Tema 2.

AMPRENTA CULTURALA ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

1. Definirea culturii

Notiunea de cultura are semnificatii foarte diferite pentru fiecare individ. Incercati sa
puneti intrebarea: " Ce intelegeti prin cultura?" si o sa observati marea varietate de raspunsuri
pe care le primiti. Dar ceea ce va fi comun in opinia tuturor indivizilor este importanta culturii
si influenta acesteia asupra a tot ceea ce ne inconjoara, ca produs al activitatii umane. Fiecare
cultura prezinta o serie de particularitati, mai mult sau mai putin observabile, intrucat ea se
prezinta stratificat.

Pentru a intelege o cultura este necesar sa se inlature structurile superioare pentru a patrunde
in interior, la elementele care sunt generatoare de particularitati.

Stratul exterior, care reprezinta cultura explicita, se concretizeaza in lucruri

observabile cum sunt: limba vorbita, hrana, constructiile, monumentele, agricultura, piata,
moda, arta etc. Ele reprezinta simboluri si produse ale celui mai adanc strat al culturii.

Stratul de mijloc este reprezentat de valori si norme. Valorile influenteaza intelegerea binelui
si raului, ele fiind strans legate de idealurile proprii unui grup. Normele reprezinta opinia unui
grup despre ceea ce este corect si ceea ce este incorect.

In timp ce normele ne arata cum trebuie sa ne comportam, valorile ne arata "cum

aspiram sau cum dorim sa ne comportam". Normele se pot concretiza din punct de vedere
formal in legi, iar din punct de vedere informal, in control social. O cultura este relativ stabila
atunci cand normele reflecta valorile proprii grupului, societatii, in caz contrar se poate ajunge
la tensiuni destabilizatoare. Un exemplu in acest sens il reprezinta tarile din estul Europei in
care multi ani, normele comuniste au degradat valorile societatii, ceea ce a determinat
dezintegrarea acestor norme.

Stratul interior este reprezentat de conceptiile de baza despre viata, despre existenta
umana. Pe tot parcursul evolutiei societatii umane, oamenii din diferite zone ale globului s-au
luptat cu natura pentru supravietuire in mod diferit. Spre exemplu, elvetienii s-au luptat cu
muntii si cu avalansele, cei din Siberia s-au luptat cu frigul, cei din Africa cu caldura s.a.m.d.
Fiecare popor s-a organizat intr-un anumit mod pentru a-si utiliza cat mai eficient resursele de
care dispunea.

Pentru ca diferitele grupari de oameni au trait si s-au dezvoltat in regiuni geografice

diferite, acestea si-au format seturi proprii de presupuneri logice privind solutionarea
problemelor . Pentru aceste relatii fundamentale cu natura, omul si apoi comunitatea,
popoarele si-au dezvoltat un ansamblu de concepte despre viata care, in timp, scapa din
constient devenind evidente pentru ca ele sunt raspunsuri rutiniere la mediu
 In literatura de specialitate exista numeroase incercari de a defini cultura. Astfel, E.
Schein defineste cultura ca fiind "modalitatea prin care un grup de oameni rezolva
problemele".

O alta definitie este data de G.Hofstede, care considera ca aceasta reprezinta: "o
programare mentala colectiva care ne face sa acceptam ceva impreuna cu membrii natiunii
sau grupului din care facem parte, dar nu cu componentii altor grupuri sau natiuni". In
opinai autorului, cultura unei tari determina implicit un model specific de management,
deoarece gandirea noastra este in parte conditionata de experienta dobandita in copilarie in
sanul familiei, apoi prin educatie la scoala si in organisme specializate, care nu sunt aceleasi
in fiecare tara.

Este cunoscut faptul ca fiecare individ are, intr-o oarecare masura, un comportament
ce poate fi prevazut, nu unul aleator. Spre exemplu, se poate prevedea cu mare probabilitate
ca, a doua zi, o anumita persoana poate fi gasita la o anumita ora la locul sau de munca. Dar
tot la fel de adevarat este faptul ca, intamplator, respectiva persoana poate sa lipseasca din
diferite motive. Se admite deci, in opinia lui G. Hofstede, ca fiecare poseda o
anumita programare mentala, care este relativ stabila in timp, astfel ca, in situatii identice
acelasi individ va reactiona, probabil, in acelasi fel.

Aceasta programare mentala este partial unica, partial comuna si altor indivizi. In
general, G. Hofstede considera ca pot fi identificate trei niveluri diferite ale programarii
mentale, asa cum este sugerat si in figura

La baza programarii mentale a oamenilor este nivelul universal, care influenteaza

intreaga umanitate si care tine de functionarea biologica a corpului uman, care cuprinde
diverse atitudini expresive ca rasul, plansul, comportamentul agresiv etc.

Nivelul colectiv de programare mentala vizeaza un numar mai redus de persoane, care apartin
unui grup si care se disting de alte persoane. Intreaga cultura umana se situeaza la acest nivel,
unde se disting limba, respectul ancestrilor, distanta pe care o mentinem fata de alte persoane
pentru a ne simti confortabil sau modul de a concepe activitatile umane in general.

Nivelul individual reprezinta partea unica a programarii umane, deoarece nu exista doua
persoane care sa aiba o personalitate identica. Acest nivel explica de ce in cadrul aceleiasi
culturi intalnim comportamente diferite, de la o persoana la alta.

Separatia dintre comportamentele universale colective si individuale, precum si dintre

programarea mentala mostenita si cea impusa de societate reprezinta un permanent motiv de
dezbatere intre specialisti. Nivelul universal se pare ca este integral ereditar, ca parte a
informatiei noastre genetice comune a intregii rase umane. O parte a nivelului individual este
ereditar, dar nivelul colectiv este integral insusit.

2. Abordarea managementului structurilor multiculturale de catre Geert Hofstede

La baza conceptiei sale privind abordarea managementului in diferite contexte

culturale, G. Hofstede a pus rezultatele cercetarilor pe baza unei anchete internationale,
realizate intre anii 1967-1973, in cadrul unui grup industrial international (HERMES), cu
sediul social in SUA. In urma studiului unui numar mare de culturi, pe baza unui esantion
reprezentativ in cadrul fiecarei culturi, G.Hofstede a ajuns la concluzia ca toate culturile pot fi
caracterizate prin patru dimensiuni: distanta ierarhica mare/mica, controlul incertitudinii
intens/redus, individualism/colectivism si masculinitate/feminitate.

Distanta ierarhica mica/mare

Nu exista in lume nici o societate in care sa se fi realizat egalitatea intre ele dupa
importanta acordata inegalitatilor in functionarea lor economica si sociala. Societatile care
incearca sa reduca inegalitatile in putere si bogatie, sa asigure o egalitate a sanselor se
caracterizeaza prin distanta ierarhica mica fata de putere. In schimb, culturile care
institutionalizeaza inegalitatile se caracterizeaza printr-o distanta ierarhica mare fata de
putere. Ceea ce stabilizeaza unele societati occidentale este dimensiunea mare a clasei de
mijloc care exista in cadrul acestora, intre cele doua extreme, pe de o parte, a celor foarte
bogati si, pe de alta parte, a celor foarte saraci. O astfel de societate, in care preponderenta
este clasa de mijloc, da impresia de egalitate, spre deosebire de societatile elitiste care mentin
inegalitatile.

Distanta ierarhica este reprezentata de perceptia asupra gradului de inegalitate al puterii intre
cel care o detine si cel care o suporta. Aceasta perceptie fiind foarte diferita de la o tara la alta,
conceptul de distanta ierarhica reprezinta un criteriu important pentru a diferentia o tara de
alta.

In cadrul tarilor cu distanta ierarhica mare, ca Franta, Belgia, tarile musulmane si tarile
africane, puterea este un aspect important al societatii, detinatorii acesteia avand alte reguli
care ii ghideaza decat celelalte persoane. Spre exemplu, in astfel de tari, pentru conducerea
unei companii se va construi un ascensor separat, acesta va dispune de frigidere speciale, va
avea un orar diferit de ceilalti angajati, este greu accesibila si incearca de a parea puternica.
Din contra, in tarile cu o distanta ierarhica mica, precum SUA, Marea Britanie, un director in
functiune incearca sa para mai putin puternic decat este in realitate. Apoi, in tarile cu o
distanta ierarhica mare se intalnesc frecvent autoritatea bazata pe constrangere (bazata pe
reglementari legale) si autoritatea bazata pe carisma, in timp ce in tarile cu o distanta ierarhica
mica se intalneste frecvent autoritatea bazata pe competenta.

Daca in tarile cu o distanta ierarhica mare se manifesta un conflict latent intre cei care
detin puterea si cei care o suporta, in tarile cu distanta ierarhica mica se constata mai multa
armonie intre sefi si subordonati.

Influenta culturii, prin prisma acestei dimensiuni, asupra

managementului. Distanta ierarhica a unei societati are o serie de consecinte asupra religiei,
preferintelor pentru diferite tipuri de ideologie, functionarii sistemului politic si asupra
managementului intreprinderilor.
 Franta Japonia Malaysia SUA

America de Sud Canada Italia

Marea Britanie Mexic

Caracteristici ale tarilor cu distanta ierarhica

MICA MARE
● inegalitatea in societate trebuie redusa ● inegalitatea este naturala, fiecare avand
dreptul la un loc in societate
● ierarhia semnifica diferenta de roluri
● ierarhia este o inegalitate naturala
● toata lumea este in dependenta mutuala
● numai unele persoane sunt complet
● subordonatii considera superiorii oameni ca ei independente, majoritatea depind de altii

● oamenii au drepturi egale ● superiorii sunt inaccesibili

● cei care detin puterea vor sa para mai putin ● puterea sta la baza societatii
puternici decat sunt in realitate
● cei care detin puterea trebuie sa apara cat mai
● cea mai buna cale de a schimba un sistem puternici
social consta in redistribuirea puterii
● exista un conflict latent intre cei care detin
● exista o armonie intre cei care detin puterea si puterea si ceilalti
ceilalti

Distanta ierarhica mai mare sau mai mica ce caracterizeaza diferite tari influenteaza si
sindicatele din respectivele tari. Astfel, in tarile cu o distanta ierarhica mare, sindicatele sunt,
in general, mai centralizate, pe cand in tarile cu o distanta ierarhica mica sindicatele au
componente pragmatice orientate spre salarii, conditii de munca sau securitatea locului de
munca. In tari ca Franta sau Italia exista sindicate libere, dar acestea sunt create pe baze
ideologice si in multe cazuri sunt strans legate de viata politica.

Controlul incertitudinii redus/intens

 Controlul incertitudinii este o dimensiune culturala care masoara "gradul de
toleranta fata de nelinistea provocata de evenimentele viitoare". Cu cat acest grad de toleranta
este mai mare, cu atat controlul incertitudinii este mai redus si invers. In cadrul unor societati
(sau culturi), membrii manifesta tendinta de a accepta incertitudinea, considerand ca aceasta
face parte din viata si in cele mai multe cazuri nu se poate influenta, aceste societati
caracterizandu-se printr-un control redus al incertitudinii. Dimpotriva, in alte societati (sau
culturi), membrii sunt crescuti si educati pentru a invinge viitorul, sa lupte pentru a-l stapanii
si controla, acestea caracterizandu-se printr-un control intens al incertitudinii.

Pentru stabilirea nivelului de control al incertitudinii pentru fiecare tara analizata s-au
analizat raspunderile referitoare la trei probleme:

1. reglementarile intr-o intreprindere nu trebuie incalcate chiar daca angajatii

considera ca ar fi in interesul intreprinderii.

2. pentru cat timp doriti sa lucrati pentru aceasta organizatie?

3. va simtiti tensionasi sau nervos in timpul lucrului?

Cercetarile intreprinse au scos in evidenta o ierarhizare a mai multor tari, prin prisma
controlului incertitudinilor, ca in figura 1.4.

Caracteristici ale tarilor cu un control al incertitudinii intens/redus. In tarile cu un

indice ridicat de control al incertitudinii se manifesta tensiune nervoasa in munca, salariatii
prefera sa lucreze in marile intreprinderi, se asuma mai putine riscuri personale, se prefera
instructiunile precise si scrise, timpul reprezinta bani, se accepta un comportament mai
agresiv, se incurajeaza unanimitatea, se apreciaza valorile si adevarurile fundamentale etc.

In schimb, in tarile caracterizate printr-un control redus al incertitudinii, tensiunea in

munca este mai redusa, salariatii nu ezita sa-si schimbe locul de munca, se prefera
intreprinderile mici, se asuma mai multe riscuri personale, se dezaproba un comportament
agresiv, este important sa-ti ascunzi emotiile, diferentele nu sunt considerate ca niste
amenintari, autoritatile trebuie sa serveasca cetatenii etc.

Influenta culturii, prin prisma acestei dimensiuni, asupra

managementului. Controlul incertitudinii influenteaza intreaga viata din cadrul unei societati,
prin prisma ideologiilor, obiceiurilor, preferintelor, inclusiv managementul practicat la nivelul
organizatiilor. Principalele influente ale culturii, prin prisma acestei dimensiuni, asupra
managementului organizatiilor se regasesc mai jos:
 Grecia Franta
Coreea de Nord

Germania Canada

SUA

Marea Britanie

Caracteristici ale tarilor cu nu control al incertitudinii

INTENS REDUS
● mare ingrijorare pentru viitor ● tensiune nervoasa redusa in munca

● schimbarile creeaza probleme ● schimbarile nu creeaza emotii

● mari diferente intre generatii ● diferente reduse intre generatii

● nu se tolereaza ambiguitatea in perceperea ● speranta de reusita

altora
● nu se fac concesii adversarilor
● se prefera instructiunile clare,precise
● se prefera directivele generale
● pentru ratiuni pragmatice pot fi incalcate
regulile

● se considera ca indivizii nu sunt capabili de ● se considera ca indivizii sunt capabili sa ia

a avea initiative initiative

Influenta controlului incertitudinii asupra managementului organizatiilor,in tarile cu un

control:

Individualism/colectivism

Daca se analizeaza diferite societati umane, se constata existenta unor profunde

diferente in domeniul vietii comunitare. Aceste diferente provin din relatiile dintre indivizi,
din intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societati, care este influentata de perioada din
copilarie, din scoala etc. Prin prisma acestei dimensiuni, societatile se impart in
societati comunitare si societati individualiste. In general societatile comunitare valorifica
timpul pentru grup, in timp ce societatile individualiste valorifica timpul in favoarea vietii
personale a individului.

Caracteristici ale tarilor caracterizate prin individualism/colectivism. Intr-o

societate caracterizata prin individualism, este important de a avea suficient timp pentru viata
personala si familiala, de a avea mare libertate in organizarea propriei munci si de a desfasura
o munca in care individul sa considere ca se realizeaza profesional. In societatile caracterizate
prin colectivism, este important de a avea conditii bune de munca, de a-si folosi plenar
cunostintele in munca.

Cercetarile intreprinse au scos in evidenta cateva opinii generale referitoare la

gestiunea intreprinderii. Astfel, tarile unde predomina mentalitatea comunitara nu sunt de
acord cu opiniile din tarile cu o mentalitate individualista referitoare la faptul ca:

● a ramane mai mult timp la acelasi patron nu este cea mai buna cale de a reusi si cei
mai buni sefi intr-o intreprindere nu sunt cei vechi;

● este preferabil de a lucra intr-o intreprindere mai mica, decat in una mare;

● nu este la fel de important de a avea o munca interesanta,ca de a avea un salariu

mare

● pentru a avansa intr-o intreprindere, este mai important de a cunoaste oamenii cu

influenta, decat de a avea anumite aptitudini;

● deciziile luate de catre un individ sunt mai bune decat cele luate de grup.

Australia SUA Anglia Spania Canada

Franta Japonia Germania

Mexic

Caracteristici ale tarilor caracterizate prin:

INDIVIDUALISM COLECTIVISM
● fiecare trebuie sa se ocupe de propria ● ne nastem pentru a face ca familia sa
familie supravietuiasca

● folosirea frecventa a formei "eu" ● folosirea frecventa a formei "noi"

● identitatea se bazeaza pe individ ● identitatea depinde de apartenenta la un grup

social
● forta vine din initiativele si realizarile
personale ● forta vine din apartenenta la un grup social

● a fi sef este ideal ● grupul influenteaza viata privata

 ● obligatiile si securitatea provin de la grupul
social

● se trateaza diferit cei care fac parte din grupul

● autonomia, placerile si securitatea nostru social fata de ceilalti
financiara a indivizilor sunt intarite de catre
societate

● suntem tentati sa tratam pe toata lumea la

fel

Influenta culturii, prin prisma acestei dimensiuni, asupra

managementului. Cultura prin intermediul acestei dimensiuni (individualism/colectivism)
influenteaza relatiile dintre indivizi, comportamentul acestora atat la nivel macrosocial, cat si
la nivelul organizatiilor. Spre exemplu, aceasta dimensiune influenteaza sistemul politic dintr-
o anumita tara, in sensul ca in tarile caracterizate prin individualism exista o alternanta la
putere, in timp ce in cele caracterizate prin colectivism, aceasta alternanta la putere este mai
rara.

Implicatiile asupra managementului in tarile caracterizate prin:

INDIVIDUALISM COLECTIVISM
● relatiile dintre membrii unei organizatii se ● relatiile dintre indivizii unei organizatii se
bazeaza pe interese personale stabilesc pe o baza morala

● salariatii nu se asteapta ca intreprinderea sa ● salariatii se asteapta ca intreprinderea sa se

se ocupe de ei
● salariatii stiu ca nu trebuie sa conteze decat
pe ei pentru a-si apara interesele
● viata intreprinderii se bazeaza pe initiativele
individuale
ocupe de ei, astfel vor fi dezinteresati de activitatile
desfasurate
● viata intreprinderii are la baza loialitatea si
simtul datoriei
● promovarile se fac mai ales din interior

● promovarea se face atat din interior, cat si ● la baza promovarii sta si vechimea
din afara
● managerii nu sunt foarte interesati de noile idei in
● managerii se intereseaza de ultimele idei materie de gestiune a intreprinderii
novatoare
● deciziile se iau in functie de relatiile personale
● deciziile se iau in mod identic pentru toate
persoanele

Una din caracteristicile fundamentale ale culturilor, prin prisma acestei dimensiuni,
consta in faptul ca, in culturile comunitare, relatiile dintre utilizatorii fortei de munca si
salariati se stabilesc pe baza morala, in timp ce in culturile individualiste acestea au la baza
diferite ratiuni personale. Apoi, deciziile intr-o cultura individualista se iau pe baza unor
relatii personale, in timp ce in culturile comunitare oamenii sunt pusi pe picior de egalitate.

Masculinitate/feminitate

In istoria gandirii umane, controversa privind egalitatea sau inegalitatea sexelor este tot
atat de veche precum religia, morala si filosofia. Repartizarea rolurilor in functie de sex nu se
face la fel in toate culturile, ceea ce conduce la alte diferente culturale. Cu cat rolurile sunt
mai diferentiate, cu atat cultura respectiva se caracterizeaza mai mult prin masculinitate si cu
cat rolurile indeplinite de catre barbati si femei sunt mai putin diferentiate, cu atat cultura
respectiva se caracterizeaza mai mult prin feminitate.

Diferentierea culturilor prin masculinitate/feminitate are la baza si scopurile urmarite

in general de catre barbati si respectiv de catre femei. Astfel, in general barbatii urmaresc sa
aiba mari sanse de a accede la posturi inalte, sa obtina salarii mari, sa aiba posibilitatea de a
invata si de a se perfectiona si de a ramane la curent cu noutatile. In schimb, pentru femei este
important sa lucreze intr-o atmosfera destinsa, sa aiba siguranta ca nu vor fi transferate in alte
posturi mai putin dorite, sa aiba conditii de munca bune, sa aiba relatii bune cu sefii si o
colaborare buna cu colegii; intre originile diferentelor culturale, prin prisma dimensiunii
masculinitate/feminitate, sunt si cele din tabelul 1.8.

Caracteristici ale tarilor caracterizate prin masculinitate/feminitate. Diferentele

dintre tari prin prisma acestei dimensiuni culturale nu pot fi explicate prin corelatia lor cu
anumiti indicatori socio-economico-demografici. Majoritatea acestor diferente privind
repartizarea rolurilor pe sexe au la baza hazardul in transmiterea si mentinerea din generatie in
generatie. S-a stabilit totusi o anumita corelatie cu latitudinea geografica, in sensul ca tarile
mai apropiate de Ecuator tind sa se caracterizeze mai mult prin masculinitate (cu toate ca
tarile din Africa fac exceptie de la aceasta tendinta), in timp ce tarile mai apropiate de poli se
caracterizeaza mai mult prin feminitate.

Japonia Mexic Franta Germania

Marea Britanie Coreea SUA

Portugalia Suedia

Danemarca Olanda

Din cercetarile intreprinse reiese faptul ca in tarile caracterizate prin feminitate se pune
accentul pe protectia mediului, pe calitatea vietii, in timp ce in tarile caracterizate mai mult
prin masculinitate se insista pe reusita in domeniul economic. Spre exemplu, Germania si
SUA sunt gata sa sacrifice mediul pentru o crestere economica, in timp ce in Suedia si
Olanda, in care predomina cultura feminina, se lupta mai mult pentru protectia mediului
ambiant.

Caracteristici ale tarilor in care se regaseste un coeficient mai mare de:

MASCULINITATE FEMINITATE
. rolurile barbatilor si ale femeilor foarte . rolurile atribuite barbatilor si femeilor
clar diferentiate se suprapun

. barbatul trebuie sa domine in toate . calitatea vietii este un lucru important

situatiile
. se munceste pentru a trai
. reusita este singurul lucru care conteaza
. omul si mediul sunt importante
. se traieste pentru a munci
. Se apreciaza solidaritatea
. banii si bunurile materiale sunt
importante . idealul este de face un serviciu

. se apreciaza independenta . se compatimeste impreuna cu cei

neajutorati
. idealul este de a-ti realiza ambitia
Tot ceea ce este mic este frumos
. Se admira oamenii care reusesc

Influenta culturii, prin prisma acestei dimensiuni, asupra

managementului. Diferentele culturale prin prisma masculinitatii/feminitatii au o serie de
consecinte pentru ansamblul societatii. Spre exemplu, in tarile caracterizate prin masculinitate
exista numeroase recompense in bogatie si in statut social pentru cei care reusesc, sistemul
scolar este orientat catre performanta, cresterea economica este mult mai importanta decat
protectia mediului, barbatul castiga painea familiei, iar femeia intretine casa, se conduce
masina rapid si exista multe accidente. In schimb, in tarile caracterizate prin feminitate,
sistemul scolar este orientat spre adaptare sociala, protectia mediului este mai importanta
decat cresterea economica, barbatii si femeile urmeaza aceleasi cursuri de invatamant
superior, atat femeia, cat si barbatul pot fi cei care castiga painea familiei etc.

Implicatia asupra managementului in tarile caracterizate prin:

MASCULINITATE FEMINITATE
. interesele intreprinderii justifica . intreprinderile nu trebuie sa influenteze
influentarea vietii private a angajatilor viata privata

. sunt putine femei in posturi calificate . se gasesc multe femei in posturi calificate
si bine platite si bine platite

. femeile in posturile calificate sunt . femeile in posturile calificate nu sunt

agresive agresive

. multe tensiuni in munca . putine tensiuni in munca

. realizare personala . integrarea in grup prin restructurare

O cultura masculina sau feminina va determina comportamente diferite atat la manageri

cat si la subordonati, favorizand anumite trasaturi specifice. Intr-o cultura masculina, o munca
umanizata este aceea care permite sa fii recunoscut, care iti permite sa faci o cariera, sa te
realizezi. Din contra, intr-o cultura caracterizata prin feminitate, umanizare muncii va consta
intr-o politica care va avea ca obiectiv generarea unei cooperari intre muncitori si reuniuni de
munca agreabile. In acest sens S.U.A. pun accent mai mult pe prima varianta in timp ce in
Franta se pune accentul mai mult pe a doua varianta. In ceea ce priveste solutionarea
conflictelor, in culturile masculine, conflictele sunt deschise si dure, in timp ce in culturile
feminine, conflictele nu trebuie oficializate si de obicei sunt solutionate prin discutii.

Particularitati culturale ale unor tari dezvoltate

Orice cultura se particularizeaza prin raspunsurile pe care le da componentii ei unor

probleme majore, cum sunt relatiile dintre oameni perceptia asupra timpului si relatiilor
omului cu natura. Pornind de la aceste probleme importante, componentii diferitelor culturi si-
au dezvolti anumite conceptii despre viata, au aderat la anumite valori si si-au conturat
anumite norme de conduita, care isi pun amprenta asupra tuturor activitatilor desfasurate,
inclusiv asupra proceselor de management. Aceste particularitati culturale prezinta
importanta pentru managementul organizatiilor, numai in masura in care ele determina optiuni
diferite privind conceperea, proiectarea si realizare unor sisteme de management. Practica a
demonstrat ca managementul organizatiilor care functioneaza in diferite culturi este intr-o
masura considerabila diferit din cauza acestor diferente culturale.

Particularitati culturale in statele dezvoltate

TARA Particularitati culturale

SUA . cel mai inalt grad de universalism, drept pentru care in acest context
national se elaboreaza reguli pentru majoritatea situatiilor cu care se intalnesc
oamenii in activitatea lor;

. gandire deductiva, analitica, ce presupune analiza elementelor fiecarui

obiect, fenomen, proces, in vederea identificarii unor atribute universale;

. conceperea organizatiilor si pietelor ca niste mecanisme care pot fi usor

 analizate;

. individualism accentuat, individul fiind considerat principalul artizan al

realizarilor din cadrul economiei americane, in general, si din cadrul
organizatiilor, in special;

. controlul mediului ambiant de catre indivizi;

. acordarea statutului persoanelor pe baza realizarilor individuale;

. ierarhizare redusa, ceea ce conduce la piramide ierarhice aplatizate in

cadrul organizatiilor;

. atitudine secventiala asupra timpului.

. puternica orientare spre particular;

. analiza fenomenelor din mai multe puncte de vedere;

. intelegerea lumii ca fiind formata din diferente, si nu din lucruri comune;

. accentul pus in cadrul organizatiilor pe supravietuire si dezvoltare, mai

mult decat pe profit, de unde si atentia acordata strategiilor pe termen lung;

. perceptia organizatiilor ca organisme, de unde nevoia de integrare si

JAPONIA sintetizari;

. perceptia timpului in mod sincron;

. accentul pus pe managementul de nivel mediu, datorita importantei lui in

vehicularea informatiilor intre managementul de nivel superior si cel de nivel
inferior;

. acordarea statutului pe baza de varsta, titluri, apartenenta la grup;

. orientarea catre a trai in armonie cu natura.

. cod universal de reguli si legi;

. gandire holistica si abordare sistemica a managementului organizatiei;

. "banii sunt un mijloc nu un scop" caracterizeaza conceptia managerilor

germani;
GERMANIA
. interes pentru comunicare si consens;

. personalitate de tip G, caracterizata printr-un spatiu privat mai mare si un

spatiu public mai redus;

. interes pentru pregatirea si dezvoltarea potentialului uman al organizatiei.

 . relativa lipsa a manifestarii emotiilor, o rezerva in exprimarea lor;

. orientare spre individualism accentuat, intrucat se considera printre cele

mai importante lucruri,

. integritatea persoanei, libertatea si posibilitatile de dezvoltare a unei

cariere;
SUEDIA
. egalitarism accentuat;

. o cultura feminina si informala;

. motoul suedez este "numai prin crearea unei societati mai bune putem
ocupa un loc important pe piata internationala"
. o societate mai putin ierarhica si cu un egalitarism accentuat;

. alocare si coordonarea functiilor in cadrul organizatiilor pe baza

specializarii;
OLANDA
. coeficient de feminitate ridicat;

. echilibru intre individualism si colectivism;

. gandire foarte analitica.

. grad inalt de universalism;

. egalitarism moderat;

. gandire analitica;

. o cultura individualista;
ANGLIA
. tendinta spre controlul asupra naturii;

. atitudine secventiala asupra timpului;

. acordarea statutului pe baza de realizari, dar si o importanta acordata

titlurilor.
. un particularism mai accentuat decat in celelalte din vestul Europei;

. autoritate inalt personalizata;

. abordare holistica;
FRANTA
. tendinta de control asupra naturii;

. atribuirea statutului pe baza de titluri, apartenenta la familia sau grupul de

putere
Bibliografie:

1. Burdus, E., Management comparat, Editura Economica

2. http://www.managementmarketing.ro

3. http://www.rasfoiesc.com/business/management/

4.http://www.stiucum.com/management/management-comparat/Influenta-culturii-in-
management