UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE STIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA - STRATEGII ÎN AFACERI INTERNAȚIONALE
AN I – GRUPA 51205

CONCURENȚA PE PIAȚA TELEFONIEI MOBILE ÎN

ROMÂNIA

COORDONATOR
Lect. Univ. Dr. Amalia Ioniță

STUDENȚI

PLOIEȘTI
2017
 CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................. 3
CAPITOLUL 1. ANALIZA CONCURENȚEI PE PIAȚA TELEFONIEI MOBILE DIN
ROMÂNIA .......................................................................................................................... 4
1.1. Scurt istoric al pieţei ................................................................................................. 4
1.2. Analiza cererii şi ofertei ............................................................................................ 5
1.3. Analiza principalilor ofertanţi ................................................................................... 6
CAPITOLUL 2. COTE DE PIAȚĂ .................................................................................. 10
2.1. Evoluţia pieţei ......................................................................................................... 11
2.2 Formarea tarifelor .................................................................................................... 12
CAPITOLUL 3. CONCURENȚA ÎNTRE REȚELE ........................................................ 13
CONCLUZII ...................................................................................................................... 14
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 15

2
 INTRODUCERE

În această lucrare am realizat o analiză a pieţei de telefonie mobilă din România, de-a
lungul timpului, creionând strucura pieţei şi a principalilor competitori care acţionează pe această
piaţă. De asemenea, am evidenţiat caracteristicile de oligopol ale pieţei telecomunicaţiilor
mobile, situaţia actuală, dar şi previziunile. Am abordat principalii jucători de pe această piaţă şi
am expus locurile pe care aceştia se poziţionează în cadrul pieţei.

Această lucrare prezintă evoluţia pieţei în ceea ce priveşte telefonia, pornind chiar de la
apariţia primei reţele de telefonie mobilă şi până în prezent, când tehnologia încă continuă să ne
surprindă, fără să lase impresia că va ajunge vreodată la apogeu. Aşadar, între competitor există
rivalitatea de a oferi clienţilor produse şi servicii cât mai avantajoase pentru a deţine cote de piaţă
cât mai ridicate , împiedicând totodată şi accesul pe piaţă a altor companii mai mici.

3
 CAPITOLUL 1. ANALIZA CONCURENȚEI PE PIAȚA TELEFONIEI
MOBILE DIN ROMÂNIA

1.1. Scurt istoric al pieţei

Telecomunicaţiile se numără astăzi printre cele mai de succes ramuri ale economiei din
România.Cine s-ar fi gândit la asta cu un secol în urmă?
Primul deceniu de la apariţia reţelelor de telefonie mobilă a înregistrat o evoluţie
spectaculoasă.
„Telefonica” a fost prima companie care s-a lansat în România, în 1993; preţurile ridicate şi
tehnologia primitivă au împiedicat-o să dezvolte piaţă.
În România, anul 1997 este reprezentativ pentru pătrunderea „Connex”,ulterior redenumit
„Vodafone” şi „Dialog”- care devine „Orange” pe harta operatorilor de telefonie mobilă. La
finalul aceluiaşi an, Connex se putea mândri cu 112.000 de abonaţi şi venituri în valoare de 36,5
milioane de de euro, iar Dialog aproximativ 100.000 de clienţi şi încasări de 25 milioane de euro.
Trei ani mai târziu, Connex raporta în jur de 700.000 de clienţi , iar Dialog peste 600.000.
În 1999 pătrund pe piaţă şi Zapp- operat de Telemobil şi Cosmorom-deţinut de
Romtelecom.

Odată cu apariţia reţelei Cosmote in anul 2005, s-a instaurat o reală concurenta pe piaţă.
Pentru a reuşi să acapareze clientela, Cosmote a venit cu o avalanşă de oferte: cu sute de minute
(oricând şi cu oricine), apoi cu mii de minute, ba chiar şi cu convorbiri nelimitate (RCS&RDS),
deoarece, aflată la început de drum(debut) nu putea fixa aceleaşi tarife ca Orange şi Vodafone –
care ocupau deja poziţii inalte.

La sfârşitul lui 2012, Orange înregistrează peste 10 milioane de clienţi, Vodafone

aproximativ 8 milioane, iar Cosmote aproape 7 milioane.

4
 Marca Cosmote şi-a încetat activitatea în România la 13 septembrie 2014, în urma
fuzionării cu reţeaua Romtelecom şi a rebrendingului celor două în comun sub denumirea de
Telekom.

1.2. Analiza cererii şi ofertei

Astăzi, când tehnologia este în plină expansiune, clienţii nu încetează în a lua contact cu
schimbările. Ramură telecomunicaţiilor s-a dezvoltat într-atât, încât se număra printre cele mai
competitive din România. În 2008 au înregistrat o valoare de 2% din PIB, ceea ce înseamnă 2,7
miliarde de euro. A urmat apoi şi o perioadă de stagnare sau chiar de scădere. Comparativ cu
Uniunea Europeană, care în 2003 era deja o piaţă saturată, România înregistra o rată de penetrare
de doar 31%. Următoarea perioadă s-a concretizat în investiţii masive în dezvoltarea reţelelor,
produselor şi serviciilor oferite, care s-a soldat cu o mărire a costurilor.
Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcţie de
numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114% , depăşind 24,5 milioane de unităţi,
adică abonamente şi cartele preplătite valabile prin intermediul caraora s-a realizat trafic
tarifabil(utilizatorii deţin 24,5 milioane de cartele SIM active). Din cei 9,7 milioane de utilizatori
cu abonament lunar existenţi la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane
fizice(6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane de persoane juridice reprezentau mai puţin de 30%.
“Datorită dezvoltării rapide a tehnologiei în domeniul telecomunicaţiilor, reglementările
la nivelul acestei pieţe suferă numeroase modificări. Aceste aspecte intensifică gradul de
dinamism al pieţei de telefonie mobilă. Pe de altă parte, având în vedere gradul ridicat de

5
penetrare al cartelelor SIM în România, piaţa de telefonie mobilă poate fi catalogată ca o piaţă
ajunsă la maturitate.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, sectorul telecomunicaţiilor
mobile din România ar trebui să prezinte un grad mai scăzut de concentrare, având în vedere
numărul mai mare de operatori existenţi. Numărul total de patru operatori corespunde mediei
Uniunii Europene, iar ţările în care există un număr mai mare de operatori de telefonie mobilă
sunt: Polonia cu şase operatori, Danemarca şi Suedia cu câte cinci operatori.
În 2009, operatorul Telemobil a fost preluat de către Cosmote. Din luna septembrie 2014,
însă şi Cosmote, alături de Romtelecom comunica sub brandul Telekom Romaniaoperator de
servicii integrate.
În acest moment, piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România cuprinde patru
operatori, respectiv Orange, Vodafone, Telekom România si RCS&RDS, numărul acestora
scăzând în urma preluării operatorului Telemobil de către Cosmote în 2009. Începând din luna
septembrie 2014, operatorii Cosmote şi Romtelecom comunică sub brandul Telekom România
(operator de servicii integrate).
Piaţa telefoniei mobile este guvernată de aceste 4 mari “forţe” care oferă pachete
avantajoase, astfel încât să îşi menţină sau să îşi mărească baza de clienţi.

1.3. Analiza principalilor ofertanţi

În prezent, Orange este lider pe piaţa telefoniei mobile. Orange România este parte a
grupului Orange-France Telecom, una dintre cele mai mari companii de comunicaţii din lume, cu
peste 226milioane de clienţi pe cinci continente. Orange este lider pe piaţa din România cu
10,087 milioane de clienţi şi venituri de 220 milioane de euro la 31 martie 2012. În top „100
Cele mai valoroase companii din 2012, Orange România ocupa poziţia 3 având o valoare de
2.316 mil. euro.
În luna aprilie a anului 1990 se înfiinţează firma Microtel Communications Ltd sub
forma unui acord între mai multe companii din Europa Apuseană. În anul 1991, Microtel
primeşte licenţa pentru dezvoltarea unei reţele mobile în Marea Britanie. Denumirea firmei se
schimbă în Orange Personal Communications Services Ltd. Mai târziu, respectiv în 1994,

6
brandul Orange este creat de către o echipă internă a Microtel – aceasta e condusă de către Chris
Moss, directorul departamentului de marketing şi susţinută de Rob Furness, Martin Keogh Ian
Pond. Înainte de 2002, Orange România opera cu marca „Dialog”. Din anul 2002, activează sub
denumirea de Orange România.

Vodafone este principalul competitor al operatorului Orange, clasându-se pe locul doi.

De asemenea, Vodafone este cel mai mare grup internaţional de telecomunicaţii din lume şi a
implementat, totodată, prima reţea GSM în România (Global System for Mobile
Communications) în aprilie 1997 şi este primul operator care a lansat serviciile 3G pe piaţa
românească în aprilie 2005.
Serviciile 3G (3rd generation) au capacitatea de a transfera simultan două tipuri de
informaţii: voce (o convorbire telefonică) şi non-voce, ca de exemplu transferul de date: de poştă
electronică, mesaje instante sau şi pagini Web. În octombrie 2012, acelaşi brand lansează prima
reţea de date mobile 4G din România.Un sistem 4G oferă internet mobil de mare viteză. De acest
sistem pot beneficia laptopurile cu o conexiune prin modem USB fără-fir, smartphonurile şi alte
sisteme mobile.
Recent, noile sisteme de operare mobile (sistemele de operare sunt produse de tip
software care sunt părţi componente ale unor sisteme, echipamente sau aparate computerizate, şi
care se ocupă de gestionarea şi coordonarea activităţii acestora) : Android (platforma software şi
sistem de operare pentru dispozitive şi telefoane mobile), iOS (iPhone Operating System-sistem
de operare mobil), Windows Phone intra în categoria 4G.
În 2005, brandul Vodafone a fost lansat în România.
Prin achiziţionarea Connex, Vodafone a devenit parte a celei mai mari comunităţi mobile
din lume; acest fapt a fost apreciat, la acea vreme, ca fiind cea mai mare tranzacţie din România
în ultimii 15 ani.

Telekom este un brend de telecomunicaţii nou şi dinamic în România, prezent pe piaţa

din septembrie 2014, prin rebrendingul comun al Romtelecom şi Cosmote ,cu obiectivul de a fi
primul brand care oferă servicii complete de telecomunicaţii şi divertisment pe piaţa românească.
Oferă servicii de telecomunicaţii fixe şi mobile complete, inovatoare, simplificate şi personalizat

7
pentru o comunitate vastă de clienţi, cu aproximativ 10 milioane de contracte de servicii. Se
clasează pe locul 3 pe piaţa telefoniei.

RCS & RDS este un operator de servcii de telecomunicaţii din România, înfiinţat în
1994 şi se poziţionează pe locul patru pe piaţă. Compania RCS (Romanian Cable System) a
cunoscut o dezvoltare rapidă pe piaţa din România, primii paşi concretizându-se prin
achiziţionarea mai multor reţele de comunicaţii din ţară. Deja în 1996 se realizează consolidarea
Grupului RCS ( Romanian Dată Systems), iar acesta începe să se extindă tot mai mult prin
achiziţii.
Compania RCS & RDS este prezentă încă din anul 1998 în Ungaria şi începând cu 1999
în Slovacia oferind servicii de televiziune prin cablu, Internet, şi telefonie fixă şi mobila.” De
altfel, RCS & RDS este singura companie de telecomunicaţii din România care oferă pachete
complete, cu 4 servicii: televiziune prin cablu său satelit Digi TV , internet de mare viteză Digi
Net, telefonie fixă Digi Tel şi telefonie mobilă Digi Mobil.

Toţi aceşti patru concurenţi de pe piaţa telefoniei mobile susţin şi investesc permanent în
inovaţie, astfel că nu permit pătrunderea pe piaţă a altor firme mai mici, dovedind astfel una
dintre trăsăturile oligopolului.

Conform statisticilor din Cosiliul Concurenţei, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, liderul
pieţei,Orange, inrgistra o cotă de aproximativ 43% , principalul concurent,Vodafone, avea o cotă
de piaţă de 29,2 % , în timp ce ultimele 27,8 procente se divizau între ceilalţi operatori
(Telekomul de azi), respectiv 22,8% pentru RCS&RDS.

În 2010, vânzările globale de telefonie au crescut cu 31,8% la 1,6 miliarde de unităţi, iar
cele de la smartphone-uri cu 72,1% la 296,6 milioane de exemplare.

Piaţa de telefonie mobile a avut, conform celor mai recente date furnizate de ANCOM
(Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicatii- instituţie care
reglementează şi supraveghează domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale şi
protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe

8
piaţă, administrarea resurselor etc), un număr de 2,5 milioane de client- utilizatori pe bază de
abonamente şi cartel preplătite.
În 2010, 82% din gospodarii au folosit servicii de telefonie mobile, indiferent că a fost
vorba de servicii cu abonament sau de cartele preplătite.48% din utilizatori au utilizat servicii pe
bază de abonament, 40% doar cartele preplătite, iar 12% au folosit atât abonamente cât şi
cartele.
În 2013 s-au înregistrat 22,7 milioane de utilizatori active de servicii de telefonie mobile,
ceea ce sugera că aproximativ toţi romanii deţineau un telefon mobil. Ca şi în 2010, aceşti
utilizatori foloseau cartele prepay şi abonamente. O noutate faţă de 2010 a fost apariţia şi
raspandireea telefoanelor de tip smartphone, iar operatorii de telefonie mobilă le ofereau la
preţuri avantajoase cu abonamente încheiate pe o perioadă de 2 ani.
Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobile este semificativ mai mare în mediul
urban (89%), comparative cu mediul rural (73%).

9
 CAPITOLUL 2. COTE DE PIAȚĂ

Având în vedere numărul redus de firme existent pe acest segment de piaţă, acestea au
ajuns să-şi cunoască concurenţă şi să recurgă la diverse măsuri pentru a-şi păstra echilibrul
economic. Prin urmare, oligopolul este cel care se înserează pe piaţă; este recunoscut ca fiind un
sistem de piaţă în care industriile sunt dominate de câteva companii mari, care asigură peste
jumătate din producţia şi comercializarea unei anumite categorii de bunuri sau servicii. Orice
piaţă tinde să devină oligopol prin fuziuni şi achiziţii. Având în vedere aceste trăsături, s-a ajuns
la concluzia că piaţa telefoniei mobile îmbraca o astfel de formă; prin urmare este o piaţă de
oligopol. Mai mult, se pare că între concurenţii de pe această piaţă nu s-a creat cartelul(cartelul
reprezintă o înţelegere formală de cooperare între concurenţi privind convenientele stabilite vis-
à-vis de variabilitatea tarifelor), deoarece fiecare companie urmăreşte acţiunile celeilalte, urmând
astfel un comportament strategic. De asemenea, acestea oferă produse şi servicii similar sau chiar
identice.
Fiecare ofertanat deţine o cotă de piaţă destul de mare pentru a putea influenţa, într-o
anumită măsură,gradul său nivelul preţurilor pe care le practică.
În urma vânzărilor realizate şi implicit a numărului de utilizatori care au operat într-o
anumită reţea, cei 4 competitori au înregistrat la sfârşitul anului trecut următoarele nivele de
performanţă :

10
 Aceste cote de piaţă indica, pe lângă poziţia ierarhică a competitorilor, şi ratele de
utilizare a SIM-urilor pe piaţă. De asemenea, s-a constatat că , în medie, peste jumătate din
utilizatori preferă abonamentul cu minute incluse, însă atât în cazul cartelelor prepay, cât şi in
cazul abonamentelor, cele mai solicitate opţiuni sunt cele care oferă minute adiţionale în reţelele
naţionale de telefonie mobilă.

2.1. Evoluţia pieţei

Cei patru operatori oferă servicii de voce, SMS, precum şi trafic de date. Gradul de
dinamism al pieţei de telefonie mobilă se intensifică datorită progresului rapid înregistrat în
domeniul telecomunicaţiilor, iar reglementările la nivelul acestui tip de piaţă suferă numeroase
oscilaţii.Totuşi, luând în calcul gradul ridicat de penetrare al cartelelor SIM în România, sectorul
telefoniei mobile poate fi etichetat ca un domeniu ajuns la maturitate.

Analizând datele referitoare la numărul total al utilizatorilor activi de telefonie mobilă din
România, se poate observa că în ultimii ani piaţa serviciilor de telefonie mobilă a înregistrat o
uşoară scădere, urmată de o stagnare în ultimele patru semestre. Cu toate acestea, atât volumul de
trafic de voce originat, cât şi cel terminat în reţelele de telefonie mobilă din România se află într-
o continuă creştere. Se poate observa că volumul de trafic originat de utilizatorii finali, deşi aflat
pe un trend ascendent, a crescut cu o rată din ce în ce mai mică în comparaţie cu cea a anilor
precedenţi.

11
 Această scădere se reflectă şi în rata de penetrare a cartelelor SIM active, nivelul
înregistrat la sfârşitul anului 2013 fiind cu 3 procente mai mic decât cel înregistrat cu numai trei
ani înainte. Acest fapt contrazice evoluţia mediei ratei de penetrare a cartelelor SIM la nivelul
Uniunii Europene, care încă din 2004 se află pe un trend ascendent. Odată cu scăderea ratei de
penetrare a acestora, se poate observa o creştere a volumului de trafic de voce originat de
utilizatorii finali către alte reţele de telefonie mobilă decât cea proprie. Această creştere poate
constitui o consecinţă a reglementărilor de reducere a tarifelor de interconectare implementate de
ANCOM în ultimii ani.”

2.2. Formarea tarifelor

Preţul unui bun sau serviciu furnizat clientelei depinde de o serie de factori ce fac referire
la costurile implicite suportate de compania furnizoare.
În ceea ce priveşte evaluarea prin prisma IAPC (Indicele Armnizat al Preturilor- măsoară
modificările survenite în nivelul preţurilor şi tarifelor aferente bunurilor şi serviciilor care fac
obiectul comerţului cu amănuntul; este compus din: preţurile bunurilor de consum 61,1% şi cel
al serviciilor- 38,9%) a sectorului serviciilor de telefonie mobilă din România, valoarea calculată
a indicelui pentru anul 2014 este 36%. Această valoare plasează telefonia mobilă în partea
inferioară a grupului de mijloc al sectoarelor analizate.
Este demn de remarcat faptul că valoarea indicelui compozit calculată pentru sectorul
serviciilor de telefonie mobilă a cunoscut cea mai însemnată crestere dintre cele 21 de industrii
analizate prin prisma IAPC, fiind cu 3 puncte procentuale mai ridicată în anul 2014 faţă de cel
precedent. Aspectele considerate a fi suplimentat presiunea pro-concurenţială în acest sector sunt
aparenta intensificare a acţiunilor de marketing si comunicare a participanţilor pe piaţă, cresterea
poziţiei concurentului rebel si deschiderea mai mare către inovare.

12
 CAPITOLUL 3. CONCURENȚA ÎNTRE REȚELE

Piaţa este dominată de câţiva ofertanţi: Orange ,Vodafone , urmaţi de Telekom şi

RCS&RDS , fapt care o încadrează în oligopol ( este un tip de piaţă existent în economie, ce face
parte din categoria pieţelor cu concurenta imperfectă, alături de piaţă monopolistica, de monopol,
monopson şi oligopson).
Printre principalele trăsături ale pieţei de oligopol se încadrează: inexistenta atomicităţii
ofertei - cauzată de numărul scăzut de producători cu o forţă economică mare, aflată în strânsă
legătură cu acţiunile întreprinse de aceştia, determinând totodată preţul produselor, cantitatea
vândută şi profitul unui producător.
Se consideră oligopol piaţă pe care acţionează minim 3 producători.( Deciziile unei firme
îşi exercită influenţa asupra strategiilor de afaceri în rândul competitorilor.
De exemplu , pe piaţa telefoniei mobile , companiile care livrează acelaşi pachet de
servicii se afla într-un stadiu de "rivalitate". Comportamentul strategic este cel care conturează şi
creează "rezistenţa" firmelor pe piaţă.
De asemenea, pentru a evita neînţelegerile , acestea pot stabili de comun acord perioade
diferite de ofertare; altfel spus, împrejurarea poate să conducă la situaţii conflictuale sau
cooperative ); existenţa atomicităţii cererii - face referire la multitudinea de consumatori care iau
contact cu piaţa de oligopol; existenţa barierelor de intrare pe piaţa - surprind "obstacolele"
provocate de pătrunderea pe piaţă a altor competitori.

13
 CONCLUZII

De ce am ales această temă?

Întrebarea este extrem de simplă dacă ştim să privim în jurul nostru şi să observăm
lucrurile cu adevărat esenţiale. Trăim într-o lume a concurenţei în care banul şi spiritual
mercantil acaparează Universul; întotdeauna suntem puşi în situaţia de a alege între mai multe
variante. Atunci când vorbim de un produs ne gândim la raportul calitate-preţ, precum şi la
beneficiile sau utilitatea marginală resimţită în urma consumării acelui bun. Când facem o
alegere, implicând totodată şi costul de oportunitate, ne raportăm la anumite mărci care şi-au
creat în mintea noastră o imagine fidelă sau în funcţie de anumite priorităţi.
Iată, deci, ce este oligopolul: o formă a concurenţei imperfecte care îşi bazează existenţa
pe realizarea unor costuri joase; concurenţa este un element fundamental.Se are în vedere
acţiunile întreprinse de ceilalţi ofertanţi ai aceloraşi game de produse, pentru a consolida baza de
clienţi.
Etimologia cuvântului provine din limba greacă : "oligos" înseamnă puţini , iar "polein "-
vanzare, deci se caracterizează printr-un număr redus de ofertanţi, astfel că un producător ţine
cont de deciziile celorlalţi pentru a-şi forma propria strategie. Se stabileşte o interdependenţă
între firmele concurente pe piaţă; fiecare dintre acestea deţine o cotă de piaţă suficient de mare,
putând influenţa într-o oarecare măsură preţul produselor sale. Cu cât companiile oligopoliste
devin mai puternice şi mai mari, iar cele mici concurente devin mai slabe, cu atât oligopolurile
capătă o capacitate mai mare de a influenţa cosumatorul prin reclame şi de a influenţa preţurile
de vânzare, deşi se preconizează că acest sector al pieţei va ajunge in curând să depăşească
pragul de maturitate şi că există probabilitatea de a stagna.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. ro.wikipedia.org
2. www.consiliulconcurentei.ro
3. www.zf.ro
4. ro.wikipedia.org
5. www.telekom.ro
6. www.rcs-rds.ro
7. www.piatafinanciara.ro
8. ro.wikipedia.org
9. www.consiliulconcurentei.ro
10. www.ancom.org

15