Multiculturalism

Unitatea 3
Dimensiunile culturale

Obiective unitatea 3
- Cunoașterea conceptului de „dimensiune culturală”
- Cunoașterea clasificării acestor dimensiuni, în special după Geert Hofstende. Studiu de
caz: România.

Cuprins
1.Ce este o „dimensiune culturală”
2.Dimensiunile culturale după Geert Hofstende
3.Dimensiunile lui Fons Trompenaars
4.Dimensiunile lui Richard D. Lewis
Test de autoevaluare – unitatea 3
Răspunsuri la întrebările din testul de autoevaluare nr.3
Bibliografie unitatea 3

Instrucțiuni și timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispoziție. Studiul individual aferent unității este acoperit în aprox. 2h.

Pag. 1
 Multiculturalism

Ce este o „dimensiune culturală”

Reprezintă categorii de clasificare ale unei culturi, funcție de care se pot măsura anumite
grade de conformitate ale valorilor culturale ale indivizilor.
A. Dimensiunile culturale după Geert Hofstende
1. Distanța față de putere (PD) – indică gradul de percepție asupra inegalităților sociale. Mai
exact se referă la măsura în care cei mai neînsemnați membri ai unei societăți așteaptă și acceptă
faptul că puterea este distribuită inegal. Cu cât indexul este mai mare, cu atât societatea respectivă
este mai ierarhizată. (mare în Malaezia, Guatemala, Panama, Filipine, Mexic – mic în Austria,
Israel, Danemarca, Noua Zeelandă, Irlanda)
https://www.youtube.com/watch?v=DqAJclwfyCw
2. Individualism / colectivism (I/C) – indică gradul de integrare a indivizilor în cadrul unor
grupuri. Se referă la gradul de interdependență dintre membrii unei societăți. Cu cât este mai mare,
cu atât individualismul este mai mare. (mare în SUA, Australia, Marea Britanie, Olanda, Noua
Zeelandă – mic în Guatemala, Ecuador, Panama, Venezuela, Columbia)
https://www.youtube.com/watch?v=zQj1VPNPHlI
3. Masculinitate / feminitate (M/F)– indică gradul de divizare a rolurilor emoționale între
bărbați și femei. Se referă la preferința pentru competiție și promovare (specifică masculinului)
versus preferința pentru cooperare și armonia cu celălalt (specific feminității). Cu cât este mai mare,
cu atât societatea este mai „masculinizată”, mai competițională. (mare în Japonia, Ungaria,
Austria, Venezuela, Italia – mic în Suedia, Norvegia, Danemarca, Costa Rica)
https://www.youtube.com/watch?v=Pyr-XKQG2CM
4. Evitarea incertitudinii (UA) – indică gradul de stres în fața viitorului necunoscut. Se referă
la felul în care oamenii își planifică și trăiesc viața: încercăm să determinăm viitorul sau îl lăsăm să
se întâmple. Cu cât este mai mare, cu atât societatea este mai preocupată de viitor și are nevoie de
reguli și planificări pentru a evita situațiile necunoscute. ( mare în Grecia, Portugalia, Guatemala,
Uruguay, Belgia – mic în Singapore, Jamaica, Suedia, Hong Kong)
https://www.youtube.com/watch?v=fZF6LyGne7Q
5. Orientarea pe termen lung / scurt (LTO) – indică gradul în care o societate îmbrățișează
gândirea progresistă sau valorile tradiționale. Se referă la felul în care o societate se preocupă fie de
o perspectivă pragmatică, orientată spre viitor, fie spre o viziune convențională și istorică pe
termen scurt. Cu cât este mai mare, cu atât societatea sacrifică valorile tradiționale pentru viitor.
( mare în China, Hong Kong, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud – mic în Sierra Leone, Nigeria,
Ghana, Filipine, Norvegia)
https://www.youtube.com/watch?v=H8ygYIGsIQ4
6. Indulgența / Restricție (I/R)– indică gradul de acceptare a faptului că fericirea cuiva
depinde de controlul asupra propriei vieți, petrecerea timpului liber și libertatea de expresie. Cu cât
e mai scăzută, cu atât avem de-a face cu o societate care percepe că normele sociale vor să
controleze viața membrilor ei. (mare în Venezuela, Columbia, Danemarca, Mexico, Noua Zeelandă
– mic în Pakistan, Ucraina, Letonia, Lituania, Irak, Egipt, Albania,
https://www.youtube.com/watch?v=V0YgGdzmFtA

Pag. 2
 Multiculturalism

Pentru România, avem următoarele valori.

(sursa: https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/romania/)

Românii acceptă ordinea ierarhică, apreciind că fiecare își are locul lui și nu este nevoie de
justificări pentru aceasta.
Societate de tip colectiv, cu membrii aparținând unui grup unde sunt legături destul de
puternice.
Societate relativ feministă, unde se muncește pentru a trăi, se apreciază consensul,
solidaritatea și calitatea muncii. Conflictele sunt rezolvate prin compromis și negociere
Românii preferă evitarea incertitudinii și au o preferință foarte mare pentru reguli și
planificare.
Românii au o viziune pragmatică asupra viitorului și nu prea. Deopotrivă respectă și sacrifică
valorile tradiționale pentru viitor. Scopurile sunt pe termen mediu, contând si obținerea unor
rezultate imediate, dar care să fie valabile și pe viitor.
Românii au tendința de a crede că normele sociale sunt esențiale, în detrimentul controlului
propriei vieți dusă așa cum crede fiecare.

Pag. 3
 Multiculturalism

B. Dimensiunile lui Fons Trompenaars

Se bazează pe existența extremelor ce pot fi găsite simultan într-un individ, în procente
diferite. Clasifică dimensiunile culturale pe trei coordonate de relaționare: cu celălalt, cu timpul și
cu natura.
1. Universalism / Particularism – indică concentrarea individului pe reguli sau pe persoane.
Universalismul crede că ideile și practicile pot fi aplicate oriunde/oricui, fără a fi modificate.
Particularismul crede că circumstanțele/oamenii dictează cum trebuie aplicate ideile și practicile.
Universalismul poate degenera în rigiditate și birocrație absurdă iar particularismul poate degenera
în anarhie și haos.
Universalismul este ridicat în SUA, Canada, Marea Britanie, Australia, Germania, Suedia.
Particularismul este ridicat în Venezuela, Indonezia, China, Coreea de Sud, Rusia.
2. Individualism / Colectivism – indică viziunea prin care viața cuiva poate deveni mai bună:
fie este încurajat să se dezvolte liber fie este văzut ca parte a unei comunități în care fiecare se
sacrifică pentru celălalt. Individualismul încurajează libertatea și auto-dezvoltarea, colectivismul
încurajează comunitatea și ajutorul reciproc. Individualismul poate degenera în egolatrie iar
colectivismul poate degenera în conformism și centralism.
Individualismul este ridicat în SUA, Mexic, Rusia, Cehia, Suedia, Germania,.
Colectivismul este crescut în China, India, Filipine, Japonia, Singapore.
3. Neutralitate / Afectivitate – indică felul în care controlăm emotivitatea prin raționalitate.
Neutralitatea controlează restrictiv emoțiile, afectivitatea încurajează exprimarea deschisă și
naturală a emoțiilor. Neutralitatea poate degenera în rigiditate, cinism iar afectivitatea poate
degenera în exuberanță și lipsă de control emoțional.
Neutralitatea este ridicată în China, Polonia, Japonia, Marea Britanie
Afectivitatea este ridicată în Filipine, Olanda, Mexic, Italia, Israel, Spania.
4. Specificitate / Difuzie – indică felul în care indivizii își separă viața privată de viața
publică. Specificitatea încurajează viața privată iar difuzia presupune încurajarea unei vieți bazate
pe relaționarea cu celălalt. Specificitatea poate degenera în cinism și izolare, difuzia poate degenera
în lipsă de intimitate.
Specificitatea este ridicată în Suedia, Marea Britanie, Belgia, Germania.
Difuzia este ridicată în China, India
5. Realizare / Atribuire – indică felul în care reputația și statusul social al unei persoane este
coordonat cu realizările sale sau cu alți parametri ce nu depind de realizări (vârstă, școlarizare,
familie, educație, apartenență socială etc. ) Realizarea presupune că statusul unui individ se
datorează faptelor lui, atribuirea presupune că statusul cuiva îi este atribuit ca urmare a unui context
de factori personali. Realizarea poate degenera în ignorarea personalității cuiva, atribuirea poate
degenera în spirt de castă.
Realizarea este ridicată în SUA, Marea Britanie, Austria, Elveția, Norvegia.
Atribuirea este ridicată în Filipine, Venezuela, China, Indonezia, India
6. Secvențialitate / Sincronicitate – indică modul în care indivizii se relaționează la timp.
Secvențialii preferă ordinea cronologică a evenimentelor, totul este programat cu punctualitate,

Pag. 4
 Multiculturalism

timpul este socotit prețios. Sincronii nu pun preț pe cronologie, lucrurile se pot întâmpla oricând și
oricum. Secvențialitatea poate degenera în rigurozitate excesivă, sincronicitatea poate degenera în
ineficiență.
7. Control intern / extern – indică felul în care controlăm mediul în care ne aflăm. Noi
controlăm mediul sau mediul ne controlează pe noi? Controlul intern poate degenera în rigurozitate
excesivă, controlul extern poate degenera în lipsă de control asupra propriei vieți.

Stabilirea plasării pe scala dimensiunilor culturale a lui Fons Trompenaars

C. Dimensiunile lui Richard D. Lewis

1. Linear-activă – are tendința de a face un singur lucru la un anumit moment, folosind
programări. Indivizii sunt introvertiți, răbdători și preocupați de propriile lor probleme.
2. Multi-activă – are tendința de a face mai multe lucruri deodată, fiind flexibil. Indivizii sunt
extrovertiți, nerăbdători și indiscreți.
3. Reactivă – consideră prioritar respectul și politețea, ascultă pe celălalt fără a-l întrerupe
înainte să reacționeze, preferă să întrebe pentru o mai bună înțelegere.

Pag. 5
 Multiculturalism

Variația poziționării culturale ale unor țări între cele trei dimensiuni ale lui Lewis

Caracteristicile dimensiunilor culturale ale lui Lewis:

Pag. 6
 Multiculturalism

Test de autoevaluare – unitatea 3

1. Ce este o „dimensiune culturală”?
2. Sintetizați dimensiunile culturale ale persoanei după Geert Hofstende

Răspunsuri sintetice la întrebările din testul de autoevaluare nr.3

1. Reprezintă categorii de clasificare ale unei culturi, funcție de care se pot măsura anumite
grade de conformitate ale valorilor culturale ale indivizilor.
2. Acestea sunt șase: Distanța față de putere; Individualism / colectivism; Masculinitate /
feminitate; Evitarea incertitudinii; Orientarea pe termen lung / scurt; Indulgența / Restricție.

Bibliografie unitatea 3
- Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede and Michael Minkov, Cultures and Organizations:
Software of the Mind. Revised and expanded 3rd Edition. McGraw-Hill USA, New York:,
2010.
- http://www.geerthofstede.nl/ (citat la 1 mai 2021)
- Dorina Pörksen, Cross-Cultural Training, Lübeck University of Applied Sciences,
Germany, 2014

Pag. 7