Home is hence a complex and multi-layered geographical concept.

Put most simply, home is: a

place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two.

(Blunt, 2006)

CURS 1.7

LOCUIREA
sisteme de gandire
CURS 1.7 Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE

Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei

activitati umane (LOCUIRE, arta, politica,
economie, etc.)

CLASIFICARE DUPA NATURA LOR:

- naturale
- biologice
- fiziologice
--------------------------------PRIMARE
- sociale
- spirituale
-psihologice
--------------------------------ELEVATE
CURS 1.7 Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE

Tony Robbins (motivational speaker) redefineste

nevoile de baza ale fiintei umane contemporane.

CERTITUDINE

INCERTITUDINE

SEMNIFICATIE

CONEXIUNE

CRESTERE

CONTRIBUTIE
CURS 1.7 Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

TENDINTE

- globalizare si competitie

- prosperitate

- accesibilitate

-evenimente

- schimbarile climatice

- varsta si longevitatea

- descoperirile stiintifice

- sanatatea si siguranta

- experienta economica

- perceptia luxului
CURS 1.7 Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt
înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora.
(Sorlin, 2002, p.31)

a treia mediamorfoza

- modelul celor trei perioade mediatice majore

- cele trei mediamorfoze, perioadele de trecere
spre: limbajul vorbit, limbajul scris şi
limbajul digital

Roger Fidler poziționează

trecerea spre etapa celei de a treia
mediamorfoze în perioada dintre anii 1750 -
când Benjamin Franklin face studii asupra
electricității și inventarea telegrafului electric
din anii 1850. Comunicarea cu ajutorul
electricității constituie începutul comunicării
digitale.
CURS Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

NEVOI / LOCUIRE
CURS Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

MODERNITATE

Termenul “modern” a cunoscut o serie de intelesuri de-a lungul timpului. O intelegere a sensului in care a fost gandit termenul la un moment dat
poate sens discutiei legata de modernism.

Din punct de vedere etimologic se pot desprinde trei sensuri [H. Heynen] :

- primul termen (si cel mai vechi) inseamna „prezent” in sensul de actual, urmand timpului care a trecut (evul mediu)

- cel de-al doilea sens al cuvantului inseamna “nou” (secolul al XVII-lea)

- cel de-al treilea sens inseamna “momentan”, ceva tranzitoriu (secolul al XIX-lea)

Ca o concluzie, termenul “modern” inglobeaza sensurile prezent, nou si tranzitoriu. Reprezinta acel ceva care s-a rupt de trecut si se
indreapta programat spre viitor.
CURS Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o
creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă
și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste
creată.[1]

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

MODERNITATE

Modernitatea a fost vazuta ca o perioada de transformari care au eliberat individul de sub tutela familiei si de limitarile impuse de relatiile de clan,
oferindu-i oportunitatea de a evolua prin propriile puteri, avand la dispozitie un suport material consistent.

Partea negativa a acestui nou sistem de valori a fost insa tocmai diminuarea sprijinului oferit de relatiile traditionale, pierderea sigurantei data
de certitudinea si monotonia vietii de familie. Nu sunt putini cei care nu si-au gasit locul in acest nou sistem - Heidegger devine unul dintre cei mai
importanti critici ai acestei situatii.
CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Antichitate

Vitruviu - scriitor si arhitect roman traieste

undeva in primul secol I.C. si este autorul
tratatului De Architectura (contine 10 volume).

- edificiu trebuie să aibă trei calități:

firmitas, utilitas, venustas, adică stabilitate,
utilitate/functionalitate, frumusete/estetică.

-arhitectura estegandita drept o imitație a

naturii

- ordinele arhitecturale grecesti – ordine care

se inspira din proportii naturale

- proportiile corpului uman .

CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Evul Mediu

Arhitectura are un caracter organic, un

mestesug transmis prin mesterii constructori
din generatie in generatie.

- factorul politic devine foarte important.

Cetatea constituia spatiul protejat de ziduri
pentru o minoritate privilegiata, periferia si
exteriorul cetatii constituiau spatii nesigure, in
afara minimei protectii fizice dar si a legilor.

- Braudel propune studierea structurilor urbane

după gradele de deschidere și de libertate și le
împarte în orașe deschise – cu o relație liberă
din punct de vedere fizic dar și economic,
cultural sau social, față de mediul exterior,
orașe închise – delimitate de zidurile de
apărare care au o influență nu atât fizică cât
mai ales psihologică asupra locuitorilor, cu
restricții legate de contacte și schimburi
economice și culturale, și orașe aservite –
având un control al schimburilor.
.
- spatiul domestic era dominat de
credintele religioase si practici magice.
CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Renastere

Renasterea redescopera Antichitatea si

studiiile vitruviene.

Leon Batista Alberti scrie tratatul De Re

Aedificatoria in care studiile lui Vitruviu sunt
prezentate drept principalele directii spre o
arhitectura valoroasa.

Este o arhitecura urbana. Progresele tehnice

din domeniile matematicii, astronomiei si
mecanicii, vor duce, in cele din urma, la
conditii propice aparitiei iluminismului.

Johannes Gutenberg – (aprox. 1450)

CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Iluminism

Aceasta miscare a secolului al XVIII-lea este

considerata de factura filosofica in primul
rand, insa ea constituie un real progres si in
domeniul stiintelor exacte si a teoriei
arhitecturii.

Este o miscare opusa dogmei si puterii

exercitate de biserica din perioada baroca.

- curent filosofic

POLITIC/SOCIAL:
John Locke , Thomas Hobbes ,Voltaire , Jean-
Jacques Rousseau

STIINTIFIC:
Imanuel Kant, René Descartes , Isaac Newton,
Baruch Spinoza
CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Iluminism

Descoperirile arheologice de la Pompeii si

Herculaneum duc la cresterea interesului in
perioada clasica.

TEORIA ARHITECTURII:
-Abatele Laugier
Essay on Architecture 1753

coliba primitiva/primordiala

Giovanni Battista Piranesi

Carceri d'invenzione

-Georg Wilhelm Friedrich Hegel

teza/antiteza/sinteza

fenomenologia

estetica
CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Secolul XIX

- in domeniul stiintelor se produc importante

evolutii: dezvoltarea caii ferate, primele zboruri,
dezvoltarea proletariatului(1830) cu consecinte
asupra configuratiei oraselor si vietii in general.

- urbanismul lui Haussmann (1852)

- Darwin publica Originea speciilor (1859)

- Marx publica Capitalul (1867)

- se produce revolutia industriala

CURS Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza
cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el.
(Leach, 2006, p.25)

Secolul XIX - XX

- teme legate de clasicism, primitivism si

reintoarcerea la natura si natural

- incipiente directii de respingere a

istoricismului si a imitarii stilurilor vechi,
relatia functionala dintre arhitectura si
decoratie.

- ideile din scrierile lui William Morris sunt

preluate de John Ruskin in studiile sale
referitoare la arhitectura si arta.

- Charles Rennie Mackintosh urmeaza

directiile amintite in lucrarile sale de
arhitectura. Influentand ulterior miscarile Art
Nouveau / Secession.

-Studiile lui Viollet-le-Duc sau Gottfred Semper

sunt de asemenea, deosebit de influente in
secolul al 19-lea.

- Camillo Sitte City Planning According to

Artistic Principles, (1889)
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX istoric

- Primul Razboi Mondial (1914-1918)

- revolutia Bolsevica (1917)

- Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945)

- revolutii sociale in anii 68-70

- Caderea regimului comunist in Europa

Centrala si de Sud-Est. (1989)
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

- intreaga gandire filosofica este conditionata

de evenimente importante care au definit
secolul al XX-lea:

-istorice

-stiinte (Einstein)

-stiinte umane (linvistica, psihanaliza,

etnologie)

-avangarda estetica (esprit nouveau,

dadaism, suprarealism, etc.)
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Edmund Husserl – preia termenul din filosofia

lui Kant si ii ofera o noua lectura.

- prima experianta a lumii noastre este naiva,

ea nu ofera sursele evidentei in care lucrul
apare.

- este un curent filosofic din secolul al XX-lea,

care încearcă să descrie structura
experienței, așa cum este reprezentată în
conștiință, nu ca fapte ci ca esență a
lucrurilor.

Martin Heidegger – existenta umana si

problema fiintei devin temele principale ale
scrierilor sale.

Maurice Merleau-Ponty – lumea este

prezenta inaintea oricarei analize. Omul se afla
deja in Lume si a filosofa devine astfel a
descrie tesatura de relatii dintre om si lume.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Martin Heidegger – existenta umana si

problema fiintei devin temele principale ale
scrierilor sale.

fiinta / fiintare / a fi (a fi in comun)

tetrada – cerul, pamantul, muritorii si divinii

experienta a sensului – locuirea

- experiente primare

- loc - spatiu

“Construire, locuire, gandire”

“In chip poetic locuieste omul”

CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA – M. Heidegger

Gandirea fenomenologica nu prezinta construirea

pornind de la arhitectura si tehnica, ci merge inapoi
pe urmele construirii pana la acel domeniu caruia ii
apartine tot ceea ce este.

A.Ce este locuirea?

B.In ce masura construirea este cuprinsa in

locuire?
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA – M. Heidegger

Ce este locuirea?

Toate constructiile il gazduiesc pe om. El le

locuieste (bewohnt), fara a locui (wohnen) insa in
ele, daca a locui nu inseamna decat a dispune de
un domiciliu.

...locuintele pot fi astazi chiar bine concepute, usor

de gospodarit, destul de ieftine, bine aerisite,
expuse luminii si soarelui; dar oare in felul acesta
locuintele poarta in ele chezasia ca se petrece o
locuire?

Ce inseamna deci construire? In germana veche

cuvantul “buan”, care a devenit bauen (a
construi) inseamna “a locui”, care vrea sa
spuna: a ramane, a salaslui.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA – M. Heidegger

Ce este locuirea?

A fi om inseamna: a fi, ca muritor, pe pamant,

adica, a locui. Vechiul cuvant “bauen” care spune
ca omul este in masura in care locuieste,
inseamna totodata: a intretine si a ingriji cu sensul
de a cultiva ogorul, de a cultiva vita de vie. O
asemenea construire-cultivare nu face decat sa
vegheze, si anume asupra cresterii care-si poarta
de la sine roadele.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA – M. Heidegger

1.Construirea este propriu-zis locuire.

2.Locuirea este chipul in care muritorii sunt pe

pamant.

3.Construirea ca locuire se prezinta in dubla

ipostaza de construire care ingrijeste cresterea
si de construire care edifica constructii.

Noi nu locuim pentru ca am construit, ci construim

si am construit in masura in care locuim, adica
in masura in care posedam calitatea de locuitori.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA – M. Heidegger

Aceasta amploare ni se infatizeaza de indata ce ne

gandim la faptul ca natura umana rezida in
locuire, si anume in sensul salasluirii muritorilor pe
pamant.
Dar “pe pamant” spune deja “sub cer”. Ambele
implica “ramanerea dinaintea divinilor” si include
faptul de “a apatine comunitatii oamenilor”. Cei
patru: pamantul si cerul, divinii si muritorii
formeaza un tot, plecand de la unitatea originara.

Aceasta unitate noi o numim tetrada.

CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA – M. Heidegger

In ce masura construirea este cuprinsa in

locuire?

PODUL

Podul face mai mult decat sa lege doua maluri

deja existente. Abia in trecerea podului malurile ies
in evidenta ca maluri...Odata cu malurile, podul
aduce inspre fluviu cand una cand cealalta dintre
vastitatile tinutului ce se intind dincolo de maluri. El
aduce fluviul, si malul, si tinutul, in reciproca lor
vecinatate. Podul strange laolalta.

Podul devine astfel un LOC.

Limita nu este locul in care inceteaza un lucru, ci,

asa cum au observat grecii, limita este locul in
care un lucru isi incepe esenta sa.

Spatiul este, prin esenta sa, ceea ce este randuit,

ceea ce este introdus in limita sa.

Spatiile pe care le strabatem in mod obisnuit sunt

randuite de locuri; esenta acestor locuri se
intemeiaza in lucruri de tipul constructiilor.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA - M. Heidegger

- casa Padurea Neagra

Raportarea omului la locuri si, prin mijlocirea

locurilor, la spatii rezida locuirea. Relatia dintre om
si spatiu nu este nimic altceva decat locuirea
gandita in chip esential.

Gospodaria a fost asezata pe versantul muntelui

protejat de vanturi, cu fata spre miazazi, intre
pasuni, in apropierea izvorului. Putinta ia dat
acoperisul de sindrila mult iesit in afara, care poarta
in panta potrivita povara zapezii si care, coborand
foarte mult, protejeaza odaile impotriva furtunilor din
lungile nopti de iarna. Ea nu a uitat coltul inchinat
Domnului, din spatele mesei comune, a randuit in
odai locurile sfintite pentru nastere si pentru
“arborele mortilor” - asa se cheama sicriul -,
prefigurand astfel pentru toate varstele vietii, sub un
acoperis unic, tiparul mersului lor prin timp.
Gospodaria a fost construita cu un mestesug care,
nascut el insusi din locuire, foloseste inca uneltele si
materialele sale ca pe niste lucruri

Putem construi doar daca avem putinta locuirii.

CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA - M. Heidegger

- locuirea

Se incearca rezolvarea crizei de locuinte prin

crearea de locuinte, prin incurajarea construirii de
locuinte, prin planificarea intregului domeniu al
construirii.

Criza locuirii nu consta in lipsa locuintelor.

Criza propriu-zisa a locuirii rezida in faptul ca

muritorii au incetat sa caute neincetat esenta
locuirii, ca ei trebuie mai intai sa invete locuirea.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

-imaginarul spatial

-pivnita / podul (intimitatea spatiului interior)

- casa adaposteste reveria
- imaginea casei natale
- refugiu fata de societate
- coliba / primitivism al refugiului
- locurile (sertarul, cuferele, duapurile)
-cuibul / starea de cuibarire-protectie
spatiul copilariei
- cochilia – atasamentul de locatar
- colturile camerei – generatoare
- afara/inauntru
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului (1957)

Casa de la pivnita la pod

Deoarece casa este coltul nostru de lume. Ea este –

s-a spus adesea – primul nostru univers.

Casa, ca si focul, ca si apa, ne va permite sa evocam,

luciri de reverie care lumineaza sinteza dintre
imemorial si amintire. In aceasta zona indepartata,
memoria si imaginatia nu se lasa disociate.

...casa adaposteste reveria, casa il protejeaza pe

visator, casa ne permite si sa vism in pace.

[casa] este prima lume a fiintei umane

CURS 2 [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

Casa de la pivnita la pod

Viata incepe bine, ea incepe inchisa, ocrotita, in poala

calduta a casei.

Bineinteles, darorita casei, multe din amintirile noastre

locuiesc undeva, iar daca casa se complica putin, daca
are pivnita si pod, unghere si coridoare, amintirile
noastre au refugii din ce in ce mai bine caracterizate.

Adevaratele case din amintire, casele in care ne readuc

visurile noastre, casele bogate in onirism credincios, nu
se lasa descrise.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

Casa de la pivnita la pod

La ce ar servi, de exemplu, sa dau planul camerei care

a fost cu adevarat camera mea, sa descriu camaruta din
fundul unui pod, sa spun ca, de la fereastra, prin curbura
acoperisurilor, se vedea dealul. Numai eu, in amintirile
mele din alt secol, pot sa deschid dulapul cel adanc care
pastreaza inca, numai pentru mine, mirosul unic,
mirosul de struguri care se usuca pe rogojina.

Casele succesive, unde am locuit mai tarziu, ne-au

banalizat desigur gesturile. Dar suntem foarte surprinsi
sa constatam intorcandu-ne in vechea casa, dupa zeci
de ani de odisee, ca gesturile cele mai fine, gesturile
dintai reinvie deodata, mereu perfecte.

Pe scurt, casa natala a inscris in noi ierarhia

diverselor forme de a locui.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

Casa de la pivnita la pod

Casa este un corp de imagini care ii dau omului motive

sau iluzii de stabilitate.

1. Casa este imaginata ca o fiinta verticala. Se

diferentiaza in sensul verticalitatii sale. Este unul dintre
apelurile la constiinta noastra de verticalitate.

2. Casa este imaginata ca o fiinta concentrata. Ea ne

cheama la o constiinta de centralitate.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

Casa de la pivnita la pod

Verticalitatea este asigurata de polaritatea pivnita-pod.

...putem opune rationalitatea acoperisului, irationalitatii

pivnitei. Acoperisul isi spune imediat ratiunea lui de a fi: el
il acopera pe omul care se teme de ploaie si de soare. […]
Visatorul insusi viseaza rational; pentru el, acoperisul
ascutit taie norii. Spre acoperis toate gandurile sunt clare. In
pod vedem, cu placere, in goliciunea ei, puternica osatura a
grinzilor. Participam la solida geometrie a dulgherului.

Si pivnitei i se pot gasi anumite utilitati. O vom rationaliza

enumerandu-i comoditatile. Dar ea este in primul rand fiinta
obscura a casei, fiinta care participa la puterile
subpamantene. Visand la ea, ne racordam la irationalitatea
profunzimilor.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

Casa de la pivnita la pod

Nu poti sa ramai un om cu un singur etaj, cum spunea Joe

Bousquet: “E un om cu un singur etaj: are pivnita in pod.”
Folosind metoda antiteza, sa facem cateva observatii
asupra locuintelor oniric incomplete.

La Paris nu exista case. Locuitorii marelui oras traiesc in

cutii suprapuse.

Numarul din strada, cifra etajului fixeaza localizarea “gaurii

noastre conventionale”, dar locuinta noastra nu are nici un
spatiu imprejurul ei, nici verticalitate in ea. […] Casa nu are
radacina. Lucru inimaginabil pentru un visator de casa:
zgarie-norii nu au pivnita.

Ascensoarele distrug eroismele scarii. Nu mai ai nici un

merit pentru ca traiesti aproape de nori.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Gaston Bachelard – spatiul oniric

Poetica spatiului

Colturile

[…] orice colt dintr-o casa, orice ungher dintr-o odaie, orice
spatiu stramt in care-ti place sa te cuibaresti, sa te aduni in
tine insuti, este pentru imaginatie o singuratate, adica
germenele unei camere, germenele unei case.

Functia de locuire face legatura intre plin si gol. O fiinta vie

umple refugiul gol.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului

GENIUS LOCI-Towards a Phenomenology of
Architecture (1980)

Urmand ideile lui Heidegger despre “fiinta” si

“fiintare” Norberg-Schulz transmite
caracteristicile acesteia si arhitecturii. Astfel,
aceasta trebuie sa posede trei calitati:

- trebuie sa evoce o imagine

- trebuie sa fie concreta

- trebuie sa aiba semnificatie

CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului

GENIUS LOCI

Caracteristicile care dau insemnatate locuirii

se refera in primul rand la plenitudine,
apartenenta, inradacinare, soliditate organica
intre om si locul sau si intre oamenii care
locuiesc.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului

GENIUS LOCI

Arhitectul distinge patru moduri de locuire:

- locuinta naturala (modul în care așezarea

traditionala se încadrează în peisaj)

- locuinta colectiva (locuirea in imobile

colective in spatiul urban)

- locuinte publice (cladiri publice si institutii)

- locuinte private individuale

CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului

GENIUS LOCI

Modernitatea a erodat viata comunitara a

indivizilor pana acolo incat ne putem intreba
daca mai exista locuirea “autentica” descrisa
de fenomenologie.

Daca locuirea este atat de legata de traditie

inseamna ca in modernitate, in lipsa acesteia,
locuirea vazuta in acest fel nu mai poate
functiona decat la un nivel imaginar, nu este
mai mult decat o imagine in cele din urma.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

FENOMENOLOGIA

Christian Nornerg-Schulz – spiritul locului

GENIUS LOCI
Keneth Frampton – regionalismul critic

Noul regionalism – caracterul regional este o insusire

necesara pentru orice arhitectura autentica.

Un loc trebuie sa posede identitate, deci un caracter local,

particular. Insa, pentru a deveni un centru, un loc trebuie
sa adune imprejurul sau influente care sa creeze o lume
mult mai larga decat proximitatea imediata. Astfel termenul
local devine unul la scara unei regiuni.
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

Secolul XX

REGIONALISMUL CRITIC

Curent critic ce se opune atat modernismului

cat si postmodernismului, considerandu-le
neadecvate ca demers.
Promoveaza apropierea de context, de
particularitatile locuilui (fizice, culturale,
sociale) si de adaptarea solutiei la problemele
reale locale.

Este initiat in arhitectura de criticul Keneth

Frampton. ("Towards a Critical Regionalism: Six
Points for an Architecture of Resistance", in The
Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture
(1983) ed Hal Foster, Bay Press, Seattle).

Alvaro Siza
Edouardo Soto de Moura
Juhani Pallasmaa
Peter Zumtor
Tadao Ando
Glenn Murcutt
Rafaen Moneo
CURS [...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences –
world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places.

(MillerLane, 2007)

BIBLIOGRAFIE

Bachelard, Gaston 2003 Poetica spaţiului, Paralela 45, Piteşti.

Heidegger, Martin, 1995 Originea operei de artă, trad. Thomas Kleininger & Gabriel Liiceanu, Humanitas, Bucureşti.

Heynen, Hilde 1999 Architecture and modernity: a critique, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts.

Rapoport, Amos 1990,[1982] The meaning of the built environment: a nonverbal communication approach, The University
of Arizona Press, Tucson.

Rapoport, Amos 1969 House Form and Culture, Prentice Hall, Uper Sadle River,

Schoenauer, Norbert 2000 6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.