinta un nucleu de avangarda al
arhitecturii moderne caracterizat prin respingerea vehement a traditiei (a limbajului architectural, a
vechii estetici si a intregii societati traditionale), un nou program estetic prin refuzul formelor
traditionale si cautarea de noi limbaje plastice corespondente celor din celelalte arte, se realizeaza
noi motivatii si scopuri teoretice: forma urmeaza functiunea, rationalitate structural si descoperirea
spatiului, implicarea sociala a arhitectului, gasirea unui nou tip de oras care sa resolve problemele
urbane si sociale care urmeaza revolutiei industrial cat si cresterii demografice.
Programul estetic al MM consta in folosirea
1. unor elemente de vocabular si de sintaxa noi
-Volume geometrice simple
-Intersectii de volume simple
-Planuri simple
-Stalpi
-Scheme de culoare dupa principiile artei modern
-Detalii produse industrial
Sintaxa:
-Nu au fost formulate intr-o maniera coerenta asa cum s-au teoretizat ordinele
clasice
-Se contureaza in opozitie cu sintaxa clasica: evitarea simetriei
-Fiecare dintre nucleele generatoare ale MM isi formuleaza propria sintaxa, in
concordanta cu principiile care le caracterizeaza si cu tipul de expresivitate
arhitecturala pe care il cauta.
-Cele 5 principii ale arh moderne enuntate de Corbu- cladirea ridicata pe pilotis,
plan liber=organizarea structural independenta de cea spatiala, fatada libera,
fereastra in banda si acoperis gradina. Corbu realizeaza o prima codificare teoretica
a elementelor constructive intr-o ampla retea de determinari reciproce: argument
tehnice si constructive si posibilitati noi la nivelul expresiv.
2. refuzul ornamentului, desi decurge din negarea repertoriului traditional, cauta
o exprimare de manifest deosbita
3. cautarea unor motivatii teoretice ale noului repertoriu.
-Prin functiune- forma urmeaza functiunea
-rationalitate
-expresivitate construtiva
-economicitate
Totusi o parte dintre aceste motivatii se dovedesc inselatoare, astfel motorul principal al cautarilor
expressive este mai degraba nevoia de eliberare de vechiul repertoriu formal si cautarea unei
expresii arhitecturale noi, potrivita cautarilor din arte plastice si noile material si tehnologii.
Astfel MM a reprezentat o mare varietate in ceea ce priveste noul limbaj, in functie
de fiecare nucleu generator.
Pe cand Stilul international, dupa al 2Rm a fost aplicat simplificat pe tipuri repetitive
de cladiri, care cereau cost redus si rapiditate in executie. A fost folosit pana la
epuizare, erodand variertatea traditiilor locale. Atat calitatile cat si viciile noii
arhitecturi au iesit in evidenta abia dupa ce ea s-a generalizat.
7. Care sunt motivele pentru care Mișcarea Modernă respinge tradiția clasică?
Principalul motiv pentru care MM respinge traditia clasica este incapacitatea acesteia de a
face fata schimbarilor petrecute in sec al XIX-lea (saltul demografic, revolutia industriala, gandirea
liberala, democratia, increderea in progresul stiintific). Astfel avangardele artistice, razboiul,
arhitectura moderna, descoperirea de noi materiale de constructie (betonul armat) au condus la
reorientarile gandirii umane, traditia clasica si orasul parand ca nu mai fac fata noilor cerinte ale
omului modern. La inceput termenul de modern a fost asociat cu ceva diferit de ce a fost
inainte. Prin urmare, Miscarea Moderna a devenit un nucleu de avangarda al arhitecturii moderne
caracterizat prin: respingerea traditie clasice a vechii estetici si a societatii traditionale, refuzul
formelor si limbajului clasic si cautarea de noi limbaje corespondente celor anterioare si gasirea de
noi motivaţii şi scopuri teoretice pentru arhitectură.

8. Dați un exemplu de arhitectură contemporană care se inspiră din arhitectura vernaculară și

explicați-l.
Ca parte majoritara a genezei arhitecturii, relevanta arhitecturii vernaculare pentru arhitectura
contemporana este data de importanta acestia in istorie. Un exemplu de program de arhitectura
contemporana care se inspira din cea vernaculara este Dominus Winery. Folosind materiale de
constructie apartinand locului, arhitectii Herzog & de Meuron, au reusit sa creeze un program
architectural care se incadreaza in peisaj si impresia ca apartine locului cladirea. In acelasi timp au
reusit obtinerea unui spatiu interior necesar si perfect pentru activitatea de viticultura

9. Explicați relația posibilă între arhitectura vernaculară și cea cultă.

Arhitectura vernaculara este sursa de inspiratie pentru arhitectura culta deoarece arhitectul, ca
reprezentant al culturii de specialitate, este nevoit sa se documenteze asupra nevoilor utilizatorului.

10. Comentaţi rolul de model al unora dintre realizările Mișcării Moderne în relaţie cu
schimbările la nivelul limbajului architectural pe care această mișcare le promovează.
Le Corbusier realizează o primă codificare teoretică a elementelor constructive într-o amplă rețea de
determinări reciproce: argumente tehnice și constructive (posibilitatea folosirii noii tehnologii a
betonului armat), deschid posibilități noi la nivel expresiv (fațada liberă) și se întâlnesc în mod fericit
cu noile cerințe funcționale ale arhitecturii (a căror rezolvare este permisă grație planului liber).
Cele 5 principii ale arhitecturii moderne
Planul liber = principiu radical nou,organizarea structurala este independenta fata de cea spatiala in
opozitie cu “planul-structura” El devine posibil datorită folosirii noilor materiale şi tehnici
constructive.
-fereastra în bandă
-acoperișul grădină
-fațada liberă
-cladirea ridicata pe stalpi

13. Comentați care poate fi relația posibilă între arhitectura vernacular și cea cultă din perspective
arhitecturii contemporane! Referiți-vă la noțiunea de regionalism critic!
Regionalismul critic este un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea
semnificatiilor, lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor arhitecturii moderne si globalizarii,
folosind fortele contextuale care dau sens si semnificatie unui loc.
O stransa legatura intre arhitectiura vernaculara si cea culta este faptul ca arhitectura culta este intr-
o oarecare masura, subordonata arhitecturii vernacular. Este un produs dedivat din arhitectura
vernacular, dezvoltandu-se din dorinta omului de a se departa de obisnuit, de traditional, de a fi
atipic. Aceasta dorinta de departare de traditional este evidentiata in primul rand de arhitectura
moderna care a renuntat la rigorile clasice, traditionale.
 Arhitectura vernacular este, de multe ori, o sursa de inspiratie pentru arhitectura culta deoarece
arhitectul este nevoit sa se documenteze asupra nevoilor utilizatorului, dar si asupra formelor
arhitecturale folosite de catre utilizatori.
14. Descrieti prin opozitie cu fragmentul de oras din imaginea alaturata elementele definitorii ale
orasului functionalist!
- Segregarea celor 4 functiuni: locuire, munca, circulatie, loisir
-Spatiul urban al urmabismului liber e “explodat”: nu mai e clar format/ delimitat in forme
traditionale; fiecare functie a orasului capata individualitate
-Locuinta devine ‘forma’, ‘monument’, cartierul se dezvolda pe verticala- standardizarea locuintelor
- disparitia insulei ca forma de agregare a tesutului urban
-realizarea unei retele modern de transport---masinile in defavoarea pietonului

17. Faceți o paralelă între proiectul manifest Plan Voisin (Le Corbusier) și proiectul de reurbanizare a
Chandigarh-ului (Rodrigo Perez de Arce)!
Urbanismul progresist este preocupat de modernitate. Estetica modernista, avand la baza
rationalitatea si austeritatea, alatura acestor precepte dispretul pentru orasul vechi. In cazul Planului
Voisin, Le Corbusier este acuzat de un "vandalism orb", animat de un modernism simplist, fara
nuante, in timp ce in cazul Chandigarh-ului, Le Corbusier este acuzat de colonialism cultural, de
ignorarea traditiei indiene de construire a oraselor complexe si aglomerate.
Le Corbusier prevede in Planul Voisin demolarea aproape in intregime a constructiilor de pe malul
drept al Senei. Propune crearea unor constructii inalte, indepartate unele de altele, izolate in lumina
si verdeata, inlocuirea fondul construit din centrul Parisului cu turnuri de 200 m inaltime care ocupa
doar 5% din suprafata solului. Noul cartier ar fi astfel impartit in 2 zone, prima avand cladiri
guvernamentale iar a 2-a cladiri rezidentiale si de birouri. Noua zona astfel dezvoltata ar fi integrata
cu autostrazi, linii de metrou si tren, aeroport, devenind astfel prima zona pe care vizitatorii orasului
ar vedea-o. Planul Voisin este vazut ca un urbanism in care spatiul urban nu mai exista, ci exista doar
unitati autonome pentru locuit sau destinate birourilor, fiecare dintre ele concepute ca un mic oras
vertical.
Chandigarh-ul este de asemenea conceput in 2 parti, "capul" (cladirile guvernamentale) si "corpul"
(zona rezidentiala si de birouri), inconjurate de zone verzi. Peste intreaga compozitie "domneste"
Mana Deschisa, un monument ambiguu care vorbeste de spiritul optimist, ecumenic, fratesc al anilor
50, dar si de manomania lui LC. In 1980,Rodrigo Pérez de Arce propune umplerea spatiilor vaste cu
strazi si insule urbane, cu scopul de a imbunatati proiectul, facandu-l mai normal. Prima etapa a
transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini,
unele dintre ele putând fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau
semipublice. Incetul cu incetul, acestea pot fi construite si curtile pot deveni insule urbane. Astfel se
recrează elementele unui tesut urban. Incetul cu incetul, acestea pot fi construite si curtile (goale la
început) pot deveni insule urbane. Se re-creaza astfel un tesut traditional. Frumoasele “obiecte
autosuficiente” ale lui LC isi recapata locul in tesut, intrezărite prin deschiderile vizuale ale strazilor
sau onorate de piete publice. Cladirile existente se imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras.

18. În ce a constat reevaluarea postmodernă a oraşului tradiţional si clasic?

Reurbanizarea orasului functionalist ( 1980) pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o
remarca prin :
- Prioritatea data automobilului
-Separearea functiilor
-Dispersarea
-Densitatea slaba
-Imaginea neconvigatoare pt viata urbana.
Exista trei tipuri de transformari:
1.Reciclarea elementelor arhitecturale
2.Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane
3.Transformarea cladirilor locuite .
Fiecare tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si in general provoaca o intensificare a folosirii.
Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise,crearea unei retele de strazi, piete
si gradini, unele dintre ele putand fi folosite pt culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau
semipublice. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot sa devina insule urbane.Se
recreaza astfel un tesut urban. In aceste planuri alternative bazate pe proiectul lui Le Corbusier,
"spatiile verzi" ale planului original devin tesut al noului oras. Cladirile existente se imbogatesc cand
sunt incorporate in noul oras. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire, un succes
international dar fara pretentia de ,,solutie cu valabilitate universala" a teoriei M.M..
Ele se concentreaza tocmai asupra diferentelor asupra specificitatiilor locale ( geografice, istorice sau
culturale). Cautarile merg mana in mana cu o schimbare la nivelul limbajului. La Bienala de la Venetia
- 1980 semnficativ intitulata ,, prezenta trecutului", strada novissima este o strada cu fronturi
continue ( ca in orasul traditional), care reprezinta o colectie de fatade, fiecare proiectata de cate un
,,nume al momentului", in care elementul comun este cautarea unui limbaj de inspiratie istorica.
-Redescoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale: strazi, piete,
scuaruri, dar formalizate.
-Cautari de investire a spatilor urbane cu calitati ,,sensibile" deduse din modul de folosire a orasului
tradiitional: crearea de spatii cu caracter bine definit ( public, semipublic, privat); Proiectarea de
spatii pe care oamenii sa si le poata " insusii".
-Adaptarea la conditii particulare, opusa pretentiei generalizatoare.
-Preluari din limbajul traditional ( iesirea din tiparele si rigorile limbajului modernist)
-Doua exemple concludente sunt Bucurestiul si Berlinu

19. Care sunt condiţiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calităţilor oraşului
tradiţional/clasic

-Nemulțumirea locuitorilor - disfunctii in utilizare

-Constatarile si avertismentele specialistilor din afara profesiunii
-Reinterpretarea atentiei spre mostenirea istorica si valorile ei ca urmarea a dezamagirii fata de
arhitectura moderna
-Constientizarea incapacitatii de a face fata problemelor reale numai pe baza teoriei orasului
functionalist

La inceputul anilor '70 nimeni nu mai putea pune la indoiala falimentul urbanismului modernist:
aceasta nu s-a intamplat fiindca ideile erau irealizabile, ci tocmai pt ca ele fususera puse in practica!
Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina, logic, fara echivoc, matematic.
Astfel, atat aura cladirii ca obiect individualizat cat si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri,
particularizate, au fost eradicate cu dispret.

20. Explicaţi cu ajutorul exemplelor deosebirea dintre urbanismul liber şi ţesutul urban al oraşului
tradiţional/clasic!

Orasul functionalist lanseaza o alta idee despre oras, cea mai radicala, ca raspuns la problematica
orasului industrial al secolului XIX. Ideea se bazeaza pe: negarea tesutului urban traditional( sistemul
piata-strada-insula) si inlocuirea lui cu o alta forma de oras, o inventie fara precedent in cultura
europeana.
Bucurestiul a adoptat aceste schimbari, fiind sesizabile zonele: Balta Alba, Drumul Taberei, Titan, in
opozitie cu centrul vechi, care a pastrat tesutul urban traditional. In cazul Berlinului, modelele urbane
urmarite cereau un plan mai liber si deschiderea tesutului urban in fasii construite sau obiecte de
sine statatoare. In acelasi timp, increderea oarba in progres a declarat razboi decoraților fatadelor
din secolul al XIX-lea din epoca lui Bismark care au fost inlaturate ,, purificate" . Vechi strazi si cartiere
intregi au fost afectate de principiul "demolare pentru reconstructie.
Segregarea functionala stricta a orasului urmareste 4 functiuni majore:-Locuire -Munca-Loisir-
Circulație. Daca noul model de oras se bazeaza pe aceste 4 functiuni, in orasul traditional functiunile
urbane - pline de nuante se amesteca sau se delimiteaza organic in oras.
Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema, deoarece orasele
nu mai puteau functiona corect (Paris, Munchen, NY) iar relatile individ-comunitate si individ-spatiu
construit erau perturbate. Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul
intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor. Alinierea
traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila
doar pentru un numar minim de locuinte ( str. Lipscani).
Spatiul urban "explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (binedefinit formal) - propunand
obiecte de sine statatoare, care plutesc intr-un spatiu verde, liber, relativ nedefinit, formal. Spațiul
urban traditional este caracterizat de tesutul urban, un sistem ierarhizat strada-insula-monument si
spatii urbane binedefinite strada-piata decupate in fondul construit.

21. Comentați succint premisele care generează despărțirea de tradiția clasică! Care sunt aceste
elemente la nivelul orașului?
Revolutia industriala din secolul al XIX lea a generat o succesiune de cauze si efecte care au condus
indirect catre o criza in domeniul arhitecturii. Odata cu noile inventii tehnologice si industrializarea
productiei de bunuri si a exploatarii resurselor apar noi necesitati care atrag dupa sine noi tipuri de
programe arhitecturale , spre exemplu fabrici, gari sau hale alimentare, iar datorita dezvoltarii
oraselor industriale s-a produs un salt demografic, populatia migrand masiv din mediul rural catre cel
urban.
Toate aceste schimbari relativ bruste au pus arhitectii in fata unor probleme noi, iar rezolvarile pe
care erau pregatiti sa le aduca nu mai erau posibile. Solutiile care presupuneau utilizarea ordinelor
clasice, folosite in diverse forme in epocile anterioare, nu erau compatibile cu noile necesitati,
materiale de constructii sau tehnologii constructive care foloseau metalul sau betonul armat ca
elemente structurale. In acest context, arhitectii au cautat un nou stil de a proiecta, stil ce trebuia in
acelasi timp sa reflecte si noile ideologii ale societatii.
La nivelul orasului apar probleme de ordin social si economic. Cresterea masiva a oraselor atrage si
cresterea valorii terenului urban, a densitatii in zonele de periferie, amalgamarea locuintelor cu
ateliere si fabrici, degradarea centrelor istorice, uneori si a cartierelor burgheze. Circulatia in oras
este dificila, iar in criza de spatiu au fost improvizate locuinte insalubre. Adeptii Miscarii Moderne
critica orasul industrial considerandu-l haotic, nepotrivit societatii, idustriei si artei de avangarda, si
aduc ca solutie conceptul orasului functionalist.

22. Care sunt consecinţele urbane ale transformărilor suferite de oraşul european în secolul XIX?
In secolul al XIX-lea, la niveul orasului au aparut probleme de ordin social si economic din cauza
cresterii masive a populatiei care a generat cresterea densitatii in zonele periferice, amalgamarea
locuintelor cu ateliere si fabrici, improvizarea unor locuinte insalubre din criza de spatiu, si o
circulatie dificila.
Ca solutie pentru aceste probleme, arhitectii Miscarii Moderne au conceput orasul functionalist,
caracterizat de segregarea functiunilor majore: locuire, loisir, circulatie si munca.
Tesutul urban traditional a fost negat si inlocuit cu un spatiu urban „explodat” ce propune obiecte
construite de sine statatoare, pozitionate intr-un spatiu verde, liber, relativ nedefinit din punct de
vedere al formei, procedeu numit urbanism liber. Pentru a rezolva problemele sociale au fost create
locuintele economice, realizabile rapid si cu un buget constrans.
Aspectul general al spatiului construit este puternic influentat de programul estetic al Miscarii
Moderne, focalizat pe adecvarea la noile materiale, tehnologii si la arta abstracta. Obiectele
arhitecturale sunt compuse din volume simple, scheme de culoare conforme principiilor artei
moderne, este evitata simetria si sunt respectate cele cinci principii ale arhitecturii enuntate de Le
Corbusier.

25.Identificati si caracterizati pe scurt momentele de sincronizare intre evolutia arhitectural-

urbanistica a Bucurestiului si cea occidentala.
Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada interbelica. Orasul s-a
modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa
modele ‘traditionale’, urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din Occident ( mai ales
Parisul celei de-a doua jumatati a secolului XIX )( 1921-PRIMUL PLAN URBANISTIC GNERAL ; 1927-
SOCIETATEA URBANISTILOR ROMANI ;1935-PLANUL DE SISTEMATIZARE-clasele de constructii ).
Inainte de al 2 lea RM :’’ BUCURESTI este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie,cea mai eleganta,
cea mai occidentala din Balcani “ (Georges Oudard-1935) Pana la al 2 lea RM majoritatea
transformarilor principale ale orasului sunt in curs de desfasurare.
Anii 45-50 o scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale
Anii 60-inceput de 70- sincronizare si inceput de desincronizare( nu poate aparea o critica bazata pe
realitate )
Este greu a se preciza sincronizarea totala a bucurestiului cu occidentul, intrucat modul de dezvoltare
proprie orasului a variat constant, fiind influentat de pragurile istoriei.
26.Identificati si caracterizati pe scurt momentele de desincronizare intre evolutia arhitectural-
urbanistica a Bucurestiului si cea occidentala.
OCCIDENT BUCURESTI

Traditia clasica-proiectarea cu ajutorul Sec 15 -Traditia post bizantina/ balcanica Oras : tesut
ordinelor clasice. Oras traditional , foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de
organic, ierarhizare ordonare estetica regularizare si control

Sec 19- despartirea blanda de traditia Sf 18 inceput 19- primele preluari din traditia clasica
clasica

Sec 20 despartirea radicala MM 1831 importul eclectismului- bucuresti european-negarea

traditiei bizantine dar fara distrugerea totala a orasului
vechi- modernizarea tesutului major si minor
*Bucuresti balcanic- tesut imbricat ,neierarhizat. Oras mare , dar total diferit de orasul medieval
central european si de preocuparile contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a
unei estetici in conformitate cu principiile clasice.- istorie specifica, independenta de dezvoltarea
arhitectural-urbanistica a occidentului european.
*Bucuresti european – emanciparea politica- procesul modernizarii erupe: - nevoia de a rupe
decalajul care ii desparte de europa occ.
- construirea unei identitati nationale
Ca atare , programul ideologic consta in respingerea trecutului apropiat si balcanic pentru a deveni
european. Dezvoltarea generata de ideea modernizarii; => pare o negare a istoriei in favoarea celei
occ, In realitate insa este o negociere intre ambele.
*Bucurestiul sovietizat: reconstructia incepe cu o noua speranta modernista care este inabusita de
arhitectura stalinista.
Anii 50- desincronizare prin’ realismul socialist’
Anii 70- inceput de desincronizare ( critica realitatii)
*Bucurestiul ceausist- modernizare prin demolare-arhitectura nationala- In total si real defazaj cu
modurile de abordare ale orasului, arhitecturii si patrimoniului in occ.=> handicap greu recuperabil pt
arhi romaneasca
*Bucurestiul tranzitiei-relatia cu istoria: mostenirea, viitorul- se incearca o recuperare rapida a
occidentului in defavoarea relatiei cu istoria => neglijenta, nepasare, nestiinta , incultura
=>bucurestiul tranzitiei ( mostenire ce se distruge) arhitectii romani par a nu intelege temele
contemporaneitatii: preluari de forme si tehnologii fara discernamant si necritic, fara legatura cu
istoria si caracterul orasului