AUTOEVALUAREA DIMENSIUNILOR CULTURALE

Acest studiu reprezintă o nouă etapă în încercarea de a înțelege diferențele între valorile și
comportamentul românesc și cel al altor națiuni și o modalitate de a oferi explicații pentru
comportamentul și preferințele românilor de astăzi.

Principalul beneficiu al studiului este formarea unei teorii pe baza cercetării sociologice pentru a
analiza care sunt acele practici manageriale și de resurse umane care se potrivesc sau nu în
mediul românesc și de ce. studiul cuprinde concluzii și o serie de recomandări pentru practicile
potrivite în acest mediu.

În ultimii 15 ani, România a importat multe pruncii internaționale pentru practicile manageriale
și de organizare a resurselor umane din organizații. De exemplu, firmele mici din România nu
plătesc pentru nicio formă de dezvoltare organizațională. în cazul în care se hotărăsc să
investească în consultanță, care sunt acele abordări și teorii care se potrivesc? Rezultatele
studiului ne pot dezvălui câteva indicii despre aceste abordări.Dar, trecutul nu ne mai este de
folos, decât ca o scuză pentru eșecurile prezentului, așa că ne vom concentra asupra modului în
care putem influența viitorul. Am pus lupa asupra comportamentului oamenilor și personalului
din organizații, ci nu pe determinările politice sau sociale.

Studiile lui Geert Hofstede pe care le voi menționa au o mare valoare practică în educație și
management pentru înțelegerea culturii naționale și manageriale românești și deasemenea pentru
redesignul educațional românesc.

Pe mine acest model m-a ajutat să înțeleg foarte multe lucruri din comportamentul angajaților și
cel al pieții.

Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928, în Haarlem) este un influent scriitor
olandez pe problematica interacţiunii dintre culturile naţionale şi cele ale culturii organizaţionale.
Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţionale şi regionale, care
afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor şi care sunt foarte rezistente în timp.

Cercetarea lui Hofstede asupra diferențelor de valori intre angajații firmei IBM din peste 40 de
țări releva diferențe clare între națiuni. Inițial compania a dorit să înțeleagă de ce unele filiale
erau mai productive decât altele, deși aveau o cultura organizațională similară.

Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate tarile iar din studiu au apărut niște
diferențe în ce privește:

o Modul de relaționare între indivizi și grupuri

o Modalități de a face față situațiilor incerte și controlul agresiunii
o Orientarea către viitor comparată cu orientarea către trecut și prezent
o Modul de perceptie al puterii si al autoritatii, modul de relationare cu
autoritatea

o Implicațiile sociale ale apartenenței de sex

1
Aceste informații au fost preluate și prelucrate într-un tot coerent iar Hofstede a cristalizat și
denumit cinci dimensiuniculturale :
1. Distanța față de putere (PD) – indică gradul de percepție asupra inegalităților sociale.
Mai exact se referă la măsura în care cei mai neînsemnați membri ai unei societăți
așteaptă și acceptă faptul că puterea este distribuită inegal. Cu cât indexul este mai mare,
cu atât societatea respectivă este mai ierarhizată. (mare în Malaezia, Guatemala, Panama,
Filipine, Mexic – mic în Austria,Israel, Danemarca, Noua Zeelandă, Irlanda)

2. Individualism / colectivism (I/C) – indică gradul de integrare a indivizilor în cadrul unor

grupuri. Se referă la gradul de interdependență dintre membrii unei societăți. Cu cât este mai
mare, cu atât individualismul este mai mare. (mare în SUA, Australia, Marea Britanie, Olanda,
Noua Zeelandă – mic în Guatemala, Ecuador, Panama, Venezuela, Columbia.

3. Masculinitate / feminitate (M/F)– indică gradul de divizare a rolurilor emoționale între

bărbați și femei. Se referă la preferința pentru competiție și promovare (specifică masculinului)
versus preferința pentru cooperare și armonia cu celălalt (specific feminității). Cu cât este mai
mare, cu atât societatea este mai „masculinizată”, mai competițională. (mare în Japonia, Ungaria,
Austria, Venezuela, Italia – mic în Suedia, Norvegia, Danemarca, Costa Rica)

4. Evitarea incertitudinii (UA) – indică gradul de stres în fața viitorului necunoscut. Se referă
la felul în care oamenii își planifică și trăiesc viața: încercăm să determinăm viitorul sau îl lăsăm
să se întâmple. Cu cât este mai mare, cu atât societatea este mai preocupată de viitor și are
nevoie de reguli și planificări pentru a evita situațiile necunoscute. ( mare în Grecia, Portugalia,
Guatemala, Uruguay, Belgia – mic în Singapore, Jamaica, Suedia, Hong Kong)

5. Orientarea pe termen lung / scurt (LTO) – indică gradul în care o societate îmbrățișează
gândirea progresistă sau valorile tradiționale. Se referă la felul în care o societate se preocupă fie
de o perspectivă pragmatică, orientată spre viitor, fie spre o viziune convențională și istorică pe
termen scurt. Cu cât este mai mare, cu atât societatea sacrifică valorile tradiționale pentru viitor.(
mare în China, Hong Kong, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud – mic în Sierra Leone,Nigeria,
Ghana, Filipine, Norvegia)

6. Indulgența / Restricție (I/R)– indică gradul de acceptare a faptului că fericirea cuiva depinde
de controlul asupra propriei vieți, petrecerea timpului liber și libertatea de expresie. Cu cât e mai
scăzută, cu atât avem de-a face cu o societate care percepe că normele sociale vor să controleze
viața membrilor ei. (mare în Venezuela, Columbia, Danemarca, Mexico, Noua Zeelandă – mic în
Pakistan, Ucraina, Letonia, Lituania, Irak, Egipt, Albania)

Rezultatele pe scurt pentru România

România are valori similare cu alte țări balcanice, și anume, distanța mare față de autoritate,
colectivitism, grad ridicat de evitare a incertitudinilor și orientare pe termen scurt.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de populație de 1076 de respondenți în prima fază,
reprezentativ pentru populația din România.

Pentru România avem urmatoarele rezultate:

2
Românii acceptă ordinea ierarhică, apreciind că fiecare își are locul lui și nu este nevoie de
justificări pentru aceasta.
Societate de tip colectiv, cu membrii aparținând unui grup unde sunt legături destul de puternice.
Societate relativ feministă, unde se muncește pentru a trăi, se apreciază consensul,
solidaritatea și calitatea muncii. Conflictele sunt rezolvate prin compromis și negociere
Românii preferă evitarea incertitudinii și au o preferință foarte mare pentru reguli și
planificare. Românii au o viziune pragmatică asupra viitorului și nu prea. Deopotrivă respectă și
sacrifică valorile tradiționale pentru viitor. Scopurile sunt pe termen mediu, contând si obținerea
unor rezultate imediate, dar care să fie valabile și pe viitor. Românii au tendința de a crede că
normele sociale sunt esențiale, în detrimentul controlului propriei vieți dusă așa cum crede
fiecare.

Rezultate comparative cu alte țări

Indicele cel mai ridicat din studiul lui G.Hofstede il afiseaza Japonia – 80, iar acest
lucru nu ar trebui sa ne mire vazand progresele, orientarea si organizarea uimitoare
a acestei tari.

3
ȚĂRI ȚĂRI ȚĂRI ȚĂRI ȚĂRI
BALCANICE(ROMÂNIA , LATINE( FR GERMANICE SCANDINAVE(OLANDA, ANGLOSAXONE
GRECIA, BULGARIA) ANȚA, (GERMANIA) DANEMARCA ,SUEDIA) (SUA,CANADA)
SPANIA,
ITALIA)
COLECTIVISM INDIVIDUALIS INDIVIDUALIS INDIVIDUALIS INDIVIDUALISM
M M M
Distanța mare față de Putere Distanța mare Distanță mică Distanță mică față de Putere Distanță mică față
față de Putere față de Putere de Putere
Index mare de evitare a Index mare de Index mare de Index mic de evitare a Index mic de
incertitudinii evitare a evitare a incertitudinii evitare a
incertitudinii incertitudinii incertitudinii
Orientare pe termen scurt Orientare pe Orientare pe Orientare pe termen scurt Orientare pe
termen scurt termen scurt termen scurt

In cadrul acestei cercetari,am descoperit o caracteristica specifica a Romaniei in privinta primei

dimensiuni, Indexul distantei fata de putere. Aceasta caracteristica am denumit-o „ complexul
puterii” si este evident din nivelul foarte scazut al idexului PDI.
Datele lui sunt interpretabile , in functie de scala de la 0 la 100.

0-40 NIVEL SCĂZUT

40-60 NIVEL MEDIU
>60 NIVEL RIDICAT

PDI ROMÂNIA

100

60
50
40

Series 1

Dimensiunile lui Fons Trompenaars

Se bazează pe existența extremelor ce pot fi găsite simultan într-un individ, în procente diferite.
Clasifică dimensiunile culturale pe trei coordonate de relaționare: cu celălalt, cu timpul și cu
natura.

4
1.Universalism / Particularism – indică concentrarea individului pe reguli sau pe persoane.
Universalismul crede că ideile și practicile pot fi aplicate oriunde/oricui, fără a fi modificate.
Particularismul crede că circumstanțele/oamenii dictează cum trebuie aplicate ideile și practicile.
Universalismul poate degenera în rigiditate și birocrație absurdă iar particularismul poate
degenera în anarhie și haos.
"O astfel de cultură, în care majoritatea componenţilor se comportă prin prisma acestor principii
generale, standarde universale, se caracterizează prin universalism. Un astfel de comportament,
care pune accentul pe regulile de bază, este un comportament abstract, carenu ţine seama de
situaţii particulare. La cealaltă extremă se situează obligaţia de a ţine seama de situaţiile
particulare, de persoanele cu care venim în contact, în funcţie de care ne comportăm în
majoritatea cazurilor. Atunci când într-o cultură majoritatea persoanelor se comportă pornind de
laastfel de situaţii particulare, se apreciază că acea cultură se caracterizează prin particularism.
Cele două extreme ale acestei dimensiuni se pot regăsi şi la aceeaşi persoană, care în permanenţă
vacăuta să realizeze un echilibru impus de anumite raţiuni.
" Universalismul este ridicat în SUA, Canada, Marea Britanie, Australia, Germania, Suedia.
Particularismul este ridicat în Venezuela, Indonezia, China, Coreea de Sud, Rusia.

2. Individualism / Colectivism
Individualismul, „ca orientare către sine" presupune stabilirea legăturilor unei persoane cu altele,
prin descoperirea a ceea ce fiecare individ doreşte şinegocierea diferenţelor care apar. O
persoană cu o mentalitate individualistă consideră că, cu câtlibertăţile individuale sunt mai mari
şi cu cât există mai multe oportunităţi de autorealizare într -osocie tate, cu atât calitatea vieţii
tuturor indivizilor din societatea respectivă este mai bună. Colectivismul, „ca orientare către
obiectivele şi scopurile comune", plasează obiectivele şiinteresele grupului înaintea obiectivelor
şi intereselor individuale. O persoană cu o mentalitatecolectivistă consideră că, pe măsura
creşterii grijii faţă de alte persoane, calitatea vieţii va creşte pentru fiecare, chiar dacă libertăţile
individuale sunt mai îngrădite. Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism
sunt: se foloseşte maifrecvent “eu”; Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi; Oamenii se
descurcă singuri şi îşi asumăresponsabilităţi individuale; v acanţele se petrec în cupluri sau
individual. Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt: se foloseşte mai
frecvent“noi”; d eciz iile sunt luate de organizaţie; oamenii lucrează în grup şi îşi asumă
responsabilitatea ca grup; v acanţele se fac în grup sau cu toată familia

3. Neutralitate / Afectivitate
La baza acestei dimensiuni culturale stau „modul de manifestare a trăirilor şi emoţiilor, mai ales
în procesul comunicării" , şi fundamentarea relaţiilor dintre oameni „ mai mult pe raţiune sau pe
sentimente, pe stări emoţionale ". Din aceste pu ncte de vedere existădouă extreme: una la care
relaţiile dintre oameni au la bază mai mult raţiunea, caz în care aceştia sunt în general neutri din
punct de vedere emoţional, iar alta la care relaţiile dintre oameni sunt determinate în primul rând
de stările emoţionale, caz în care aceştia sunt mai afectivi. Valorile care caracterizează culturile
neutre sunt: n u se arată ce simţi sau gândeşti ; uneoritensiun ea se vede în gesturi şi mimică; u
neo ri emoţiile inhibate explodează; conduita calmă şi controla tă e admirată; contactul fizic,
mimic a şi gestica sunt deseori tabu; declaraţiile sunt citite monoton".
Neutralitatea este ridicată în China, Polonia, Japonia, Marea Britanie
Afectivitatea este ridicată în Filipine, Olanda, Mexic, Italia, Israel, Spania.

4. Specificitate / Difuzie
Indică felul în care indivizii își separă viața privată de viața publică. Specificitatea încurajează
viața privată iar difuzia presupune încurajarea unei vieți bazate pe relaționarea cu celălalt.
Specificitatea poate degenera în cinism și izolare, difuzia poate degenera în lipsă de intimitate.
Specificitatea este ridicată în Suedia, Marea Britanie, Belgia, Germania.

5
Difuzia este ridicată în China, India

5. Realizare / Atribuire
Indică felul în care reputația și statusul social al unei persoane este coordonat cu realizările sale
sau cu alți parametri ce nu depind de realizări (vărsă, școlarizare, familie, educație, apartenență
socială etc. ) Realizarea presupune că statusul unui individ se datorează faptelor lui, atribuirea
presupune că statusul cuiva îi este atribuit ca urmare a unui context de factori personali.
Realizarea poate degenera în ignorarea personalității cuiva, atribuirea poate degenera în spirt de
castă.
Realizarea este ridicată în SUA, Marea Britanie, Austria, Elveția, Norvegia.
Atribuirea este ridicată în Filipine, Venezuela, China, Indonezia, India

6. Secvențialitate / Sincronicitate
Indică modul în care indivizii se relaționează la timp. Secvențialii preferă ordinea cronologică a
evenimentelor, totul este programat cu punctualitate, timpul este socotit prețios. Sincronii nu pun
preț pe cronologie, lucrurile se pot întâmpla oricând și oricum. Secvențialitatea poate degenera în
rigurozitate excesivă, sincronicitatea poate degenera în ineficiență.

7.Control extern/intern
Indică felul în care controlăm mediul în care ne aflăm. Noi controlăm mediul sau mediul ne
controlează pe noi? Controlul intern poate degenera în rigurozitate excesivă, controlul extern
poate degenera în lipsă de control asupra propriei vieți.

CONCLUZII

În privința României, în contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult îngrijorează
indicele afișat de distanță față de autoritate deoarece acesta indică atât o implicare scăzută a
populației la nivel decizional, acest lucru favorizând indirect Puterea în luarea de măsuri rupte de
contextul economic și social real.
Acest lucru poate avea și implicații incomensurabile asupra economiei naționale deoarece poate
indica faptul că într-un anumit punct al negocierilor între firme străine care vin în Romania și
statul Român, pot exista derapaje ce nu vor fi niciodată împiedicate de către populați sau nu vor
exista mișcări suficient de virulente pentru a contracara măsuri luate în defavoarea intereselor
naționale.
Pentru a aduce o modificare fundamentală soluțiile de termen lung constau în educarea tinerilor
și redesignul în educație astfel încât să fie cultivat spiritul independent, viziunea pe termen lung
și mărirea sau micșorarea după caz a indicilor pentru fiecare dintre cele 5 dimensiuni culturale.