Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţionale

şi regionale, care afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor şi care

sunt foarte rezistente în timp.
Cercetarea lui Hofstede asupra diferentelor de valori intre angajatii
firmei IBM din peste 40 de tari releva diferente clare intre natiuni. Initial
compania a dorit sa inteleaga de ce unele filiale erau mai productive decat
altele, desi aveau o cultura organizationala similara.
Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate tarile iar din
studiu au aparut niste diferente in ce priveste:
• Modul de relationare intre indivizi si grupuri;
• Modalitati de a face fata situatiilor incerte si controlul agresiunii;
• Orientarea catre viitor comparata cu orientarea catre trecut si prezent;
• Modul de perceptie al puterii si al autoritatii, modul de relationare cu
autoritatea;
• Implicatiile sociale ale apartenentei de sex.
 Aceste informatii au fost preluate si prelucrate intr-un tot coerent
iar Hofstede a cristalizat si denumit șase dimensiuni culturale :
* Distantafata de putere – (mare sau mică) (IDP) « reflectă gradul în care
oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială »
* Individualism vs. Colectivism - « se referă la măsura în care o cultură
încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi
aparţine »
* Masculinitate vs. Feminitate - «importanţa faptului de a te fi născut femeie
sau bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul
cooperării şi armoniei sau invers »
* Indexul de evitare a incertitudinii - «este legat de uşurinţa cu care cultura face
faţă la nou şi îşi asumă riscuri; gradul de anxietate al naţiunii respective »
* Orientare pe termen lung - « este legată de perioada de timp pentru care
oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a
sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor »
* Indulgenţa – constrângerea - are în vedere nivelul la care o societate acceptă
un anumit grad de libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieţii.
 Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte
ridicate pentru indicii reprezentand distanta fata de putere (90) si evitare a
incertitudinii (90), nivel scazut pentru indicele reprezentand individualismul,
adica un grad ridicat de colectivism (30), si un grad moderat de masculinitate
(42). Desi nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem
prespune ca si Romania ar avea, ca si toate tarile din Europa, o orientare
pe termen scurt.
 In studiul lui Geert Hofstede, Romania afiseaza in primul rand un
indicator mare pe dimensiunea PDI – distanta fata de putere. O populatie care
afisaza un indicator inalt la acest capitol se caracterizează prin următoarele:
* vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate stiintifica
* nu intervine in exercitiul puterii si slujeste regulile
* nu chestioneaza deciziile luate de oamenii situati pe o pozitie de putere si se
supune cu usurinta ordinelor
* atrage lideri autoritari
* tolereaza centralizarea deciziilor
* evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare celor emise de un sef
* este legata emotional de putere fie prin devotiune si dependenta sau, in forma
negativa, prin ura si contra-dependenta
* manifesta o mare dorinta pentru un stil de conducere participativ si cooperativ
insa actioneaza opus datorita complexelor fata de autoritate
 Populatia Romaniei a indicat nivelul 49 pe scala de la 0 la 100
la Nivelul de Individualism unde 100 inseamna individualism ridicat si cifre
mai mici de 50 indica o societate colectivista. Valorile colectiviste ale unei
natiuni sunt un barometru pentru bogatia unei tari, deoarece individualismul
indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiara.

Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie

distribuite in asa fel incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si
deci in defavoarea individului – mediu favorabil pentru promovarea
regimurilor de tip comunist.
 Cifra 39 in indicatorul Feminitatii vs. masculinitate, pe scala de la 0
la 100, plaseaza Romania in familia tarilor in care rolurile intre cele doua sexe
nu sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati
domestice.
Valorile feminine ale societatii determina un nivel mai scazut de
competitivitate al organizatiilor, pretuiesc timpul liber personal si cooperarea
in detrimentul obiectivelor de performanta.
 In ce priveste Indicele de Evitare a Incertitudinii, Romania a
inregistrat un scor de 61 – scor care demonstreaza ca romanii manifesta un grad
ridicat de anxietate in ce priveste abordarea unor situatii noi cu implicatii
directe asupra raspandirii spiritului antreprenorial.
O cultura cu un indice ridicat de evitare a incertitudinii:
* manifesta un grad ridicat de anxietate in fata noului;
* este caracterizata de reactii rapide, de moment, care nu implica reflectie
asupra consecintelor pe termen lung;
* se simte mai confortabil in situatii de consens general;
* orice element iesit din tiparul general este infierat ca fiind o amenintare
contra securitatii si sigurantei colective sau personale;
* diferentele dintre indivizi nu sunt vazute ca mijloc de largire a viziunii ci ca
obstacol;
* se axeaza pe masuri de supravietuire si nu pe cercetare si dezvoltare;
* si mai specific, populatia reactioneaza negativ la branduri care intra in forta
dar ale caror nume nu sunt cunoscute sau de exemplu la partide minoritare.
 Orientarea pe termen lung este legată de perioada de timp pentru care
oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a
sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor. Insa nu se refera doar la
acest aspect ci si la gradul de raportare la istoria indepartata pentra a aduce
experienta in prezent si a construi pe ea.
G. Hofstede nu ofera un rezultat pentru Romania insa studiul Gallup
ofera un indicator de 42, ceea ce indica un nivel scazut spre mediu pentru
noi la acest capitol. Studiul gallup ne plaseaza insa peste media tarilor
europene dezvoltate – UK -25, Germania – 31, lucru care ridica un semn de
intrebare asupra acuratetii acestui studiu, pentru ca stim ca aceste populatii au
per ansamblu o organizare ce se axeaza pe planuri de termen lung.