Lucrare fundamental la

Dezvoltare comunitar
Comunitatea

Turcu Ramona-Elena
A.S 3.1

Cand se face referire la termenul de comunitate ne gandim la delimitarile spatiale de genul

sat-oras, sau la ceea ce inseamna cartierul sau vecinatatile. Comunitatea poate fi definita si
dupa alte criterii decat cele georgrafico-spatiale, de exemplu, de la distinctii lingvistice,
religioase sau culturale.
Fiecare persoana poate fi parte din mai multe comunitati in acelasi timp. Tipul de relatii pe
care un individ le are cu ceilalti, cu locurile (locul in care ne-am nascut, am copilarit)
definesc pentru fiecare individ apartenenta sau nonapartenenta la o comunitate.

Conceptul de dezvoltare este cel mai adesea asociat cu expansiunea sau creterea.
Aceasta reprezentare este proprie perioadei industrializarii, atunci cand singurele criterii de
evaluare a proceselor de dezvoltare erau de tip cantitativ si vizau volumul, numarul si viteza
de realizare a unor obiective materializabile.

Dezvoltarea comunitar poate fi privit ca procesul prin care o comunitate devine mai
responsabil de rezolvarea problemelor ei sau de folosirea mpreun a tuturor celor
implicati a potenialului de care dispune, de resursele sale. Angajarea cu eficien
maxim a resurselor comunitare are ca obiectiv final dezvoltarea local, mai exact, crearea de
noi locuri de munc, oportuniti de afaceri, reducerea srciei, realizarea unor obiective
socio-culturale i de mediu.

Comunitate si societate: Este comunitate tot ceea ce n creatiile gndirii sau ale reprezentarii sociale a
oamenilor este natural sau spontan;
-societate, tot ceea ce este efectul artei (n sens de arte-fact, detehnica sociala, n. n.) Aceasta
este, de exemplu, diferenta dintre troc si comert, ospitalitate amicala si industrie hoteliera, productia
exersata pentru nevoile unui producator si productia capitalista. Relatia nsasi si astfel legatura
2

(sociala) este conceputa fie ca viata reala siorganica aceasta este fiinta comunitatii, fie ca o constructie
ideala simecanica acesta este conceptul de societate. (Tnnies, op. cit. )

n Dicionarul de sociologie, autorii C.Zamfir, L.Vlsceanu definesc comunitatea ca pe o

entitate social-uman, ai crei membri sunt legai prin faptul c locuiesc pe acelai teritoriu,
c relaiile sociale stabilite ntre eisunt constante i consolidate n timp.Clark (1973) considera
c unitatea unei comuniti nu este dat de spaiul geografic i nici defuncionarea n comun ci
de elementele de natur psihologic ce leag indivizii, definitorii aici fiind aspecte precum
solidaritatea, sigurana, coeziunea. Dup DEX comunitate nseamn:
1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiinte; posesiune n comun.
2. Grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viat comune ; totalitatea locuitorilor
unei localitti, ai unei tri etc.

The New Shorter Oxford Dictionary (1993): face distinctia ntre dou tipuri de ntelesuri:
A. O unitate de indivizi;
B. O calitate sau stare.
Din prima categorie fac parte urmtoarele sensuri:
1. cei care sunt mpreun ca diferiti de alti semeni ai lor;
2. O unitate organizat social sau politic;
3. O unitate monastic, socialist, etc. de oameni trind mpreun si posedand bunuri n
comun;
4. Un grup de animale trind sau actionnd mpreun.

Urmtoarele nelesuri se nscriu n a doua categorie:

5. Starea de a mprtsi sau a poseda ceva n comun;
3

6. O caracteristic comun; o ntelegere; o identitate;

7. Interdependenta social, tovrsie;
8. Comunalitate; viata n asociatie cu altii.

O comunitate este un grup de oameni cu interese si valori comune. Comunitatea este

caracterizata ca "ntregul ncorporeaa diversitatea" si poate s includ oameni de vrste
diferite, etnie, educatie si venit. Indivizii pot fi membrii ai unei sau mai multor comunitati,
spre exemplu comunitate geografic si alta comunitate profesional (ex: Sunt bucurestean
(comunitatea- Bucuresti) si doctor (comunitatea medicala)).Comunitatea cuprinde oameni sau
locul care permite interactiunea, iar interaciunea dintre ei conduce la valoricomune, poate fi
format grupuri de oameni care au n comun interese, valori, chiar dac locuiesc n
zonediferite( ex. Comunitatea academica, Comunitatea romnilor din Spania)

Cele 4 elemente ale unei comunitti sunt:

- Oamenii (numrul populaiei, caracteristicile demografice, statutul socio-economic, sferele
de influen,sistemul de valori)
- Spatiul (amplasare geografic, limitele teritoriului, factorii de mediu- ap, aer, sol,
nivelul dezvoltrii industriale)
- Interaciunea (gradul de educaie general i implicit pentru sntate, religia, orientarea
politic, familia,comunicatiile, atitudinea privind timpul liber)
- Valorile (nsusirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene n scopul de a corespunde necesittilor
sociale si idealurilor generate de acestea)

Conceptul de comunitate specific analizei din tiinele sociale a fost utilizat n numeroase
sensuri i ncontexte fundamental diferite. Sensul comun al acestei noiuni are n vedere
4

un grup uman a crui particularitateeste aceea de a asuma un mod via comun sau o activitate
specific. De exemplu, sintagme precumcomunitatea oamenilor de afaceri, comunitatea
oamenilor de tiin, comunitatea studenilor etc. se refercu precdere la specificul de natur
interioar care-i unete pe aceia care fac parte dinrespectivele grupuri, ntimp ce expresia
comunitate local vizeaz exclusiv dimensiunea spaial, incluznd acele persoane al
cror unic element comun este faptul de a tri n acelai loc. n acest caz, comunitate
desemneaz faptul de aconvieui laolat, fr a schia un alt element definitoriu.
Din perspectiva tiinelor sociale, noiunea de comunitate a primit un numr foarte mare de
ntrebuinri semantice, ns anumite aspecte au fost evideniate de majoritatea cercettorilor
domeniului social:- Situaie comun cei care triesc n cadrul unei comuniti au ncomun
un set de elemente specifice, diferit n mod semnificativ de alte comuniti. Prin acesta se are
n vederelocul n care se situeaz respectiva comunitate, dar i clasa social n care
este inclus, etnia, religia sau oricarealt element distinctiv.
Comunitatea, ca si unitate morfologica, reprezinta o forma de organizare a speciei umane,
prezentandu-se in general ca un grup social uman de mici dimensiuni (sat, trib, etc.), in care
membrii sai au relatii nemijlocite, de cunoastere reciproca. Comunitatea prezinta o relativa
autarhie si include/ desfasoara, la scara redusa, toate activitatile proprii unui sistem social
(economice, culturale, religioase, politice etc.). Comunitatea este parte integranta a societatii,
de o complexitate mai redusa, dar in acelasi timp reprezinta o forma "naturala" de organizare
sociala. Conform sociologului german Ferdinand Tonnies (1887), exista o distinctie neta intre
comunitate si societate:
- comunitatea, prin autenticitatea ei, este ca un organism viu, bine articulat si integrat, in care
relatiile dintre oameni sunt bazate pe trairi comune, obiceiuri si datini comun acceptate,

mostenite, unele avand caracter normativ si in care statusul indivizilor este mai degraba
atribuit decat dobandit;
- societatea reprezinta un agregat artificial, insa extrem de complex, alcatuit dintr-un volum
foarte mare de indivizi, drept pentru care este intemeiata pe relatii impersonale,
conventionale si contractuale, in care statusul este bazat pe merit si este mai degraba
dobandit. Factori precum urbanizarea, industrializarea, munca salariala, mass-media,
cultura de masa, opinia publica etc., au condus la "atomizarea" organismului social
reducandu-l la un ansamblu de indivizi impersonali/ dezbinati.
Trasaturi caracteristice ale societatii:
- dizolvarea grupurilor primare,
- dezintegrarea comunitatilor locale,
- dominarea institutiilor birocratice si
- uniformizarea conditiilor sociale.
Spre deosebire de comunitate, in societate functiile de socializare se realizeaza intr-o
masura substantial mai crescuta in afara familiei, ducand la impersonalizarea relatiilor sociale
si la pierderea solidaritatilor colective, si transformandu-se astfel intr-o societate anonima
expusa unor tulburari si dezechilibre mai ample si mai frecvente.
Pentru Tnnies, comunitatea reprezenta un simbol al trecutului si al unor vremuri mai
bune. Tnnies localiza comunitatea in spatiul rural si micile orase, si societatea in marile orase
si aglomerari urbane. Aceasta dimensiune spatiala a conceptului comunitate a reprezentat o
sursa de dispute inca de la inceputuri. Marea majoritate a intelectualilor din secolul XIX
"impartaseau credinta conform careia comunitatea a intrat in eclipsa in Europa si America
6

contemporana" (Agnew, 1989: 14) datorita ascendentei societatii ceea ce ei considerau ca

fiind un proces inevitabil ce acompaniaza modernizarea. Insa la aceeasi vreme, a inceput si
mitologizarea ideii despre o lume si un trecut idilic al comunitatilor rurale, si a fost
dezvoltat curentul anti-urbanist anglo-saxon (Williams, 1985) unde un rol de seama la jucat la
inceputul secolului XX si Ebenezer Howard fondatorul Miscarii Orasului-Gradina (The City
Garden Movement) si al International Federation for Housing and Planning (IFHP).
Comunitatea si societatea au constituit subiecte majore de analiza ale Scolii Chicago,
centrata pe ecologia urbana si ecologia sociala, si care nu a ocolit studierea relatiilor dintre si
in cadrul comunitatii si al societatii. Pentru R.E. Park, comunitatea reprezenta nivelul
biotic al vietii sociale, in timp ce societatea reprezenta nivelul cultural.

Bibliografie:
7

1. Abraham, Pavel, Comunitatea, politia si tranzitia, Editura National, Bucuresti, 1996

2. Zamfir, E. Zamfir, C. Politici sociale, Romnia n context
european, Editura Alternative, Bucuresti, 1995