CURS 1.

1 ELEMENTE

LOCUIREA/LOCUINTA

Locuirea este activitatea primordiala a

fiintei umane si principalul subiect al

arhitecturii.

Locuinta este astfel, modul/mijlocul

prin care locuirea devine posibila.

CURS 1.1 ELEMENTE

LOCUIREA/LOCUINTA

Personal space provide a person with a location in the world and is a barrier that distinguishes and protects individuals from the
outside world. It is part of a repertoire of a person's protective and communicative mesures, such as body, gestures, clothing
and speech.

(Madanipour 2005[2003], p.25)

[…] pretuieste locurile si cladirile care pastreza si ocrotesc Omul, care-i ofera un loc bun pentru locuire si un sprijin discret.
Descifrarea unui loc, lucrul cu finalitatea, sensul si scopul unei sarcini arhitecturale – pe scurt, proiectarea, planificarea si
configurarea cladirii – este un proces intortocheat, nu pur si simplu linear.

(Prefata ATMOSFERE – Peter Zumthor, 2019 p.7)

CURS 1.1 ELEMENTE

INTERIOR SI EXTERIOR

- in procesul de proiectare luam o bucatica din lume

si construim o cutie. Si exista dintr-o data
interior si exterior.

- locuirea implica doua ipostaze aparent contradictorii dar in

esenta indispensabile: a fi inauntru, a fi in afara -
(nici afara, nici inauntru)

- in locuinta exista praguri care marcheaza intrarea intr-

un alt fel de spatiu, exista treceri care faciliteaza sau
limiteaza accesul, exista particularitati - o mica
crapatura, treceri ascunse din interior spre exterior,
detalii care dau calitate si particularitate locului. Toate
acestea sunt prezente atunci cand aceasta scoarta
prezenta de jur imprejurul spatiului locuit apare dintr-o
data, ne aduna si ne tine impreuna.

- locuirea joaca intr-un anumit fel jocul individualitatii si

al comunului – al vietii private si al celei publice
care coexista pentru fiecare om in parte.
CURS 1.1 ELEMENTE

ATMOSFERA

...percepem un loc prin intermediul sensibilitatii noastre

emotionale

...ne simtim bine sau rau intr-un loc aproape instantaneu, fara
sa gandim rational

..cum poate fi creata o atmosfera speciala?

CURS 1.1 ELEMENTE

LOCUIREA/LOCUINTA

Cand proiectez o locuinta dar chiar si atunci cand

locuiesc, cand intru intr-un spatiu, involuntar
imi pun anumite intrebari:

- cum ma potrivesc cu vecinatatea?

- cum as vrea sa ma simt inauntru?
- ce as vrea sa vad dinauntru?
- ce vreau ca altii sa vada?
- ce vreau sa arat cu cladirea mea?
- care e contributia mea la spatiul public?
 Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei,
CURS 1.1 ELEMENTE este creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

PROIECTUL

Descifrarea uni loc, lucrul cu finalitatea, sensul si scopul

unei sarcini arhitecturale – pe scurt, proiectarea,
planificarea si configurarea cladirii – este un proces
intortocheat, nu pur si simplu linear.

(ZUMTHOR, Atmosfere, p.7)

CURS 1.1

LOCUIREA - ELEMENTE

Exista o stransa legatura intre evolutia tipurilor

de limbaj (gestual, vorbit, scris si digital),
evolutia culturala si dezvoltarea sociatatii
umane.

Dezvoltarea limbajului a permis societatilor sa

comunice idei la distante din ce in ce mai mari in
spatiu si timp. Acest fapt le-a ajutat se se
coaguleze, sa se dezvolte si sa evolueze.

Locuirea vazuta ca activitate primordiala a

fiintei umane este strans legata de aceasta
evolutie fiind influentata permanent.

● Amos Rapoport, House Form and Culture, Prentice Hall

CURS 1.1

IMAGINEA CASEI

Exista elemente definitorii care construiesc in

imaginarul uman aceast arhetip / model al
caminului.

Deosebit de importante pentru fiecare dintre noi

sunt relaţile pe care locuinta le stabileşte cu
pământul – soclul şi de asemenea cu cerul –
acoperişul.

Alaturi de elementele principale (baza,

acoperis, ziduri) apar in aceste imagini
arhetipale golurile (usa si ferestrele). Ele fac
parte la ora actuala in aceasta imagine
arhetipala, dar au intrat mult mai tarziu in
imaginarul colectiv, pentru ca singurul gol al
zidului a rămas pentru mult timp doar uşa,
pentru ca târziu să apară geamurile şi foarte de
curând aceasta fereastra digitală/virtuala –
televizorul. (urmariti relatia
inchidere/deschidere - protectie/comunicare)
CURS 1.1

FORMA

Imaginea transmisa este una incarcata de

semnificatii, fiecare propunere pe care o facem
va produce o serie de semnificatii pentru fiecare
dintre noi cu care intra in contact.

Unele forme sunt incarcate de simboluri, altele

sunt mai sarace, dar indiferent de acest fapt,
arhitectura produce forme si “imagini” care au
un inteles.

Orice gest arhitectural pe care il facem

proiectand sau construind da sens actului
locuirii.

● Rudolf Arnheim, Forta centrului vizual

CURS A1 - elemente

Robert VENTURI

Glenn MURCUTT HERZOG & de MEURON MVRDV

FORMA

IMAGINEA locuintei traditionale constituie inca o sursa importanta de inspiratie.

Relatiile cu elementele naturale primordiale (cerul si pamantul) definesc volumetria, insa sunt de cu totul alta natura.
CURS A1 - elemente

SANAA Soto de MOURA

Rintala EGGERTSON Aires MATEUS Horibe NAOKO

FORMA

IMAGINEA formei epurate de inspiratie modernista este expresia rafinata a unei locuiri contemporane, model cautat al unei locuiri esentiale .

Relatiile ce definesc volumetria sunt de natura abstracta-rationala.

CURS A1 - elemente

ZEBRA 3 UN STUDIO

Zaha HADID DMVA Rojkind ARQUITECTOS

FORMA

IMAGINEA formal organica primeste un nou impuls odata cu dezvoltarea tehnicilor digitale de modelare a spatiului .
CURS A1 - elemente

FEREASTRA

IMAGINEA volumului se poate schimba radical in functie de tipologia golurilor, dimensiunea lor, gradul de permeabilitate si expresia
plastica.

Relatia pe care spatiul interior o are cu spatiu public-exterior este mediata de modul in care aceste goluri sunt operate la nivelul cojii.
FORMA

FEREASTRA

Dimensiunea golurilor mediaza permeabilitatea interior/exterior. Golurile pot deveni spatiu de la o anumita dimensiune sau, la extrema cealalta, pot fi textura unei
coji. Golul marceaza o trecere. Daca ea este fizica sau inchipuita conteaza poate mai putin. Ceea ce devine important este prezenta golului – a posibilitatii relatiei in
aceasta limita dintre medii.
CURS A1 - elemente

GOLURI

Relatia spatiului locuintei (spatiul privat) cu spatiul public este determinata de medierea / relatia facilitata de goluri.
CURS A1 - elemente

GOLURI / DE [LIMITARI}

Relatia spatiului locuintei (spatiul privat) cu spatiul public este determinata de medierea facilitata de goluri si de limite – P R A G U R I
CURS A1 - elemente

SCARA LUCRURILOR

Corpul (omul) este in cele din urma masura tuturor lucrurilor. Raportarea sa la dimensiunea fiecarui spatiu, scara spatiului locuit este hotaratoare in relatiile pe care
acesta le stabileste, la comportamentul sau social si in cele din urma la crearea sentimentului de apartenenta.
CURS A1 - elemente

RELATIA VOLUMELOR

Putem discuta poziţionare volumului din două

puncte de vedere distincte, corelate însă strâns
între ele:

- relaţia cu celelalte volume construite – relaţie

tipologică

- relaţia cu forma si caracteristicile

naturale/geometrice ale suprafetei terenului–
relaţie topografică.
CURS A1 - elemente

TIPOLOGIE - izolata

Forma - individualitatea detasata a volumului este importanta. Relatiile cu elementele invecinate sunt la distanta.
Forma importanta, este tipologia care poate crea elementul-icon, cladirea detasata pe sit.
CURS A1 - elemente

TIPOLOGIE - cuplata

Forma determinata decisiv de prezenta celuilalt volum. Aliniamentul, gabaritul, pozitionarea fata de acesta devin hotaratoare,
indifent daca alegem sa ne integram prin asemanare cu acesta sau prin contrast. Comapartia intre volume este cea care va defini relatia
RELATII VOLUM

TIPOLOGIE - insiruita

Forma determinata de apartenenta in cadrul ansamblului. Elementele la care volumul se raporteaza nu sunt neaparat cele imediat apropiate ci, mai degraba cele
medii, cele care definesc intr-o mai mare masura intreg ansamblul.
CURS A1 - elemente

TIPOLOGIE - aglomerata

Forma determinata de tesut. Regulile de compozitie devin mai degraba volumetrice la scara teritoriului. Gasim tipologia mai degraba in tesuturi vechi, traditionale,
unde regulile zonei nu se detasau de regulile asezarii.
CURS A1 - elemente

TIPOLOGIE - aglomerata

Forma determinata de tesut. Regulile de compozitie devin mai degraba volumetrice la scara teritoriului. Gasim tipologia mai degraba in tesuturi vechi, traditionale,
unde regulile zonei nu se detasau de regulile asezarii.
CURS A1 - elemente

GHADAMES Libia

TIPOLOGIE - aglomerata

Forma determinata de tesut. Regulile de compozitie devin mai degraba volumetrice la scara teritoriului. Gasim tipologia mai degraba in tesuturi vechi, traditionale,
unde regulile zonei nu se detasau de regulile asezarii.
 CURS A1 - elemente

Locorotondo in provincia di Bari.

TIPOLOGIE - aglomerata
CURS A1 - elemente

Relatia volumului este determinata de raportarea si pozitionarea fata e cele doua elemente importante – cerul si pamantul.
CURS A1 - elemente

Relatia nu este determinata doar de pozitionare fata de acestea ci si de relatiiile pe care pozitia specifica
o stabileste cu elementele indepartate ale sitului.
CURS 1.1 – elemente

MATERIALITATE - compatibilitatea materialelor

- materialele reactioneaza intre ele si au o luminozitate proprie

- exista mii de posibilitati intr-un singur material

- materialul e nesfarsit. Priveste o piatra: o poti taia cu fierastraul, o poti gauri, o poti sparge sau lustrui, ea va deveni de fiecare data un
lucru diferit.

- temperatura este de natura materiala, dar si psihologica. Rezida in ceea ce vad, simt, ating, chiar cu picioarele.
CURS A1 – elemente

SUPRAFATA / MATERIAL

Suprafata volumului constituie una dintre caracteristicile importante ale proiectului, materialul ales fiind determinant pentru imaginea finala. Materialitatea ar trebui
tratata dincolo de proprietatile constructive, portante sau economice ale elementelor, in special in directia specularii prin proiect a senzatiilor oferite si a semnificatiilor
pe care dorim sa le obtinem.
CURS A1 – elemente

SUPRAFATA / MATERIAL

Suprafata volumului constituie una dintre caracteristicile importante ale proiectului, materialul ales fiind determinant pentru imaginea finala. Materialitatea ar trebui
tratata dincolo de proprietatile constructive, portante sau economice ale elementelor, in special in directia specularii prin proiect a senzatiilor oferite si a semnificatiilor
pe care dorim sa le obtinem.
CURS A1 – elemente

SUPRAFATA / MATERIAL

Suprafata volumului constituie una dintre caracteristicile importante ale proiectului, materialul ales fiind determinant pentru imaginea finala. Materialitatea ar trebui
tratata dincolo de proprietatile constructive, portante sau economice ale elementelor, in special in directia specularii prin proiect a senzatiilor oferite si a semnificatiilor
pe care dorim sa le obtinem.
A T M O S F E R A locului

- arhitectura este, fara indoiala, o arta a spatiului, dar

arhitectura este si o arta a timpului.

- modul in care experimentam arhitectura nu se

limiteaza la o secunda

- sa luam in calcul felul in care oamenii se misca intr-o

cladire

- eu stau aici, pot fi aici, insa ceva, iata, ma atrage dupa

colt; lumina imi atrage atentia, acolo, asa ca ratacesc
mai departe.

- directionare, seductie, detensionare, acordare de

libertate.

Peter Zumthor, Atmosfere

REPERE

spatiul traditional…limite…matrici…
repere antropologice…spatiu orientat…
corpul uman……
REPERE

Atmosfere … corpul arhitecturii.........

compatibilitatea materialelor …sunetul
unui spatiu … temperatura unui spatiu
… lucrurile din jurul meu … intre
detasare si seductie...tensiunea dintre
interior si exterior...praguri ale
intimitatii... lumina pe lucruri...
arhitectura ca imprejmuire ...
REPERE

antichitate … noi sisteme urbane …

orasul preindustrial … orasul industrial
… lumea contemporana
REPERE

anul … cadrul … holul … bucataria …

camara... salonul … sufrageria …
pivnita … coridorul … biroul … gradina
… scarile … dormitorul … baia …
camera copiilor … podul
REPERE

semnificatia arhitecturii … in ce stil

construim …cladiri care vorbesc …
case ideale …virtutile cladirilor …
promisiunea unui camp ……………
REPERE

Vederea … spatiul oral … spatiul vizual...

Arhitectura imaginilor vizuale … materialitate
si timp … corpul in centru… multisenzorial …
umbra .. Tacerea, timpul, singuratatea …
spatii ale mirosului … spatii ale memoriei,
imaginatiei … o arhitectura a
simturilor...MISIUNEA ARHITECTURII
REPERE

kubilai han … marco polo … orasele si

memoria …orasele si dorinta … orasele zvelte
… orasele si semnele .. orasele si ochii …
orasele si mortii .. orasele si cerul …orasele
ascunse ..
REPERE

Locuirea in relatie cu dezvoltarea

media... spatiul personal-spatiul propriu al
corpului... spatiul interpersonal – spatiul social al
relatiilor locuintei... spatiul locuit digital-media
REPERE

6000 …. istorie… evolutie

CURS 1 Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

bibliografie

Fidler, Roger 2004[1997] Mediamorphosis. Să înţelegem noile media, trad. Izabella Badiu, Idea Design & Print , Cluj,
(Mediamorphosis. Understanding New Media, Pine Forge Press).

Kahane, Josiah 2015 The form of design: Deciphering the language of Mass-Produced Objects, BIS Publishers, Amsterdam, The
Nederlands

Leach, Neil 2006 Uitaţi-l pe Heidegger, trad. Magda Teodorescu & Dana Vais, Paideia, Bucureşti.

Zumthor, Peter 2019 Atmosfere, trad. Stefan Vianu si Aura Pandele, Editura Fundatiei Arhitext Design, Bucureşti.