Multiculturalism

Unitatea 1
Cultura. Componentele ei

Obiective unitatea 1
- Cunoașterea conceptului de cultură și a nivelurilor de distincție ale acestuia.
- Cunoașterea conceptului de identitate culturală și a elementelor ce îl compun.
- Conștientizarea fenomenului de iceberg cultural.
- Suplimentar, se oferă o lectură cu câteva generalități despre marile culturi ale lumii.

Cuprins
1.Ce este cultura?
2. Nivelurile de distingere ale culturii
3. Identitatea culturală
4.Elementele identității culturale:
5.Iceberg-ul cultural
6.Motivația nevoii de cultură
7.Lectură suplimentară
Test de autoevaluare – unitatea 1
Răspunsuri la întrebările din testul de autoevaluare nr.1
Bibliografie unitatea 1

Instrucțiuni și timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la dispoziție,
Studiul individual aferent unității este acoperit in 2-3h.

Pag. 1
Multiculturalism

Ce este cultura?
Termenul „cultură” vine de la cuvântul latin colere, care se traduce prin "a cultiva"/"a onora".
A apărut în Roma antică în contextul receptării filosofiei stoice, context în care Cicero afirmă :
„Cultura animi philosophia est.” – „cultivarea sufletului este înțelepciune (Cicero, Tusculanae
disputationes, Cambridge University Press, 1905, I., p. 173)
Aceasta arată funcția de bază a culturii - o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de
comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul,
televiziunea), media interactivă (telefonul). În același fel se transmit gesturile, ritualurile, cunoștințele
teoretice, normele abstracte, religia.
Așadar cultura este strâns legată de comunicare.
Definiția dată de UNESCO - „o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupe
sociale în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali".
Geert Hofstede definește cultura printr-o formulă memorabilă, « software of the mind », adică,
cum zice Edouard Herriot „tot ceea ce rămâne în minte după ce ai uitat tot ce ai învățat”.

Nivelurile de distingere ale culturii

Geert Hofstede distinge patru niveluri ale conţinutului conceptului de „cultură”, care reprezintă
totodată elemente prin care o cultură se distinge de celelalte:
a) Valorile – reprezintă nucleul unei culturi, care descriu cel mai bine grupul cultural.
b) Ritualurile – forme de manifestare a valorilor (forme de salut, diverse ceremonii
importante: căsătorie, înmormântare etc. )
c) Eroii – figuri cu care se identifică membrii unui anumit grup cultural, modele de
comportament cultural.
d) Simbolurile – elementele care poartă un anume mesaj (cuvinte, imagini, obiecte, etc. )
e) Practicile: constituie ceea ce se vede din exterior b+c+d

Pag. 2
Multiculturalism

Identitatea culturală
Identitate culturală – este sentimentul de apartenență la un anume grup de valori (numite
identificatori culturali) cum ar fi: naționalitate, sex, rasă, localizare, limbă, istorie, tradiții, credințe
religioase, etnicitate etc.
Situarea identității culturale în identitatea personală.

Elementele identității culturale:

Identitatea culturală a unei persoane se compune din:
A. Identitatea de sine.
B. Identitatea de grup.

A. Identitatea de sine conține elemente care:

1. Nu țin de alegerea personală (rasă, sex, naționalitate, locul nașterii, familie, caracteristici
fizice)
2. Țin de alegerea personală (ideologie, religie, parteneri, apartenența la un grup, preferințe
muzicale, culinare, sexuale etc. )

B. Identitatea de grup conține elemente identitare (atitudini, comportamente și valori) care sunt
împărtășite cu alți semeni. Ea este indispensabilă omului, deoarece interacționează cu
identitatea de sine. Apartenența la un grup oferă persoanei siguranță, încredere, mulțumire,
putere. Teama de a fi exclus dintr-un grup este un sentiment puternic, perceput adeseori
negativ.

Etnia – un grup relativ mare de persoane de aceeași origine, limbă și tradiții culturale, care se
particularizează față de alte grupuri prin trăsături proprii. Este caracterizată prin:
a) Nume colectiv – elementul de identificare
b) Mitul originii comune – explică începuturile grupului respectiv
c) Împărtășirea unei istorii comune – reprezintă experiențele mai multor generații ale aceluiași
arbore genealogic, cu transmiterea unor valori acumulate

Pag. 3
Multiculturalism

d) Raportarea la un anumit teritoriu.

e) Limba vorbită.
f) Religia specifică
g) Gastronomia

Iceberg-ul cultural
Este o teorie asupra identității culturale, care susține că există două niveluri ale identității
culturale, similar existenței unui aisberg:
1. Nivelul extern al culturii (10%) este ceea ce „se vede” din identitatea culturală:
- se învață explicit
- este conștientă
- este ușor de schimbat și de observat
- cuprinde cunoștințe obiective
Ex: comportamente, tradiții, obiceiuri, hobby-uri, etc.
2. Nivelul intern al culturii (90) este ceea ce „nu se vede” din identitatea culturală:
- se învață implicit
- este neconștientizată
- este greu de observat și dificil de schimbat
- cuprinde cunoștințe subiective
Ex: valori de bază, credințe, priorități, convingeri, opinii.

Motivația nevoii de cultură

1. Cultura este folosită ca o memorie comună a grupului
2. Cultura generează și asigură identitatea persoanelor din grup.
3. Cultura este mijlocul prin care oamenii disting binele de rău/corectul de incorect.

Pag. 4
Multiculturalism

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

Marile civilizaţii contemporane sunt următoarele:

1. Sinică(chineză). începe în mileniul II î.Hr. Se bazează pe o înfloritoare viaţă materială şi culturală şi o istorie
neîntreruptă, având suport etnic cel mai numeros popor din lume. Substratul moral-religios este confucianismul. Unitară
prin religie, limbă, obiceiuri şi tradiţii civilizaţia sinică are un puternic ascendent în lumea contemporană, coeziunea sa
fiind una monolitică, greu de influențat în structurile ce-I conferă durabilitatea.
2. Japoneză. Apare între anii 100-400 d.Hr., se menține printr-un conservatorism exacerbat pe toată durata Evului
Mediu. Revigorarea în plan economic şi juridic s-a produs la finele secolului al XIX-lea.
3. Hindusă. Apare în mileniul II î.Hr., la sud de Munţii Himalaya. Cultură centrală a marii peninsule asiatice, şi-a
păstrat elementele identitare printr-o valoroasă cultură spirituală şi materială, continuând în perioada contemporană
filonul ce-I păstrează nealterată unitatea şi identitatea
4. Islamică. Apare în Peninsula Arabică, în secolul al VII-lea d.Hr, fiind fundamentat de Mohamed prin Coran.
S-a răspândit în Nordul Africii, Peninsula Iberică, Asia Mică, Sud-Estul Asiei, etc. El păstrează, prin religie, cultură şi
morală, substratul unei filosofii unitare şi pătrunsă de un puternic conservatorism social-economic şi politic-confesional.
Există mai multe culturi şi subcivilizaţii: arabică, turcă, persană şi malaieziană.
5. Ortodoxă. Ramură a creştinismului răsăritean, separată de creştinătatea occidentală (catolică). După Marea
Schismă din 1054, cultul ortodox de filieră bizantină s-a răspândit în Rusia, Sud-Estul Europei şi Peninsula Balcanică.
Civilizaţia ortodoxă a suportat lungi perioade de dominaţie străină (tătară,otomană) şi a cunoscut regimuri despotice, cu
un pronunţat birocratism, iar pe de altă parte, aici s-au resimţit în mică măsură influenţele
Renaşterii,Reformei,Iluminismului şi altor reforme occidentale fundamentale.
6. Occidentală (euro-atlantică). Începe în anii 700-800, fiind în bună măsură legată de sinteza culturală şi etno-
politică realizată de Imperiul Carolingian, prin fundamentarea spirituală pe Biserica Catolică până în secolul al XVI-lea,
când are loc Renaşterea. Au urmat reformele religioase (Protestantismul) şi deschiderea spre Lumea Nouă, prin Marile
Descoperiri geografice. A generat liberalismul în viaţa economică, actul guvernării şi gândirea omenirii, pornind de la
diversitate şi pluralism la nivelul comunităţilor umane. Civilizaţia occidentală cuprinde Europa, America de Nord,
Australia şi Noua Zeelandă (chiar dacă America și-a implementat în secolul al XX-lea o civilizaţie distinctă, devenită în
mentalul colectiv un “pământ al libertăţii, egalităţii, favorizării şanselor şi al viitorului”). Actualmente, se vorbește despre
declinul Occidentului, început odată cu încetarea expansiunii occidentale și a dominației mondiale.
7. Latino-americană. Civilizaţia latino-americană are o identitate distinctă ce o diferenţiază de cea occidentală.
După cucerirea spaniolo-portugheză aici s-a impus religia catolică, vechile structuri ale băştinaşilor fiind aproape în
totalitate lichidate. Cultura latino-americană ca urmaşă a civilizaţiei europene, încorporează şi elemente din cultura
indigenilor din Mexic, Peru, Bolivia şi Chile.
8. Africană. Multe elemente ale civilizaţiei africane au fost fragmentate şi chiar anulate de dominaţia colonială,
impunându-se limba şi cultura metropolelor. Olandezii, belgienii, englezii, francezii, spaniolii şi portughezii au încercat
să introducă religia catolică şi protestantă, odată cu fenomene specifice civilizaţiei europene, inclusiv în tehnică,
învăţământ, literatură, muzică, legislaţie şi urbanistică. Cu toate acestea se păstrează suficiente aspecte de distincţie şi
identitate a culturilor şi limbilor autohtone, care s-au revigorat după desfiinţarea imperiilor coloniale, când în Africa
Centrală şi de Sud a avut loc o adevărată renaştere africană alimentată de puternice sentimente naţionale, materializată în
aplecarea spre vechile idiomuri, mitologia,riturile şi practicile magice prezente în aceste zone de sute de ani. Marea
diversitate a formelor culturale artistice şi religioase au iscat polemicile privinţa unităţii civilizaţiei africane, mal ales că
există diferențe frapante în privinţa dezvoltării social-istorice între diferite zone ale Africii Negre.

Pag. 5
Multiculturalism

Test de autoevaluare – unitatea 1

1. Ce definește conceptul de cultură?
2. Ce este identitatea culturală? Din ce se compune identitatea culturală?
3. Ce reprezintă iceberg-ul cultural?

Răspunsuri sintetice la întrebările din testul de autoevaluare nr.1

1. Conform UNESCO conceptul de cultură definește o serie de caracteristici distincte a unei

societăți sau grupe sociale în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali. Geert
Hofstede are o formulă memorabilă a culturii: „software of the mind”.
2. Identitatea culturală reprezintă sentimentul de apartenență la un anume grup de valori
(numite identificatori culturali) cum ar fi: naționalitate, sex, rasă, localizare, limbă, istorie, tradiții,
credințe religioase, etnicitate etc. Ea se compune din două mari elemente: identitatea de sine și
identitatea de grup.
3. Iceberg-ul cultural reprezintă o teorie a identității culturale care susține că există două
niveluri ale identității culturale, similar existenței unui aisberg: un nivel extern, văzut (10%) și un
nivel intern, nevăzut (90%).

Bibliografie unitatea 1
- Braudel, Fernard – Gramatica civilizațiilor, Ed. Meridiane, București, 1994
- Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede and Michael Minkov, Cultures and Organizations:
Software of the Mind. Revised and expanded 3rd Edition. McGraw-Hill USA, New York:,
2010.
- International Association of Maritime Universities – Cross cultural competency for
maritime professionals trough education and trening (CCUL. COMPET)(Phase II), IAMU,
Tokyo, 2012
- Dorina Pörksen, Cross-Cultural Training, Lübeck University of Applied Sciences,
Germany, 2014.

Pag. 6