Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de

cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”.
(Liiceanu, p.1)

CURS 1.2

LOCUINTA URBANA
 Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de
cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”.
(Liiceanu, p.1)

problematica locuintei

+ locuinta in sine
– relatii interioare (sociale, spatiale,
functionale)

+ relatia locuintei cu orasul

- relatii interior-exterior (conexiunea
cu comunitatea, orasul,
teritoriul)
CURS 1.2

Locuinta

Exista o perspectiva teoretica, a specialistilor, in

opozitie cu o perspectiva empirica (bazata pe
experiment) individuala si subiectiva.

Exista o locuinta privita de afara, ca un obiect plasat

contextul urban care coexista cu un univers rezidential
aflat la interior.

c a s a / (a) c a s a

Acasa necesita cateva conditii, diferite pentru fiecare,

prin care un loc capata valente speciale devenind unic
pentru individ/familie.
CURS 1.2

Locuinta

functiile locuirii sunt rezultatul satisfacerii cerintelor

(nevoilor umane)

NEVOI PRIMARE / NEVOI PSIHOLOGICE / IMPLINIRE

Functii satisfacute concomintent in cadrul locuirii:

extrafamiliale / intrafamiliale / individuale

CURS 1.2

Locuinta

Daca privim atenti modurile de interactiune intre

persoanele aflate intr-o locuinta, putem distinge trei
categorii de interactiune intre indivizi (generatii):

O interactiune bazata preponderent pe independenta

membrilor familiei, acestia traind separat – tipologia
moderna a familiei.
Acest tip de relatie nu trebuie sa fie neaparat
permanent. Relatia poate fi gradata si sa apara sau sa
accentueze in timp. Odata cu cresterea, cu dobandirea
treptata a idependentei fata de familie, copii tind sa se
separe de aceasta.

La cealalata extrema se afla relatia bazata pe

interdependenta, cea in care membrii familiei
(generatiile) traiesc impreuna, comasat – tipologia
clasica a familiei.
La fel ca in prima categorie, putem surprinde acest tip
de relatie in familiile tinere in momentul in care copii sunt
inca dependenti de parinti.

In realitate relatiile intalnite sunt mai degraba unele de

sinteza – o combinatie intre cela doua extreme si se
apropie mai mult de una dintre primele doua categorii.
CURS 1.2

Individ (familie) / locuinta

Daca studiem relatiile care de stabilesc intre indivizi in

interiorul familiei in carul spatiului locuit, putem
desprinde cateva tipuri de comportament care
influenteaza folosirea locuintei
Familia centralizata – grupul este focalizat pe el insusi,
avand contacte minime cu exteriorul. Locuinta potrivita
este introvertita, cu spatii mari de intra-socializare,
spatiile private fiind secundare la acest model.

Acest tip poate fi regasit in cadrul familiilor tinere din

cauza nevoii de supraveghere permananta a copiilor sau
In cazul ingrijirii persoanelor in varsta.
CURS 1.2

Individ (familie) / locuinta

Familia de tip paralel – introvertire si autonomie

inerioara. Domeniile de interes in cadrul familiei sunt
divergente. Locuinta are nevoie de comunicare minima
cu exteriorul, de prezenta unor celule individuale
independente, cu un grad mare e introvertire.

Poate ca acesta este tipul cel mai des intalnit la ora

actuala datorita modului de comunicare digital, mai ales
cand copii ajung in perioada adolescentei.
CURS 1.2

Individ (familie) / locuinta

Familia de tip companion – deschisa spre exterior

dar in acelasi timp conectata interior. Locuinta este
extavertita pentru a permite legaturile familiei cu
exteriorul, avand spatii destiinate exteriorizarii
individuale dar si pentru legaturile sociale interne.

Este modelul de echilibru in care relatiile sunt

echilibrate.
CURS 1.2

Individ (familie) / locuinta

Familia de tip asociatie – autonomia interioara a

indivizilor, dublata de deschidere spre exterior.Celulele
interioare trebuie sa ofere individualitate. Spatiile
comune apar doar formal. Este o tiologie care apare de
obicei odata cu perioada adolescentei si maturizarii
copiilor.
CURS 1.2

Locuinta urbana

- Fiecare persoana are nevoie de un spatiu in care sa poata locui (adapost, pastrarea bunurilor, etc.), un spatiu in care isi petrece
majoritatea timpului.

- Configurarea acestui spatiu propriu depinde foarte mult de locatie (de caracteristicile complexe ale acesteia)

LOCATIA determina astfel nu doar conditiile fizice in care este amplasata si regulamentele de constructie ci, chiar dimensiunea
locuintei, forma, materialitatea si detaliile. (De vazut opozitia acestor idei intre stilul international /modernism si
postmodenrnism sau regionalism critic).

- Nu doar locuinta ci intreg organismul orasului este influentat de acesti factori (locatie, clima, caracteristici particulare,
oportunitati de dezvoltare, etc.)

Arizona / SUA
CURS 1.2

Locuinta urbana

- RELATII:

- apropiere si departare

- raportare diferita la vecinatati diferite

- repere

- densitate
CURS 1.2

DE-LIMITAREA spatiului locuit

Acesta tendinta de izolare si protectie, de

detasare fata de oras, inchide spatiul
locuit, il delimiteaza dar in acelasi timp il si
limiteaza.

LOCUINTA insa nu nu este un sistem inchis

si finit ci, mai degraba un organism care are
nevoie de un grad mare de schimbare,
adaptare si continua evolutie.

Trebuie ca in ciuda acestor sisteme naturale

de protectie sa gasim mecanisme specifice
arhitecturii prin care sa incercam sa
flexibilizam spatiul, sa-l facem sa fie adaptabil
nevoilor si sa-l deschidem.
CURS 1.2

Locuinta urbana
- Locuinta urbana are o relatie speciala cu elementele
peisajului natural, cu deschiderile si vederile care sunt in
general limitate.

- Din cauza aglomerarii urbane intimitatea, securitatea si

linistea sunt unele dintre cele mai importante atribute

- Temperaturile si climatul extrem, precum si tendinta de

confort si reducerea consumului energetic tind sa
ingradeasca si mai mult relatia cu exteriorul

- Astfel relatiile pe care locuinta le poate stabili in aceste

conditii cu elementele naturale (pamant, cer, elemente
vegetale) devin deosebit de importante si obligatoriu de
speculat.

- Fara a putea stabili o relatie vizuala si de orientare la

distanta in perisaj, orientarea spatiului este de cele mai
multe ori apropiata (spre o curte interioara sau cel mult un
spatiu exterior imediat).

Astfel, obiectele, culorile si texturile orice detalii particulare

care apar in atentie si pot da caracter spatiului locuit, devin
deosebit de valoroase.

Libia / Elvetia
CURS 1.2

FUNCTIUNEA

Ideea functiunilor este una de factura

moderna. Mult timp spatiul (locuit) a fost
gandit ca o succesiune de camere, uneori
ierarhizate, dar fara a fi gandite functional.

Spatiul bucatariei si baia intra foarte tarziu

in locuinta (erau anexe aflate in curtea din
spate).

Locuinta a fost pentru mult timp folosita

doar pentru odihna, de obicei pe perioada
rece a anului.
CURS 1.2

FUNCTIUNEA

La ora actuala peste 50% din populatia

globului locuieste in orase.

Desi orasele s-au extins permanent,

acaparand teritorii limitrofe, sate aflate in
imediata apropiere, zone agricole sau naturale,
permanent orasul a fost caracterizat de
aglomerare si congestie.
Spatiul urban a fost intotdeuna limitat, la
inceput din motive legate de aparare, ulterior
datorita problemelor economice. Lipsa
spatiului liber necesar dezvoltarii si cresterii
este astfel, una dintre caracteristicile orasului
si implicit ale locuintei urbane.
CURS 1.2

FUNCTIUNEA

Mexic - aglomerare si congestie.

Spatiul urban a fost intotdeuna limitat, la

inceput din motive legate de aparare, ulterior
datorita problemelor economice. Lipsa
spatiului liber necesar dezvoltarii si cresterii
este astfel, una dintre caracteristicile orasului
si implicit ale locuintei urbane.
CURS 1.2

EXTINDEREA spatiului

Spatiul locuit poate fi extins in diferite

moduri simple:

- eliminarea zidurilor interioare

- diferente de inaltime ale tavanului

- diversificarea deschiderilor

- folosirea logica a iluminatului, a culorilor,

texturilor si finisajelor
CURS 1.2

SPATIU DE IMPRUMUT

- eliminarea zidurilor interioare

Acest procedeu este un mecanism prin care

se incearca inglobarea vizuala a spatiilor
adiacente si chiar indepartate in spatiul interior.

Astfel elemente naturale sau minerale

indepartate (cerul, animatia strazii, curtea,
cotloanele, se adauga si completeaza spatiul
interior, marind perceptual suprafata si
volumul.

- Daca dispar de exemplu limitele dintre zona

de zi, bucatarie, locul de luat masa sau chiar
dormitoare, fiecare spatiu in sine pare mai
mare, fara sa-si modifice fizic dimensiunea.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- diferente de inaltime ale tavanului

COMPRESIE / EXPANDARE

Oamenii in general se simt mai liberi atat fizic

(in miscare) cat si din punct de vedere
psihologic daca spatiul se modifica dinspre
celule compartimentate spre un spatiu deschis
sau dinspre zone intunecate spre lumina.
Astfel dinamica creste (opozitia zona de zi –
activa /zona de noapte – odihna).

Astfel , mici interventii prin culoare, deschideri,

vederi exterioare, modificari ale inaltimii
spatiului, introduc nu doar interes si
dinamicitate ci si senzatia de expandare a
spatiului, de confort.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- diferente de inaltime a tavanului

COMPRESIE / EXPANDARE
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- diferente de inaltime ale tavanului

COMPRESIE / EXPANDARE
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- fereastra

Dimensiunea, dar mai ales forma si

configurarea deschiderilor produc o serie de
oportunitati de expansiune a spatiului spre
exterior.

Daca deschiderea este mica spre o vedere

interesanta, putem mari senzatia prin
telescopare – plasarea de elemente de
obturare laterale care sa orienteze vederea
spre peisaj.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- fereastra

Un perete complet vitrat deschide intregul

spatiu spre peisaj sau spre un cer instelat.
Perspectivele insa pot fi mult mai diverse, o
strada activa, un calcan interesant texturat sau
colorat, o gradina interioara.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- fenestratia

Dimpotriva, daca privelistea este neplacuta

putem sa obtinem lumina dar sa inchidem
vederea prin folosirea sticlei mate sau
inchiderilor mobile care controleaza ceea ce
percepem in exterior.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- fereastra

Daca in schimb ne aflam intr-o zona complet

nefavorabila din punctul de vedere al
peisajului, putem apela la deschideri in
acoperis pentru iluminare. Acestea trebuie insa
atent alese pentru ca relatia vizuala cu
exteriorul este importanta pentru psihicul
uman.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- fereastra
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- SIMPLITATEA

Simplitatea este o caracteristica care poate fi

luata in seama intr-un tesut urban, dens si
aglomerat, unde lumina, spatiul si deschiderile
primeaza.

Poate cel mai interesant exemplu in acest

sens este spatiul oriental – japonez. De foarte
mult timp obisnuiti cu un tip de densitate
urbana peste medie, locuinta japoneza
traditionala a apelat la mecanisme simple de
expandare a spatiului (ecrane glisante,
deschideri largi, texturi de lemn, mobilier
simplu, etc.) dar si la un tip de organizare
interioara in care primeaza spatiu eliberat.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- SIMPLITATEA

Intr-un context liber, fiecare obiect singular,

atent ales, capata o importanta deosebita.
Mobilierul poate fi simplu completand
organizarea.

In acest tip de spatiu, ceea ce devine

important sunt oamanii, oaspetii, gradinile
exterioare si lumina. Obiectele uzuale sunt
secundare.

Aceasta modalitate este opusa complet ideii

de locuinta plina de colectii de obiecte expuse,
asemenea unui spatiu personal de expozitie.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- SIMPLITATEA

„ Li Yu, cunoscut poet chinez, a subliniat cu insistenta importanta

intimitatii in ceea ce priveste caracterul unei locuinte. Pentru el,
intimitatea inseamna o camera de dimensiuni modeste,
familiara si fara pretentii, in care sa ne fie cald iarna, ca si cum am
purta o haina groasa, de blana. Inseamna o incapere vie in care
sa ne simtim in largul nostru. Cu alte cuvinte, un spatiu mic
devine, in mod paradoxal, imens, caci, datorita starii de bine,
lumea din afara lui nu mai are nici o importanta.”

(Fericirea traiste in spatii mici, Dominique Loreau)

CURS 1.2

MODIFICATORI SPATIALI

- Toate aceste idei discutate se folosesc de o

serie de mecanisme denumite modificatori
spatiali.

- Formele complicate, texturile grele, mobilierul

incarcat nu fac decat sa micsoreze perceptia
spatiala.

Dimpotriva, simplitatea, culorile deschise si

lumina fac ca spatiul sa para mai mare.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- TEXTURA

Locuintele traditionale dar chiar si cele

suburbane de o anumita dimensiune, pot apela
la materialitati grele (piatra, caramida,
decoratii), grinzi masive aparente, tavane
casetate sau usi si mobilier masiv, sculptat. Pe
langa acestea, de obicei, spatiul e acoperit de
perdele, covoare ormanentate sau tablouri.

Apartamentul urban nu ar trebui sa apaleze la

aceste modalitati decat in cazuri speciale cand
configuratia sa si dimensiunile interioare sunt
potrivite.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- TEXTURA

Locuinta urbana ar trebui sa speculeze si sa

promoveze spatiul, simplitatea si lumina in
detrimentul ornamentatiei. Textura de cele mai
multe ori, este o completare a acestora.

Texturile rafinate, culorile deschise, materialele

calde si placute pot concura in crearea
senzatiei de confort.

In locuinta trebuie sa se faca simtita trecerea

dintre spatiul exterior al orasului si locul
personal al fiecaruia, de la greu si aglomerat la
usor si luminos, de la zgomot la liniste, de la
brut la rafinat.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- TEXTURA

Locuinta urbana ar trebui sa speculeze si sa

promoveze spatiul, simplitatea si lumina in
detrimentul ornamentatiei. Textura, de cele
mai multe ori, este o completare a acestora.

Texturile rafinate, culorile deschise, materialele

calde si placute pot concura in crearea
senzatie de confort.

In locuinta trebuie sa se faca simtita trecerea

dintre spatiul exterior al orasului si locul
personal al fiecaruia, de la greu si aglomerat la
usor si luminos, de la zgomot la liniste, de la
brut la rafinat.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- CULOAREA

Culorile la fel ca textura pot face trecerea de la

exteriorul agitat la calm. Pot exista exceptii in
care accentele de culoare sau contrastele pot
fi interesante si dorite in spatiul interior dar, pe
termen lung si in medie aceste interventii
trebuie limitate in special in spatiile active,
publice, unde dinamica este principalu atu.

Nuantele deschise, pastelate – indiferent de

culoare sunt cele care dau senzatia de calm,
care deschid si lumineaza spatiul interior.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- CULOAREA
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- LUMINA

In spatiul interior intensitatea luminii poate fi

gradata, controlata si dirijata in functie de
scopul dorit.

Acentele, culoarea caldura si efectele diverse

pot sa aparta in locuinta doar ca detalii sau
efecte ocazionale si nicidecum ca
modelaltoare de spatiu. Locuinta nu ar trebui
sa ofere spatii spectaculoase sau efecte
speciale, rolul ei fiind de cu totul alta natura
psiologica – ocrotire a locuitorilor.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- LUMINA

Lumina este unul dintre cele mai importante

elemente cu care putem lucra in arhitectura.
Ea poate nu doar largi vizual spatiul ci il si
poate modifica constant. O buna alegere si o
atentie acordata acestui aspect poate da o
calitate in plus.

De asemenea, o alegere gresita, efecte care

nu isi au locul in spatiul locuit sau greseli in
proiectare, pot scadea substantial calitatea
locuintei.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- GRAFICA
Reprezentarile grafice pot imbunatati calitatea
spatiului interior.

Plasate cu atentie pentru a nu aglomera vizual,

ele pot sa ambienteze atat peretii cat si
pardoseala, sa adauge culoare si imagine
spatiului interior.

Plasat de-a lungul unui traseu, pe un perete

care sa atraga atentie, grafica poate fi un
manipulator complex al spatiului. Indiferent
daca ne referim la tablouri, suprafete de tapet
sau grafica pe material, putem profita de
prezenta culorii, a elementelor naturale sau a
imaginilor, pentru a completa atmosfera.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- SIMBOLURILE

Simbolul (in acest caz) este o reprezentare

grafica (bidimensionala sau tridimensionala) a
unui obiect, loc sau idee. Acesata reprezentare
poate avea o insemnatate deosebita pentru cel
care locuieste in spatiul respectiv, poate sa-i
starneasca o serie de amintiri si trairi
personale. Aceste artefacte pot face ca spatiul
sa fie mai reprede insusit, apropiat.

In locuinta urbana, spatiu izolat de natura si

uneori de cunoscuti si prieteni, aceste
simboluri pot reface conexiunile phihologice
care lipsesc.
CURS 1.2

EXPANSIUNEA spatiului

- MISTERUL

Intr-un spatiu in care totul este la vedere, care se

lasa descoperit din prima utilizare sau parcurgere,
misterul si atractia pot sa dispara prea curand.
Descoperirea ar trebui sa se faca in timp, treptat si
gradat.

Din punct de vedere spatial aceasta descoperire

gradata poate fi inteleasa ca o trecere treptata intre
elementele locuintei. Fiecare trecere intre spatii ar
trebui sa cuprinda cateva secvente de pregatire a
acesteia. Experienta trecerii ar trebui sa cuprinda
anuntarea experientei viitoare, pregatirea si doar
apoi trecerea efectiva.

Acest sens al asteptarii si al reusitei poate fi realizat

in multiple feluri. Rolul principal il joaca spatiile
intermediare, de trecere – holurile. Ele gradeaza
senzatiile diferite si trecerea intre atmosfera diferita
a doua spattii (de zi/de noapte, semipublice/private,
etc.)
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR

Am discutat cateva modalitati prin care putem media

contactul spatiului locuintei cu cel natural, exterior:
deschiderea vederii spre peisaj sau spre gradina,
deschideri ale tavanului care pot reface legatura cu
cerul. Putem pune accentul de asemenea pe
reprezentarea grafica a naturii si elementelor sale sau
pe folosirea materialelor naturale si a finisajelor care pot
recrea chiar daca partial, aceasta alegatura pierduta cu
exteriorul.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
spatii de locuit exterioare

Nu este nevoie de o suprafata intinsa pentru a beneficia

de aceasta legatura fireasca cu natura. O mica
retragere a volumului poate face loc unui copac, o
banca sau o suprafata de iedera sau chiar o mica
gradina de flori.

La nivelul terenului, un mic buzunar al spatiului aflat la

intrare sau un gard, pot crea spatii deschise private spre
care se pot indrepta deschideri generoase. Acest spatiu
poate gazdui in functie de dimensiune un mic bazin, o
gradina sau chiar o curte generoasa pentru activitati
diverse sau chiar o sera pentru flori.

Un balcon chiar rar folosit, ofera spatiu aditional unui

apartament aflat la etaj. Putem prifita de o deschidere a
unei terase pe acoperis.

Spatiul interor poate fi extins in exterior pentru diverse

activitati prin terase, un mic zid de sprijin sau printr-o
curte inchisa.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
spatii de locuit exterioare

Nu este nevoie de o suprafata intinsa pentru a beneficia

de aceasta legatura fireasca cu natura. O mica
retragere a volumului poate face loc unui copac, o
banca sau o suprafata de iedera sau chiar o mica
gradina de flori.

La nivelul terenului, un mic buzunar al spatiului aflat la

intrare sau un gard, pot crea spatii deschise private spre
care se pot indrepta deschideri generoase. Acest spatiu
poate gazdui in functie de dimensiune un mic bazin, o
gradina sau chiar o curte generoasa pentru activitati
diverse sau chiar o sera pentru flori.

Un balcon chiar rar folosit, ofera spatiu aditional unui

apartament aflat la etaj. Putem prifita de o deschidere a
unei terase pe acoperis.

Spatiul interor poate fi extins in exterior pentru diverse

activitati prin terase, un mic zid de sprijin sau printr-o
curte inchisa.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
curti

Curtile interioare pot deveni adevarate spatii

destinate activitatilor locuintei. Acestea pot fi
acoperite sau nu, protejate de un acoperis
transparent sau complet deschise.

Pozitia acestora, orientarea fata de soare si

fata de spatiile functionale interioare si
dimensiunea lor sunt date importante in
orientarea si organizarea lor.

Deschiderile pot fi orientate spre un zid inverzit

(chiar foarte apropiat) sau spre elemente care
le ambienteaza – un perete inverzit, o
acumulare mica de apa. Alaturi de imaginea
vizuala, sunetul si atmosfera sunt decisive.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
curti interioare

Curtile interioare pot deveni adevarate spatii

destinate activitatilor locuintei. Acestea pot fi
acoperite sau nu, protejate de un acoperis
transparent sau complet deschise.

Pozitia acestora, orientarea fata de soare si

fata de spatiile functionale interioare si
dimensiunea lor sunt date importante in
orientarea si organizarea lor.

Deschiderile pot fi orientate spre un zid inverzit

(chiar foarte apropiat) sau spre elemente care
le ambienteaza – un perete inverzit, o
acumulare mica de apa. Alaturi de imaginea
vizuala, sunetul si atmosfera sunt decisive.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
curti interioare
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
curti interioare
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR
curti interioare
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR

plantele / animalele

Atmosfera poate fi schimbata de prezenta

plantelor cu frunze, chiar daca sunt plantate in
ghivece. Acestea pot oferi o diversitate
spatiului, odata cu evolutia in timp, prin
prezenta frunzelor, a florilor, fructelor sau doar
a crengilor goale. Aceste schmbari constante
aduc senzatia de viata naturala in spatiul
locuit.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR

plantele / animalele

Atmosfera poate fi schimbata de prezenta

plantelor cu frunze, chiar daca sunt plantate in
ghivece. Acestea pot oferi o diversitate
spatiului, odata cu evolutia in timp, prin
prezenta frunzelor, a florilor, fructelor sau doar
a crengilor goale. Aceste schmbari constante
aduc senzatia de viata naturala in spatiul
locuit.
CURS 1.2

EXTERIOR / INTERIOR

plantele / animalele

Animalele sunt a alta prezenta dorita in spatiul

locuit indiferent daca ne referim la animalele
de companie sau la un acvariu - acesta din
urma putand concura si la ambientarea
interioara.
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA/INSIRUITA

Locuintele traditionale europene au folosit acesta tipologie

(cuplata) in care zidurile sunt impartite intre doua locuinte
apropiate pentru a specula lipsa spatiului urban si
economicitatea solutiei.

Dorinta pentru mai mult spatiu privat a dus la tipologia

locuintelor izolate (tipologie folosita insa mai mult pentru
locuintele periurbane sau rurale).

Din motive economice insa spatiul dintre locuinte a devenit

din ce in ce mai mic, devenind astfel un loc intunecat, evitat
ca spatiu pozitiv al curtii, destinat mai ales ventilarii spatiilor
secundare .

In ultimul timp se produce o regandire a tipologiilor

acceptate si oarecum, o reintoarcere si revalorizare a
tipologiei cuplate sau a variantelor sale.
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA/INSIRUITA

S-a constatat ca prezenta spatiului lateral unitatilor de locuit nu

confera asa cum s-a crezut, intimitatea dorita. De la o anumita
dimensiune in jos golurile intre cele doua case nu fac decat sa ofere
vederi si sa dauneze intimitatii.

Spatiile laterale rezultate in urma cuplarii mai multor unitati pot

deveni spatii exterioare pozitive care pot gazdui activitati ale
comunitatii.
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA/INSIRUITA

AVANTAJE

Dincolo de pretul scazut datorita suprafetei mai mici ocupate la sol,

exista o serie de alte avantaje:

- prin cuplare sunt eliminate fatadele laterale

- acoperisul poate fi mai simplu si unitar realizat

- fatada continua scade costul si varietatea finisajelor

- datorita zidurilor comune pierderile de caldura sunt mult diminute,

scazand astfel consumul

- rezulta de asemenea spatii exterioare private si spatii comune in

lateral.
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA

- DEZAVANTAJE

- cuplarea locuintelor duce la posibile probleme legate de zgomot intre

unitatile de locuit

- exista o lipsa de intimitate legata de vederea directa in curtile private

(aceasta se poate regla prin pozitionare sau inchiderea completa a curtii)

- dependenta de comunitate, de spatiile si utilitatile comune – poate fi

valorificata pozitiv – asa cum ar trebui sa locuiasca o comunitate urbana
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA

- ALTERNATIVE

- La prima vedere pare ca tipologia cu locuinte cuplate ofera o configuratie

urbana rigida.

- tipologia clasica propunea o bara de locuinte la front si o curte in spate,

inchisa prinr-un gard, care se putea deschide spre o alee. Curtile aveau
acces direct spre bucatarie, camara si spatii tehnice sau depozitari pentru
gradina.

- pentru a mai rupe monotonia unitatile erau impinse inspre curte sau in
afara, rezultand spatii protejate destinate intrarilor.

- prin adaugarea ferestrelor largi, peretilor intregi din stica sau curtilor
interioare, tipologia clasica se transforma. Apar diverse tipologii ale curtilor
care maresc atractivitatea spatiului.
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA

- ALTERNATIVE
CURS 1.2

LOCUINTA CUPLATA

- ALTERNATIVE
CURS 1.2

CLUSTERE

- Au aparut o serie de configuratii care

diversifica relatiile dintre locuinte si spatiul
exterior, propriu sau comun.

Prima incercare de a diversifica a fost glisarea

unitatilor. Astfel s-a creat diversitate, zone de
accent umbrite.

- au apartut spatii plantate in aceste

degajamente ale strazii

- configuratia de bara a fost ulterior sparta

pentru a forma unitati compuse, avand spatii
diverse imprejur.
CURS 1.2

CLUSTERE

- Asa cum unitatile individuale au fost rearanjate, tot asa

grupurile de locuinte insiruite au intrat in diverse configuratii in
tesutul orasului.

- acest lucru a fost posibil prin relaxarea regulamentelor de

urbanism care prevedeau ca fiecare locuinta trebuie sa fie
orientatata spre strada.

- noile tipologii sunt asezate spre alei laterale, spatii verzi sau
mici zone comune si nu spre strada principala, spre care
locuintele desfasoara fatadele laterale, opace.

- astfel locuintele au putut sa se indeparteze de zonele de trafic

si poluare si sa se orienteze cu fatadele spre spatii exterioare
pozitive, prielnice locuirii.

- au scazut si costurile retelelor care sunt proportionale cu

lungimea frontului la care se desfasoara.

-
CURS 1.2

CLUSTERE
CURS 1.2

Bibliografie

Ormsbee, Simonds John Garden Cities 21, ed.mcGraw-Hill, NY, 1994

Loreau, Dominique Fericirea traieste in spatii mici, ed. Baroque Books & Arts, Bucuresti, 2017