Spatiu, prezenta, loc- Arhitectura ca activitate creatoare de locuri

Idei-Pierre von Meiss

Definirea spatiului de catre Aristotel- spatiul este perceput ca un continator al lucurilor-de aici idea de a
locui intr-io succesiune de anvelopante anglobante

Spatiul este un gol limitat la exterior si umplut la interior, nu exista spatiu vid.Totul isi are pozitia, locul si
amplasamentul in acest univers.

Stapanirea spatiului public este un element cheie in arhitectura zilelor noastre unde accentual cade pe
spatiul interior,oamenii tind sa fie mai indivualisti si mai egoisti.

Spatiul architectural este imaterialul definti de oameni prin materie.Delimitarea unei portiuni din
univers pentru a o face locuibila, perceptibila si placuta pentru oameni- aceasta reprezinta esenta insasi
a muncii de conceptie arhitecturala.

Din totdeeauna s au creat spatii, li s-au dat forme concrete pentru a oferi un loc de trai si o relativa
libertate de miscare de care omul are nevoie zi de zi.

Arhitectura este arta golului.Poate fi definti atat de la interior, cat si de la exterior.-peretii au 2 laturi

Spatiul il percepem si cu corpul, nu numai cu spiritual si cu mintea.Toate simturile se leaga intre ele si
ne ofera informatii exatcte despre spatiul in care ne aflam/ il parcurgem si ne ajuta sa intelegem mai
bine legatura pe care o avem cu locul in care suntem si prezenta acestuia in cadrul unui
apartament/cladiri/cartier/oras etc.

Chiar si in vechile tratate de arhitectura se vorbeste mai mult de elementele delimitante/ce alcatuiesc
edificul, decat despre golul pe care acestea il definesc.

Spatiul se naste din existent unor limite sau prin realtia unor obiecte existente.Nu toate suprafetele
limitante au aelasi rol, unele au rolul de repere primoridale in orientarea si intelegerea spatiului.

Pentru a intelege pe deplin spatiul in care omul isi desfasoara anumite activitati sau chiar locuieste,
acesta nu trebuie sa perceapa in mod constient toate elementele ce il definesc pentru a-si putea face o
imagine de ansamblu.Practic, elementele care defines un spatiu nu formeaza o imagine dea nsamblu, ci
exercita un camp de forte inegale, acesta variind in fucntie de cum conclucreaza elementele
componente definitorii.

Spatiul trait este trecut prin filtrul subiectiv al perceptiei, acest procest fiind conditionatde experientele
anterioare ale ubiectului, de imbaj, de cultura etc.

Spatiul nu are numai profunzime;el este de asemenea, mai mult sau mai putin dens, crandu-se astfel
etape de profunzime

Un spatiu poate parea gol si vid sau umplut

Spatiile aerisite si rarefiate au avantajul de a creea o punte intre rel si ireal, de a stabili o tensiune
extraordinary de puternica si graitoare intre locul observatorului si limitele spatiului, aceasta poate fi
interpretata ca fiind