CUPRINS

Cuprins 1 1.1 Cap. 1 Exploatarea girocompaselor Descrierea girocompaselor Elementul sensibil Repetitorul nregistratorul de drum Corectorul automat al erorii de vitez Exploatarea girocompasului Kurs-4 Exploatarea girocompasului Amur Descriere Girocompas Anschutz Standard 6 Exploatarea Girocompasului Anschutz Standard 6 Instruciuni de exploatare Girocompasul GKU-2 Girocompasul Yokogawa CMZ700D Cap. 2 Exploatarea piloilor automai Pilotul automat Anschutz Pilotul automat Unitra Pilotul automat Soperry Autopilotul Tokimec PR -600-DW Cap. 3 Exploatarea sondelor ultrason Sonda ultrason Atlas Ecograph-460 Sonda ultrason Furuno F-850 MARK-II Date tehnice Exploatarea sondei ultrason F-850 MARK-II Sonda ultrason Unitra SP 405 Sonda ultrason Kuban Sonda ultrason Furuno FE-700 Cap. 4 Exploatarea lochurilor Exploatarea lochului electromagnetic EML 12 Lochul hidrodinamic SAL - 24 Lochul Doppler 1 3 3 3 3 6 6 8 9 15 18 20 22 23 28 31 31 31 32 37 41 43 43 43 45 45 46 49 56 59 61 61 61 76 78 80 80

1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

2 2.1 2.2 2.3 2.4.

3 3.1 3.2

3.3 3.4 3.5

4 4.1 4.2 4.3

Cap. 5 5 Exploatarea compaselor magnetice

1

5.1 5.2 5.3 5.4

Compasul magnetic Sarcom Plath/Navipol Compasul magnetic de 127 MM GU Compensarea practic a compasului magnetic ntocmirea tablei de deviaii Cap. 6 Exploatarea echipamentelor electronice de navigaie Radiogoniometrul naval automat ADF 101 Radiogoniometrul visual RUMB Radiogoniometrul digital ARC - 1403 Receptorul GPS MK 8 PHILIPS AIS AUTOMATIC IDENTIFICATION SYSTEM JRC JHS Harta electronic de navigaie Indicatorul pentru informaii de navigaie Radarul de navigaie Echipamente de navigaie din comanda unei nave Bibliografie

80 81 85 92 103 103 103 109 115 117 120 123 129 130 139 160

6 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 6.8 6.9

Cap. 1 EXPLOATAREA GIROCOMPASELOR

1.1 DESCRIEREA GIROCOMPASELOR
Elementul sensibil Elementul sensibil este format dintr-o sfer (girosfer) realizat din tabl de Cu, format de dou calote nchise ermetic, cu hidrogen la 1 atmosfer n interior (hidrogenul nu corodeaz i conduce cldura). Este alctuit la exterior cu ebonit pentru c trebuie s fie izolat de lichidul de susinere prin care se face alimentarea. Prezint doi electrozi polari (inferior i superior) din grafit i ebonit i sunt izolai de girosfer. n partea ecuatorial se gsesc urmtorii electrozi: semicentura lat reprezint aproximativ jumtate din circumferin i nu este izolat de corpul girosferei; 4 electrozi inelari- din grafit i ebonit, nu sunt izolai de corpul girosferei; electrozi de urmrire (la captul semicenturii late) confecionai din crbune pur; electrod rotund se afl ntre electrozii inelari i este izolat de corpul girosferei Girosfera prezint un cerc gradat la partea ecuatorial din 1o n 1o de la 0o la 360o pentru citirea drumului giro (Dg).

legtura antiparalelogram

bobina de centrare
3

dispozitivul de amortizare

dispozitivul de ntrerupere a amortizrii

fiecare giromotor este introdus ntr-o girocomer prevzut cu un inel cardanic orizontal Giromotorul este un motor asincron trifazat, de construcie inversat rotorul este exterior statorului. Statorul este constituit dintr-un miez magnetic cilindric, cu fole, cu crestturi n care se afl nfurarea trifazat (cu trei nfurri n stea). nfurarea este din Cu electro-chimic 99%.

Rotorul este un pachet de fole, prevzut cu crestturi n care este turnat nfurarea din aluminiu. La exteriorul rotorului se afl o coroan de oel torul giromotorului.
4

Sfera de urmrire Sfera de urmrire este format din dou emisfere i o centur ecuatorial, emisferele se confecioneaz din aluminiu, suprafeele exterioare i interioare fiind acoperite cu ebonit. n interior sunt dispui electrozii polari realizai din grafit i ebonit. Zona ecuatorial a sferei de urmrire este un cadru n form de inel, prevzut cu ferestre cu geam, prin care se pot citi indicaiile pe girosfer. n prile superioare i inferioar a cadrului inelar, n partea interioar, sunt presate inele din grafit i crbune cu formeaz electrozii ecuatoriali.

Sfera de urmrire nu este etan, fiind cufundat n lichidul de susinere, se umple cu acesta. ntre inelele cadrului ecuatorial sunt dispui doi electrozi de urmrire i un electrod pentru alimentarea nfurrii electromagnetului de ntrerupere a amortizrii. Sfera de urmrire este suspendat de elementele fixe pe o furc din apte brae care se unesc la o aib rotund, n centrul creia este fixat o tij, goal n interior prin care trec conductorii de alimentare ce fac legtura ntre inelele colectoare i braele de susinere care folosesc i pentru alimentare. Tija i braele de susinere sunt acoperite cu ebonit.
5

Repetitorul Este elementul periferic al compasului giroscopic la care se citete drumul navei sau cu care se pot msura relevmente. El se compune dintr-un postament adecvat necesitilor de care se fixeaz un selsin i linia de credin. Printr-un angrenaj mecanic selsinul giro rotete prin faa liniei de credin dou roze gradate, una de la 0o la 360o i cealalt de la 0o la 10o. Angrenajul rotete cele dou roze cu viteze diferite n raport 1:36. Pentru repetitoarele folosite la relevare pe partea fix a repetitorului concentric cu cele dou roze se mai fixeaz un cerc azimutal pentru citirea relevmentelor prova.

Repetitor de relevare

Repetitor de drum nregistratorul automat de drum Este destinat pentru nregistrarea automat a drumului navei pe o anumit perioad de timp. Un selsin repetitor 1, legat la transmisia sincron a girocompasului rotete un cilindru 2 care are practicat pe suprafaa sa un canal sub form de elice cu pasul ct dublul nlimii cilindrului. n interiorul canalului elicoidal culiseaz un tift solidar cu cruciorul 3. Cruciorul se poate deplasa rectiliniu cu ajutorul a trei role pe ghidajul 4.
6

8 9 2

Mecanismul are ca scop transformarea micrii de rotaie a selsinului ntr-o micare de translaie a cruciorului 3. Cruciorul plimb penia de drum 6 pe hrtia de nregistrare gradat de la stnga la dreapta de la 0o la 900. De jos n sus hrtia este gradat n uniti de timp i se mic de sus n jos cu vitez constant antrenat de motoraul 7. Pentru cadranul urmtor 900 - 1800 penia se mic de la dreapta la stnga conform unei alte elice pe suprafaa cilindrului 2 care nu se vede n figur. Hrtia este gradat ca atare. Pentru cadranul 1800- 2700 penia repet primul cadran, iar pentru 2700 3600 cadranul 2. Rezult c pe aceeai linie vertical se pot citi patru drumuri. Drumul adevrat se afl folosind o a doua citire care indic respectivul cadran n care se navig. Selsinul giro antreneaz simultan un disc 8, cu patru diametre ce mic penia cadranelor 9, lateral pe unul din cele patru culoare verticale ce reprezint cadranul n care se navig. Acest sistem de nregistrare a drumului mrete de patru ori precizia citirilor.

Corectorul automat al erorii de vitez

Vasul suport

Centura de orientare rapid

1.2 EXPLOATAREA GIROCOMPASULUI KURS 4

1.Verificarea transmisiei indicatiilor compasului mama la repetitoare. Corecta functionare a repetitoarelor se verifica dupa roze, adica toate indicatiile vor trebui sa creasca, fie sa scada ca valoare. Daca unul din repetitoare se roteste in sens contrar rozei compasul mama, se va deconecta aparatul respectiv prin soaterea sigurantelor corespunzatoare din cutia de derivatie pentru repetitoare si se vor verifica legaturile rotorice, in cazul compasului KURS-4, legandu-se corect dupa schema de conexiuni. 2. Verificarea functionarii inregistratorului de drum. Inaintea punerii in functionare a instalatiei se vor sincroniza indicatiile penitelor cu compasul mama. Sincronizarea se face prin rotirea axului selsinului. Cand aparutul este pus in functioanare pentru sincronizarea cu compasul mama, se va intrerupe circuitul de alimentare al rotorului selsinului prin apasarea pe intrerupatorul aflat in partea inferioara a aparatului si apoi se va roti axul selsinului. La pornirea inregistratorului de drum se va verifica functionarea motorasului de timp.Daca acesta ramane pe loc, va fi pornit rotind usor pinionul aflat pe axul melcului(defectiunea se poate datora griparii mecanismului sau miscarii tensiunii de alimentare). 3. Verificarea circuitului trifazat Inainte ca giromotoarele sa ajunga la numarul de rotatii stabilit, curentii indicati de cele trei ampermetre vor fi mari, apoi vor incepe sa scada pana la valoarea normala de functionare.

Diferentele dintre valorile curentilor se datoresc incarcarii nesimetrice a fazelor, trebuind totusi sa fie cuprinsi in limitele indicate in tabelul de mai jos. Tabel cu valorile curentilor in circuitul trifazic KURS-4 functionare 1,5~2A 1,3~1,7A 1,3~1,8A

pornire > 4A > 4,4A > 4,4A

4. Pornirea pompei de racire Inaintea pornirii pompei se va verifica etanseitatea tuturor stuturilor si a furtunurilor de racord. Pentru pornirea pompei se vor introduce in clemele respective sigurantele de 1A. Se va verifica sensul de rotatie al rotorului pompei. Sensul va trebui sa coincida cu cel indicat de sageata de culoare rosie de pe capacul pompei. Daca pompa se roteste in sens contrar, se verifica legarea fazelor de alimentare, schimbandu-se doua faze intre ele.

5. Reglarea racirii Cand temperatura lichidului de sustinere a ajuns la valoarea de 41C indicata de termometrul fixat pe capacul vasului suport, se regleaza termostatul de semnalizare montat de asemenea pe capac in asa fel incat contactul sau superior sa fie inchis.
10

In aceasta situatie sirena va suna, iar becul de semnalizare respectiv se va aprinde. Marind debitul apei de racire la furtunul de cauciuc, se va cobori temperatura lichidului la 37C. Se va regla apoi termostatul de semnlaizare astfel ca contactul sau inferior sa fie inchis. Si in acest caz sirena va suna si se va aprinde becul. Se va fixa apoi furtunul de cauciuc astfel ca mentinerea temperaturii lichidului sa se faca automat. In acest scop furtunul de cauciuc trebuie reglat. Reglarea lui se face in felul urmator: Se scoate arcul siguranta din crestaturile suruburilor de reglare, aflate pe placa superioara ce apasa furtunul. Se desurubeaza surubul central de reglare ce apasa pe varful tijei termostatului de lucru astfel ca prin furtun sa treaca o cantitate mai mare de apa, lucru ce se verifica scotand furtunul din nou la tubultura de racire legata cu serpentina din vasul suport.

Se va desface apoi surubul de reglare din spate pana cand prin furtun nu va mai curge apa, adica resortul va presa cu toata forta sa pe furtun. Se leaga furtunul din nou la tubultura de racire. Cand temperatura lichidului ajunge la 39C, se roteste usor surubul de reglare din spate astfel ca prin furtun sa treaca putina apa. Se verifica apoi la anumite intervale de timp temperatura lichidului. Daca aceasta va fi mai mare sau mai mica decat cea normala, se va strange sau slabi cu tura sau o tura surubul de reglare din spate. Dupa terminarea reglarii, arcul sigurantei se pune la loc in crestaturile suruburilor. Daca s-a dereglat functionarea automata a racirii trebuie sa se repete operatiile de reglare expuse anterior.Temperatura trebiue sa se mentina automat in limitele 39C +/-2C.
11

6. Reglarea pozitiei girosferei pe verticala Cand temperatura lichidului a ajuns la 39C, se verifica daca ea este aceiasi in intregul vas suport. Pentru aceasta se balanseaza vasul suport si se observa temperatura lichidului, care, daca dupa 10-12 balansari va incepe sa scada va arata ca straturile inferioare nu sunt la fel de incalzite. Dupa uniformizarea temperaturii lichidului, se verifica prin geamul de vizita de pe vasul suport pozitia sferei giroscoapelor. Daca pozitia sferei este normala, semnul trasat pe geamul de vizita de pe sfera de urmarire trebuie sa coincida cu linia ecuatoriala a sferei. Tolernta admisa este cuprinsa intre +/-2mm.

Daca linia ecuatoriala a girosferei se gaseste mai jos decat planul marcat cu cercurile de culoare verde, rezulta ca in lichid va trebui sa se toarne glicerina pana cand sfera va ocupa pozitia normala de functionare. Pentru coborarea sferei, in cazul ca se gaseste prea sus se va turna in lichid apa distilata. Pentru determinarea cantitatii de glicerina sau de apa distilata necesara ridicarii sau coborarii sferei in pozitia normala de functionare se da tabelul de mai jos. Semnul(+) din tabel arata ca pozitia sferei este mai sus decat cea normala, adaugandu-se in acest caz apa distilata;semnul(-) arata ca pozitia sferei este mai jos decat cea normala, in care caz se adauga glicerina. In timpul turnarii glicerinei sau a apei distilate se va amesteca incontinuu lichidul din interiorul vasului suport. In conditiile de la nava se poate folosi urmatoarea metoda: se scoate din vasul suport cu furtunul de cauciuc o cantitate de lichid egala cu cantitatatea adaosului. Apoi, prin orificiul de pe capacul vasului suport, se toarna cu cana gradata o cantitate de apa distilata sau de glicerina egala cu cantitatea scoasa. Pentru a obtine un lichid omogen, se scoate din vasul suport o cantitate de lichid intr-o cana, dupa care se introduce furtunul de cauciuc in interiorul vasului suport, se ridica cana deasupra nivelului lichidului si astfel lichidul se va scurge in vasul suport.
12

Tabel cu volumul adaosului de lichid Tipul compasului giroscopic Volumul apei distilate in cm cubi 100 300 400 500 550 600 700 800 Volumul glicerinei in cm cubi 15 30 60 80 100 120 140 160

Pozitia elementului sensibil, in mm +/-1 +/-2 +/-3 +/-4 +/-5 +/-6 +/-7 +/-8

KURS-4

In momentul in care lichdul din cana se va apropia de capatul furtunului se va lasa imediat cana in jos, determinand din nou scurgerea lichidului din vasul suport in cana. Repetind de mai multe ori aceasta operatiune se va obtine un amestec omogen al intregului lichid cu adaosul de glicerina sau de apa distilata. Se vor verifica apoi indicatile ampermetrelor din circuitul trifazat, ale carori valori trebuie sa fie cuprinse intre limitele admisibile, specificate in tabelul anterior. Daca valorile vor fi mai mici, se va pune in lichid acid salicilic sau borax, dupa caz, dizolvat in apa distilata la temperatura de 40-60 grade C. Pentru fiecare diferenta in minus egala cu 0,1A se va adauga 1gram de acid salicilic sau 2 grame de borax. Trebuie amintit ca reglare girosferei pe verticala se executa dupa 4-5 ore de la pornire, adica dupa ce girosfera s-a orientat in meridian. 7. Verificarea sensibilitati sistemului de urmarire Sensibilitatea sistemului de urmarire se verifica astfel: prin decuplarea conexiunii 30 sau 31 sau prin scurcircuitarea fazei 28 cu bornele 30 sau 31 de pe compasul mama,se decaleaza sistemul de urmarire din pozitia sa de echilibru cu un unghi de 120-130 grade, apoi se intrerupe scurcircuitarea. Dupa ce sistemul de urmarire parcurge 20-30 de grade se porneste secundometrul. Din acest moment se masoara timpul de parcurgere al unghiului de 90 de grade. Dupa parcurgerea unghiului de 90 de grade se opreste secundometrul. Masurarea timpului de parcurgere a celor 90 de grade se face si pentru decalarea inversa a sistemului de urmarire.
13

Timpul de revenire trebuie sa fie cuprins in cazul girocompasului KURS 4, de cel mult 20 de secunde. Diferenta de timp dintre ambele sensuri trebuie sa fie mai mica de 4 secunde. Daca timpul de revenire iese din limitele aratate anterior sau daca diferenta timpilor de revenire pentru ambele sensuri este mai mare de 4 secunde se procedeaza la reglarea sensibilitati sistemului de urmarire. 8. Orientarea rapida a elementului sensibil in meridian Aducerea elementului sensibil in meridian prin metoda orientari rapide la compasul giroscopic KURS 4 se executa in ordinea urmatoare: a) Se executa intreruperea legaturilor trifazice de alimentare a giroscoapelor (bornele 27,28 si 29) de pe capacul vasului suport. b) Se determina drumul navei cu o precizie de cca 1 grad.

Privind prin fereastra de vizitare avasului suport, manevram comutatorul de orientare aflat pe suportul compasului mama si aducem sfera giroscoapelor in meridian cu o precizie de +/- 3 grade. d) Se refac legaturile trifazice de alimentare a giroscoapelor (bornele 27,28 si 29) de pe capacul vasului suport. e) Se mentine roza compasului mama in meridian, conectand pentru un timp foarte scurt comutatorul de orientare rapida intr-un sens sau altul, dupa caz (se admite o inclinare maxima a sferei giroscoapelor de +/- 10 mm). 9. Verificarea regulatoarelor de tensiune In scopul verificarii regulatoarelor de tensiune se variaza tensiunea retelei bordului ; cu ajutorul tahometrului se masoara numarul de rotatii al convertizorulu. Daca turatia nu se inscrie in limitele turatiei nominale a convertizorului +/- 1%, se procedeaza la reglajul regulatorului centrifugal respectiv sau al regulatorului magnetic de turatie ROM-10 dupa caz.

c)

14

1.3 EXPLOATAREA GIROCOMPASULUI AMUR

Inaintea pornirii instalatiei se verifica daca toate sigurantele sunt puse la locul lor . Se va vedea daca compasul mam este gata de funcionare i se va aprecia dac lichidul de susinere din vasul suport este n cantitate suficient . Se va verifica dac n interiorul aparatelor nu exist obiecte sau impuriti care ar putea scurtcircuita bornele . Se va verifica dac repetitoarele sunt sincronizate , n caz contrar se sincronizeaz cu cheia din lada de scule .Se verific dac nregistratorul de drum are diagram. Dup intrarea n funciune a instalaiei se observ dac cele trei ampermetre indic curenii de pornire . Se verific funcionarea repetitoarelor i a nregistratoarele de drum . Se verific funcionarea ventilatorului ; se verific funcionarea sistemului de transmitere a drumului la distan .

VERIFICAREA TRANSMISIEI INDICATIILOR COMPASULUI MAMA LA REPETITOARE Corecta functionare a repetitoarelor se verifica dupa roze , adica toate indicatiile vor trebui fie sa creasca , fie sa scada ca valoare. Daca unul din repetitoare se roteste in sens contrar rozei compasului mama , se va deconecta aparatul respectiv prin scoaterea sigurantelor corespunzatoare din cutia de derivatie pentru repetitoare si se vor verifica legaturile statorice (bornele 67,68 si 69) ,legandu-le corect dupa scema de conexiuni. VERIFICAREA FUNCTIONARII INREGISTRATORULUI DE DRUM naintea punerii in functiune a instalatiei se vor sincroniza indicatiile penitelor cu compasul mama .
15

Sincronizarea se face prin rotirea axului selsinului . Cand aparatul este pus in functionare , pentru sincronizarea cu compasul mama , se va intrerupe circuitul de alimentare al rotorului selsinului prin apasarea pe intrerupatorul aflat in partea inferioara a aparatului si apoi se va roti axul selsinului . La pornirea inregistratorului de drum se va verifica functionarea motorasului de timp. Daca acesta ramane pe loc , va fi pornit rotindusor pinionul aflat pe axul melcului (defectiunea se poate datora griparii mecanismului sau micsorarii tensiunii de alimentare) . VERIFICAREA CIRCUITULUI TRIFAZAT nainte ca giromotoarele sa ajunga la numarul de rotatii stabilit , curentii indicati de cele trei ampermetre vor fi mari , apoi vor incepe sa scada pana la valoarea normala de functionare . Diferentele dintre valorile curentilor se datoresc incarcarii nesimetrice a fazelor , trebuind totusi sa fie cuprinsi in limitele indicate in tabelul de mai jos : Tabel cu valorile curentilor in circuitul trifazic FAZA I II III Pornire > 4A > 4.5A > 4.7A Functionare 0,5 1A 1 1.4A 1 1.5A

VERIFICAREA FUNCTIONARII CORECTEA VENTILATORULUI Pornirea ventilatorului se face prin intrerupatorul pachet respectiv . Se verifica sensul de rotatie al ventilatorului .Aerul cald trebuie sa iasa prin regiunea aferenta capacului vasului suport , in caz contrar , se verifica legarea fazelor de alimentare a motorului ventilatorului , schimbandu-se doua faze intre ele. VERIFICAREA SENSIBILITATII SISTEMULUI DE URMARIRE Sensibilitatea sistemului de urmarire se verifica astfel :prin decuplarea conexiunii 30 sau 31 sau scurtcircuitarea fazei 28 cu bornele 30 sau 31 de pe compasul mama , se decaleaza sistemul de urmarire din pozitia sa de echilibru cu un unghi de 12001300 ,apoi se intrerupe scurtcircuitarea . Dupa ce sistemul de urmarire parcurge 200-300se porneste secundometru . Din acest moment se masoara timpul de parcurgere a unghiului de 900.Dupa parcurgerea unghiului de 900se face si pentru decalarea inversa a sistemului de urmarire . Timpul de revenire trebuie sa fie cuprins intre 9-15 secunde . Diferenta de timp dintre ambele sensuri trebuie sa fie mai mica de 4 secunde .
16

Daca timpul de revenire iese din limitele aratate anterior sau daca diferenta timpilor de revenire pentru ambele sensuri este mai mare decat 4 secunde , se procedeaza la reglarea sensibilitatii sistemului de urmarire . VERIFICAREA REGULATOARELOR DE TENSIUNE In scopul verificarii regulatoarelor de tensiune se variaza tensiunea retelei bordului intre limitele +45V si 20V, in cazul cand aceasta este de 220v c.c. sau intre limitele +55V si -20V in cazul cand aceasta este de 110V c.c. ;cu ajutorul tahometrului se masoara numarul de rotatii al convertizorului . Daca turatia nu se inscrie in limitele turatiei nominale a convertizorului +1% , se procedeaza la reglajul regulatorului magnetic de turatie ROM-10 . REGLAREA RACIRII Cand temperatura lichidului de sustinere a ajuns la valoarea de 470C indicata de termometrul fixat pe capacul vasului suport , se regleaza termostatul de semnalizare montat de asemenea pe capac in asa fel , incat tija sa s inchida contactul respectiv . Prin inchiderea contactului , puntea redresoare care alimenteaza releul termic , este alimentata , releul termic de asemenea . Releul termic isi inchide contactele si permite pornirea ventilatorului .Becul respectiv va indica functionarea ventilatorului . Daca temperatura creste in continuare pana la 550C tija termostatului va inchide contactul care permite alimentarea sirenei si aceasta va suna semnalizand cresterea temperaturii . REGLAREAPOZITIEI GIROSFEREI PE VERTICALA Cand temperatura lichidului a ajuns la 470C,se verifica daca ea este aceeasi in intregul vas suport . Pentru aceasta se balanseaza vasul suport si se observa temperatura lichidului , care , daca dupa 10-12 balansari va incepe sa scada va arata ca straturile inferioare nu sunt la fel incalzite . Dupa uniformizarea temperaturii lichidului , se verifica prin geamul de vizita de pe vasul suport pozitia sferei giroscoapelor. Daca pozitia sferei este normala , semnul trasat pe geamul de vizita de pe sfera de urmarire trebuie sa coincida cu linia ecuatoriala a sferei . Tolerantaadmisa este cuprinsa intre 2mm . Daca linia ecuatoriala a girosferei se gaseste mai jos decat semnul rosu , rezulta ca in lichid va trebui sa se toarne glicerina pana cand sfera va ocupa pozitia normala de functionare . Pentru coborarea sferei , in cazul ca se gaseste prea sus , se va turna in lichid apa distilata . In timpul turnarii glicerinei sau a apei distilate se va amesteca incontinuu lichidul din interiorulvasului suport .
17

In conditiile de la nava se poate folosi urmatoarea metoda : se scoate din vasul suport cu furtunul de cauciuc o cantitate de lichid egala cu cantitatea de adaosului.Apoi , prin orificiul de pe capacul vasului suport , se toarna cu cana gradata o cantitate de apa distilata sau de glicerina egala cu cantitatea scoasa . Pentru a se scoate din vasul suport o cantitate de lichid intr-o cana , dupa ce se introduce furtunul de cauciuc in interiorul vasului suport , se ridica cana deasupra nivelului lichidului si astfel lichidul se va scurge in vasul suport .In momentul in care lichidul din cana se va apropia de capatul furtunului se va lasa imediat cana jos , determinand din nou scurgerea lichidului din vasul suport in cana . Repetand de mai multe ori aceasta operatiune se va obtine un amestec omogen al intregului lichid cu adaosul de glicerina sau de apa distilata . Se vor verifica apoi indicatiile ampermetrelor din circuitul trifazat , ale carei valoare trebuie sa fie cuprinse intre limitele admisibile , specificate in tabelul anterior . Daca valorile vor fi mai mici , se va pune in lichid acid salicilic sau borax , dupa caz , dizolvat in apa distilata la temperatura de 400-600C . Pentru fiecare diferenta in minus egala cu 0,1A se va adauga un gram de acid salicilic sau 2 grame de borax . Trebuie amintit ca reglarea girosferei pe verticala se executa dupa 4-5 ore de la pornire , adica dupa ce girosfera s-a orientat in meridian . OPRIREA INSTALATIEI La deconectarea instalatiei se vor verifica de asemenea toate aparatele componente .Aparatele prevazute cu lacate se vor inchide . Compasul mama se verifica minutios ; se sterge cu o carpa uscata atat capacul vasului suport cat si interiorul postamentului , inlaturandu-se astfel urmele de lichid si de praf . Daca habitaclul este scos , se pune la loc si se inchide cu zavoare . Convertizorul se curata bine de praf de carbune si de unsoare . Contactele si inelele innegrite (flamate) se curata bine cu smirghel fin .Periile de carbune uzate se inlocuiesc imediat , inaintea unei noi porniri .

1.4 DESCRIERE GIROCOMPAS ANSCHUTZ

STANDARD 6
Date tehnice Greutatea girocompasului mam aproximativ 16 Kg, diametrul rozei 180 mm gradat din grad n grad de la 00 la 3600. Tensiunea de alimentare a girosferei i pompei de centrare 55 V/ 400 Hz. Tensiunea de alimentare a amplificatorului 115 V/ 400 Hz. Tensiunea de alimentare a excitaiilor micromainilor 50V/ 50Hz sau 60V/60Hz.
18

Tensiunea de alimntare a sirenei 25V/400Hz. Puterea consumat, circuitul de 400 Hz, aproximativ 35 VA; circuitul de 50/60Hz la prenclzire 50 W, rcire 17 VA; sistemul de transmitere la distan 25 VA. Timpul de orientare n meridian < 5 ore. Precizia de nclinare 10. Viteza de rotaie a sistemului de urmrire 90/ sec. nclinri ale navei (ruliu i tangaj) 450. Temperatura lichidului de susinere 520 C. Temperatura mediului ambiant 200 la +500 C. Prenclzire cu ase becuri 24V/ 18W. Rcirea prin ventilaie cu aer. Sistemul de repetitoare permite cuplarea a 12 selsine receptoare. Cantitatea lichidului de susinere aproximativ 750 cm3. Comanda rcirii se realizeaz cu un releu bimetalic. Controlul temperaturii se realizeaz cu un termomentru circular cu alcool marcat cu dou linii roii pentru temperatura nominal. Construcie, funcionare Girocompasul propriuzis este construit sub forma unei cutii paralelipipedice, fixat pe o plac metalic cu ajutorul unor amortizoare mpotriva ocurilor verticale i orizontale.

De capacul superior este fixat sfera de urmrire prin intermediul unei furci verticale i a unui inel cardanic orizontal. Pe feele laterale se gsesc elementele auxiliare: amplificatorul, servomotorul, selsinul transmitor, ventilatorul, iar pe faa inferioar becurile de nclzire. Sfera de urmrire este construit din material plastic i format din dou semisfere unite n partea ecuatorial.
19

La polul superior este prevzut cu un capac din plexiglas transparent care permite observarea nivelului lichidului de susinere i a termometrului. Dispune de doi electrozi polari sub forma a dou inele, alimentarea fcnduse n bifazat. n zona ecuatorial se gsesc doi electrozi de urmrire dispui n partea estic i vestic a sferei de urmrire. n zona polar inferioar se gsete pompa de centrare a girosferei, centrarea se realizeaz cu jet de lichid de susinere produs sub girosfer. Suprafaa exterioar a sferei de urmrire are form de radiator pentru o bun rcire. Girosfera este o sfer realizat din material sintetic, este suspendat n lichid n interiorul sferei de urmrire. Este construit din dou semisfere, nchis ermetic i umplut cu heliu. n zonele polare se gsesc doi electrozi pentru alimentare, iar n zona ecuatorial electrozii de urmrire. n interiorul girosferei se gsesc dou giromotoare i dispozitivul de amortizare a oscilaiilor. Axele giromotoarelor sunt suspendate n lagre, ungerea realizndu-se cu gaz (heliu) motiv pentru care se recomand ca pornirea s se fac de cel mult 2 ori pe an sau cnd se fac reparaii deosebite. Giromotorul este un motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit exterior statorului. Alimentarea se realizeaz cu tensiune bifazat, a treia faz alimentndu-se printr-un condensator. Repetitoarele .Sistemul de repetitoare al girocompasului Anschtz 6 este realizat cu selsine n regim de indicator. Repetitorul de relevare se fixeaz ntr-un suport prevzut cu inele cardanice care permit meninerea n poziie orizontal a repetitorului. Repetitorul de drum se monteaz pe un suport fix care are posibilitatea ajustrii nclinrii pentru o bun vizualizare. Convertorul static. Are rolul de a transforma tensiunea bordului de 110V, 220V, 380V, 440V, 50Hz n tensiune de 55V i 115V/ 400Hz necesar alimentrii giromotoarelor.

1.5 EXPLOATAREA GIROCOMPASULUI ANSCHUTZ

Intretinerea este limitata la verificarile si operatiile care se pot dovedi necesare : 1.Deschiderea si inchiderea compasului _ inchiderea sistemului de urmarire, _ slabirea surubului de blocare (1.6) folosind cheie de piulite 148-168 din trusa _se pliaza placa de acoperire pina cind se blocheza in prima pozitie _ se apasa butonul de comanda (4.5) montat in interior pe peretele din dreapta carcasei si se permite sistemului de urmarire sa se roteasca pina cind inelul articulatiei cardanice al sferei exterioare este in pozitia orizontala _ se pliaza placa de acoperire pina cind se blocheza in pozitia verticala (fig. 3),sfera exterioara se misca libera ca un pendul
20

_ acum se fac verificarile de la paragraful 2.4. Dupa aceea : _ se pliaz in jos placa de acoperire _ se stringe surubul de blocare pentru a fixa placa de acoperire la loc _ ser cupleaza sistemul de urmarire 2.Umplerea cu apa distilata Nivelul lichidului purtator va cobori sub valoare normala cind compasul se raceste .Deci nivelul trebuie corectat , se umple cu apa distilata numai cind compasul este incalzit. Apa distilata si o siringa se gasesc in trusa. Se procedeaza astfel : _ se deschide compasul conform paragrafului 1 _ se scote dopul de aerisire ( 1 ) din capacul de plexiglas _ se evacueaza apa distilata in orificiul de umplere cu o siringa pina cind nivelul este la inelul rosu exterior _ se monteaza dopul de aerisire _ se inchide compasul conform ionstructiunolor de la paragraful 1. 3. Semnalizarea temperaturii excesive Procedeu In gama temperaturilor permise ale mediului (-200- +500C) temperatura de functionare a compasului este mentinuta de butonul de reglare a temperaturii intre 520si 600 C. Semnalul buzzerului indica ca ceva este defect la reglarea temperaturii. Se inchide mai intii sistemul de urmarire si se deschide compasul conform paragrafului 1.In cazurile cind temperatura creste este o defectiune la butonul de reglare a temperaturii sau o alimentare inadecvata a aerului de racire ; temperatura va fi adusa la normal in scurt timp iar semnalul de avertizare se opreste . In acelasi timp ;cauzele cresterii temperaturii trebuie descoperite si inlaturate . Cauzele posibile pot fi: _ acumularea de caldura datorita obiectelor de care alimentarea cu aer proaspat sau disiparea caldurii se disipeaza _ temperatura mediului este prea inalta ( peste 500 C) la care compasul este expus la montarea in locuri inchise _ defectarea ventilatorului _ defectarea reglarii caldurii ce rezulta din faptul ca incalzirea nu este inchisa. 4.Influentele defectiunii retelei electrice a navei asupra compasului Defectarea alimentarii de la reteaua de pe nava va deenergiza giroscoapele .Giroscoapele de frinare isi vor pierde curind forta conducatoare (de restabilire)(dupa 1-2 minute)si apoi ,compasul va incepe sa-si indeplineasca functiile de indicare a directiei .Dupa restabilirea alimentarii ,sistemul de indicare
21

a nordului trebuie reglat din nou la meridian si toate cele indicate la paragraful 2.1/2.2 se vor repeta. 5.Verificarea anuala Pentru obtinerea performantei eficiente a echipamentului compasului este necesar sa faca o verificare functionala pe an.
INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE:

PORNIREA Compasul se porneste punand comutatorul de pe convertorul static la pozitia I. In conditii normale compasul se va aseza pe meridian in 3-4ore. In conditii nefavorabile timpul de reglare poate fi pana la 5 ore. COMUTAREA SISTEMULUI DE URMARIRE Se face cu ajutorul comutatorului respectiv(17) asezat pe placa de acoperire a compasului.(Acest comutator se foloseste si pentru oprirea compasului ). O perioada de cel putin 1 ora trebuie sa existe in pornirea compasului si comutarea sistemului de urmarire , astfel procedeul de reglare poate fi tulburat iar timpul de reglare prelungit. NOTA IMPORTANTA : Cu sistemul de urmarire decuplat, nu se produce nici o rotire de urmarire a rozei compasului prin schimbarea drumului .Deci, cu nava in mars si in special cand se guverneaza cu pilot automat, sistemul de urmarire nu trebuie oprit fara motiv. REGLAREA LUMINOZITATII ROZEI : Butonul de reglare din dreapta (13) de pe placa de acoperire a compasului regleaza luminozitatea pentru a corespunde cu conditiile de lumina ale mediului ambiant. VERIFICAREA Se face atunci cand compasul este in regim : LUNAR: 1) Se verifica nivelul lichidului de sustinere; 2) Se verifica temperatura de functionare pentru nivelul corect; Este important sa se faca aceste verificari port. La sfarsit compasul trebuie sa fie descis cum se explica in reparatii curente.Aceasta se face in timp ce functioneza cu sistemul de urmarire decuplat. Pentru ca sistemul ce indica nordul sa nu fie deranjat de influiente exterioare, compasul va ramane deschis numai o anumita perioada de timp. 1) Capacul de ferificare din peniglas are un arc conic central care este scufundat in lichidul de sustinere.Se verifica nivelul lichidului.Doua semne rosii marcheaza limitele nivelului la temperatura de functionare.Cel interior indica nivelul maxim permis,cel interior nivelul minim al lichidului de sustinere.Din
22

cauza evaporarii,se mai adauga lichid din cand in cand.a sfirsit apa distilata se toarna in orificiul de umplere al capacului din pleniglas pana cand nivelul este la inelul exterior. 2)Termometrul de forma unui inel este aranjat sub capacul din pleniglas. Semnul verde se refera la temperatura de functionare(52oC), semnul rosu la temperatura permanenta maxima permisa (60oC). DECUPLAREA ECHIPAMENTULUI COMPASULUI Se face : punand comutatorul de urmarire (17) la 0; punand comutatorul de pe inversorul static la 0; Cand nava este in port numai pentru o scurta perioada de timp, este bine sa nu se opreasca compasul SINCRONIZAREA REPETITOARELOR Inainte de prima functionare sau de pornire a sistemului de urmarire la compasul principal se verifica ca toate compasele cu repetitor sa se acorde cu compasul principal. Accesul la dispozitivul de reglare se obtine de pe laterala. Se monteaza cheia patrata tubulara. Se face reglarea necesara apasand-o si rotindo.Daca compasul cu repetitor necesita reglarea in timpul utilizarii, se opreste sistemul de urmarire al compasului principal.Sint create acum cele mai conditii pentru verificarea sincronismului compaselor cu repetitorul cu compas principal Stabilirea relevmentului Cand se foloseste pentru obtinerea relevmentuui compasl cu repetitor trebuie sa fie in linie cu linia longitudinala a navei.Rama este gradata 0o360o.Aceasta scala de referinta se foloseste pentru luarea relevmentelor relative. Un buton aflat in mijlocul discului de sticla se foloste pentru centrarea reglajului. Iluminare Intensitatea luminii emise ale lampii poate madifica cu ajutorul unui poteniometru (atenuator) aflat in interior.

1.6 GIROCOMPASUL GKU-2

Caracteristici tehnice Este un girocompas monogiroscopic cu acionare electromagnetic, destinat a fi montat pe nave cu viteze de mar pn la 70 Nd. Girocompasul GKU-2 are prevzute dou regimuri de funcionare: de girocompas (GK) i giroazimut (GA).
23

Funcionarea normal a instalaiei este asigurat n urmtoarele condiii de exploatare: -vibraii cu acceleraii pn la 15 m/s2 n gama de frecvene 5 60Hz. -temperatura mediului nconjurtor 50C la +400C pentru aparatele din interiorul navei i de la 400C la +650C pentru cele din exterior. -umiditatea relativ mai mic de 98% la temperatura de +400C. -vitezele unghiulare de giraie n timpul manevrelor pn la 0,174 rad/s 0 (10 /s); -tangajul cu amplitudinea pn la 50 i perioada 3-4 s. Eroarea maxim de determinar a direciei meridianului n regim GK cu viteza de 70 Nd la latitudini de pn la 800 nu depete 2,50, iar eroarea de meninere a meridianului n regim GA, caracterizat prin viteza unghiular de deriv la latitudini pn la 900 nu depete 9,6510-6 rad/s (20/h). Tensiunea de alimentare: 110V/220V la 400Hz/500Hz pentru alimentarea transmitoarelor i receptoarelor i tensiunea trifazat 40V/500Hz pentru alimentarea giromotorului. Compunerea instalaiei n componena instalaiei girocompasului GKU-2 intr urmtoarele aparate (blocuri): Aparatul principal (KR1-2) este elementul de baz al instalaiei i are rolul de a indica drumul navei cu ajutorul elementului sensibil. Aparatul de translaie (KR2-2) folosete la transmiterea la ceilali abonai de la bord indicaiile apartului principal. Aparatul corector (KR3-1) este utilizat la introducerea coreciilor specifice girocompasului. Repetitorul de relevment (19N-1) este utilizat la msurarea relevmentelor la reperele de navigaie. Repetitorul de drum (38N-1) folosit la indicarea drumului navei. Alidada optic (PGK-2) utilizat la vizarea direciilor la repeerele de navigaie. Aparatul de alimentare (KR-II) folosit la cuplarea la reea a instalaiei. Convertizorul (AMG-2000M5) - pentru alimentarea instalaiei cnd tensiunea bordului este alternativ i convertizorul (AP-400 I) n situaia c tensiunea bordului este continu. Transformatorul (OSVM-0,25) folosit la coborrea tensiunii de 380V/50Hz la 26V pentru alimentarea circuitelor de nclzire a aparatului principal. Aparatul principal (KR1-2) Aparatul principal este format din sistemul giroscopic, corp i postament. n sistemul giroscopic intr: blocul giroscopic TPG-6 , suspensia cardanic exterioar, motoarele de stabilizare, transmitoarele de drum VF5, colectorul cu portperii, nclzitorul, elementele sistemului pentru reglarea temperaturii.
24

Elementul sensibil al GKU este blocul giroscopic TPG-6. Partea principal a blocului giroscopic este subansamblul giroscopic asincron AVP cu vid, pe suspensie cu lichid i fire de torsiune i dou traductoare de unghi. Subansamblul giroscopic AVP este executat sub forma unei sfere nchis ermetic numit plutitor (girosfer) n care este montat giromotorul. Giromotorul este un motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit de construcie clasic (rotorul interior statorului). Volantele (torurile) sunt dispuse simetric fa de rotor. Plutitorul este executat sub forma a dou emisfere legate ntre ele printr-un gt cilindric n jurul cruia este dispus un inel de suspensie. Girosfera (plutitorul) este suspendat n interiorul inelului de suspensie cu ajutorul unei perechi de fire de torsiune orizontale pe direcia axei oy. Inelul de suspensie la rndul su este suspendat cu o pereche de fire de torsiune verticale n sfera de urmrire al TPG-6.

Sfera de urmrire reprezint o sfer din duraluminiu prevzut cu dou capace la prile polare i umplut cu ulei n care plutete girosfera suspendat cu firele de torsiune orizontale i verticale.
25

Unghiurile de rotaie ale sferei de urmrire n raport cu plutitorul (girosfera) sunt msurate de traductoarele de unghi inductive. Pentru aceasta se utilizeaz dou traductoare. nfurrile primare (de excitaie) ale traductoarelor de unghi sunt fixate de corpul plutitorului n capetele opuse ale diametrului care coincide cu axa de rotaie a rotorului giromotorului. nfurrile secundare ale traductoarelor de unghi sunt fixate pe partea interioar a corpului sferei de urmrire. Fiecare dintre traductoarelor inductive are dou nfurri secundare, la una se induce un semnal proporional cu rotaia de urmrire fa de plutitor n jurul axei firelor de torsiune verticale, la cea de a doua, un semnal proporional cu rotaia n jurul axei firelor de torsiune orizontale. nfurrile secundare ale celor dou traductoare inductive la care se induc semnalele proporionale cu unghiurile de rotaie n jurul firelor de torsiune verticale (orizontale) se nseriaz n opoziie. Prin aceast conexiune se mrete semnalul rezultant, deoarece tensiunile n cele dou nfurri au faze opuse, deasemeni se elimin semnalul de eroare datorat deplasrii liniare a plutitorului fa de sfera de urmrire. Pentru msurarea unghiului de nclinare a axei elementului sensibil n raport cu planul orizontului, unghiul , datorit micrii aparente, pe inelul de montaj este fixat indicatorul de orizont. n corpul blocului giroscopic TPG-6 sunt dispuse deasemeni dou nclzitoare inelare i releul termic. Pe inelul de montaj este fixat rotorul transformatorului rotitor (TR). Pe axul de suspensie a inelului de montaj este dispus amortizorul cu lichid necesar pentru amortizarea micrilor accidentale ale blocului de montaj. Inelul de montaj cu blocul giroscopic se fixeaz pe rulmeni cu bile n inelul cardanic orizontal al suspensiei exterioare. Axa pivoilor inelului de montaj coincide cu axa principal a giromotorului. Blocul giroscopic executat astfel nct penduleaz n jurul axei de suspensie n inelul cardanic orizontal. Datorit efectului de pendul sfera de urmrire ocup o asemenea poziie, pentru care axa firelor de torsiune verticale coincide cu verticala locului, iar axa firelor de torsiune orizontale se afl n planul orizontului. Inelul cardanic orizontal este suspendat n rulmenii inelului cardanic vertical. Pe inelul cardanic orizontal este fixat statorul transformatorului rotitor corector. Inelul cardanic orizontal este cuplat prin reductor cu motorul stabilitrii orizontale, montat pe inelul cardanic vertical. Inelul cardanic vertical este executat sub form de furc i este fixat de corpul aparatului n rulmeni cu bile pe un pivot vertical. Pe inelul cardanic vertical este montat roza de drum cu valoarea unei diviziuni de 10. Inelul cardanic vertical este cuplat prin reductor cu motorul stabilizrii azimutale montat pe corpul aparatului. n corpul aparatului sunt montate: dou amplificatoare, dou transformatoare, cuplele, blocul stabilizrii termice (BTS) , amortizoarele.
26

Pe corpul aparatului se afl panoul de comand unde se gsesc: comutatorul regimurilor de lucru, becul verde de semnalizare PORNIRE, becul rou de semnalizare SUPRANCLZIRE, butonul de introducere a coreciei de latitudine, butonul V de introducere a coreciei de vitez, butonul SINCRONIZARE pentru orientarea rapid n meridian. Pe partea dreapt a panoului de comand n interior se gsesc: ntreruptorul CORECIA i poteniometrul semireglabil GA pentru introducerea coreciei constante A. Aparatul de translaie (KR2-2) Este destinat pentru transmiterea indicaiilor de drum la diferite instalaii ale navei; pentru prelucrarea tensiunilor proporionale cu componentele vitezei navei (VN i VE) n cazul folosirii aparatului corector; pentru comutarea circuitelor de alimentare i a unor aparate separate de GKU. Pe panoul frontal al aparatului de translaie se gsesc: becul de semnalizare NCLZIRE ; becul de semnalizare alimentare 500 Hz/ 40V; ntreruptorul CONVERTIZOR; ntreruptorul ALIMENTARE TRANSLAIE .

n interiorul aparatului se gsesc: comutatorul alimentare excitaii micromaini , transformatoare de alimentare , micromotor urmrire, selsine transmitoare, transformator rotativ receptor de drum(11), transformator rotativ sinus / cosinus de vitez , transformator rotativ sinus / cosinus transmitor de drum, butonul pentru controlul funcionrii becului de semnalizare NCLZIRE, amplificator, ntreruptorul basculant BTS pentru conectarea becului semnalizare NCLZIRE la blocul de stabilizare termic .
27

Aparatul corector(KR3-1) Aparatul corector (este opional) servete pentru prelucrarea automat a semnalelor de corecie, care compenseaz erorile de vitez i latitudine. Pe panoul frontal al aparatului se gsesc butoanele pentru introducerea coreciei de vitez i latitudine. n interiorul aparatului se gsesc:motorul de execuie, transformatorul rotativ pentru introducerea vitezei , transformatoarele rotative care calculeaz tg, transformatorul rotativ care calculeaz semnalul sin ; selsinul receptor de latitudine ; comutatorul ORTODROM/ LOXODROM; amplificatorul.

1.7 GIROCOMPASUL YOKOGAWA CMZ700D

Caracteristici Sistemul girocompasului conine un numr de componente cum ar fi: - compasul propriuzis aflat n camera echipamentelor electronice - cutia de comand aflat tot n camera echipamentelor electronice - repetitoare giro Girocompasul propriuzis are urmtoarele caracteristici: - este format dintr-o singur unitate compact care funcioneaz la o alimentare de 24V cu dou redresoare independente - poate conduce pn la 4 repetitoare analogice i poate asigura 5 ieiri de date seriale adiionale - durata de via este mai mare de 40,000 h - Sistemul rmne fixat de direcia nord timp de 3 minute n cazul unei pene de curent - Sistemul se supune regulilor IMO A424(X1) i A 694(17), ISO 8728 Generalitii
28

- performanele sunt n concordan cu IMO a424(x1) i a 694(17), ISO8728 - este compus dintr-o singur unitate - alimentarea este alcatuit din 2 redresoare independente de 24V - controlul este compus din 6 butoane operaionale i ecranul din fa nedetaabil cu 4 linii - acurateea aparatului: - static < 0.1 latitudine - dinamic < 0.1 latitudine - eroarea de stabilire a puncutului < 0.1 latitudine - corecia erorii vitezei statice nordice este automat nu este necesara o alt unitate - viteza mare de transmisie urmarit de sistem de 100/sec - transmisia de date este foarte precis datorit decodorului - compasele repetitoare sunt cu aliniere automat i interfa serial - 2 rotoare identice (19.000 rot/min) scufundate n lichid pentru eliminarea erorii de latitudine - ntreinerea trebuie efectuat din 18 n 18 luni Descrierea unitii de control a girocompasului

1 ecranul de afiare a cursului giro, afiaz cursul giro i starea girocompasului 2 ecranul de afiare informaii, afiaz meniul i codurile comenzilor girocompasului 3 butonul pentru oprirea alrmei auditive 4 butonul de selectare i ledul indicator , utilizat pentru selectarea unitii de control , cnd ledul este iluminat girocompasul poate fi operat de la acest panou, cnd ledul este stins girocompasul poate fi operat de la panoul principal aflat lng cutia de comand a girocompasuli din camera echipamentelor electronice
29

5 tastatur pentru navigare n meniul panoului de comand 6 butonul de acceptare, utilizat pentru acceptarea unor anumite funcii 7 butonul de comand , utilizat pentru a intra n meniu, iar atunci cnd meniul este afiat este utilizat pentru a iei din meniu i de a afia ecranul general cu informaii despre cursul giro 8 taste pentru modificarea luminozitii 9 butonul pentru cursul senzorului extern, utilizat pentru a schimba cursul cu cel al senzorului extern 10 butonul pentru selectarea girocompasului de lucru, utilizat pentru selectarea girocompasului care va transmite informaii la toate instrumentele de navigaie, acesta este foarte eficient n cazul n care unul dintre girocompase eueaz n funcionare pentru selectarea imediat a celuilalt girocompas.

11 butonul de pornire/oprire utilizat pentru oprirea respectiv pornirea sistemului girocompas 12 ledul indicator de funcionare,iluminat atunci cnd sistemul girocompas funcioneaz 13 ledul indicator al senzorului extern, iluminat atunci cnd sistemul girocompas transmite informaii i la celelalte instrumente de navigaie 14 ledul indicator al eurii n funcionare, ncepe s se aprind intermitent atunci cnd alarma ncepe s sune, chiar dac alarma este resetat, ledul se aprinde pn la rezolvarea problemei 15 butonul de selectare a senzorului extern, apsai acest buton pentru cel puin 2 secunde pentru ca informaiile transmise la instrumentele de navigaie s fie preluat de la senzorul extern i anume compasul magnetic 16 butonul pentru navigare/selectare/luminozitate 17 ecranul pentru afiarea cursului giro 18 ecranul pentru afiarea comenzilor 19 ecranul pentru afiarea informaiilor atunci cnd o comand este selectat
30

20 butonul pentru intrarea n meniu/oprirea alarmei 21 butonul de selectare

Cap. 2 EXPLOATAREA PILOILOR AUTOMAI

2.1 PILOTUL AUTOMAT ANSHUTZ
Date tehnice: tensiunea de ali mentare 50V, 50Hz/ 60V, 60Hz are trei regimuri de functionare: manual, simplu, automat are 4 module standard care se interconecteaza intre ele realizind pilotul standard are amplificator automat pentru limirarea unghiului de cirma functie de viteza navei lucreaza cu instalatia hidraulica se poate cupla cu orice fel de girocompas Blocurile pilotului: bloc de intrare bloc de alarma bloc de control (calcul) bloc de comparatie

Exploatarea pilotului. Descriere: pupitru de comanda poate fi depus intr-un corp separat sau incorporat in comanda navei repetitorul giro comutatorul manual/automat butonul schimbarilor de drum (in mijlocul ferestrei cu roze) butonul iluminare scala butoane reglaj: cirma,contra cirma,sensibilitate (ambardu) becuri de semnalizare Reguli de exploatare: 1.Inainte de alimentarea pilotului: inainte de punerea in functiune se verifica blocurile pilotului automat se pune in functiune in regimul de urmarire se pune comutatorul regim functionare in pozitia urmarire comutatorul alimentare se verifica sa fie in pozitia 0 se verifica sigurantele becurilor de semnalizare ,iluminare
31

se verifica pozitia cirmei sa fie in 0 se aduce indicatorul timonei in 0 se alimenteaza pilotul

2.Dupa alimentare: se sincronizeaza repetitorul giro cu girocompasul mama cu ajutorul timonei se verifica actionarea cirmei La trecerea pilotului din regimul de urmarire in regimul automat se fac urmatoarele reglaje: se pun butoanele reglaje ale regimului automat (cirma,contra cirma,ambardu) in pozitie medie cu ajutorul butonului schimbari de drum se pune indicarorul schimbari de drum in regim automat in dreptul drumului in care dorim sa-l tina nava se trece comutatorul mod de lucru in regim automat se regleaza pilotul din butoane functie de starea marii si starea de incarcare a navei dupa regula : cifre mici conditii bune de navigarie; cifre mari conditii proaste de navigatie se recomanda un table cu pozitiile butoanelor si conditiile de navigatie butoanele de semnalizare, butonul de limitare a unghiului de cirma au cifre absolute

2.2 PILOTUL AUTOMAT UNITRA

EXPLOATARE Comanda manuala NFU Folosirea manerului carmei se face prin lasarea in jos a barei transversale (mane- rului) care este langa cadru si este posibila miscarea si la stanga si la dreapta. Comutatorul nodurilor de lucru se afla in dreptul marcajului FU.Cadranul abaterii carmei este iluminat. Abaterea timonei comanda abaterea carmei cu un unghi apropiat cu unghiul de comanda al timonei. Comutatorul de folosire este intors spre stanga sau spre dreapta la pozitia marcata NFU. Manerul carmei se afla in pozitia facultativa. Prin apasarea butonului din stanga rezulta deplasarea carmei la stanga, prin apasarea butonului din dreapta rezulta deplasarea carmei la dreapta. Cand nici un buton nu este apasat, carma ramane in pozitie neschimbata.Intreruperea comenzii NFU este semnnalizata prin aprinderea de becuri asezate langa buton.Cadranul abaterii carmei este iluminat
32

deasemenea.Punctele indicatoare in acest cadran indica planul pozitiei mecanismului comenzii. Comanda automata Manerul carmei este inaintat intr-o pozitie neutra. Aceasta se poate realiza dupa apasarea tragaciului minerului si apoi blocind minerul in pozitia superioara prin dislocarea tragaciului.Comutatorul comenzilor ramine in pozitia marcata FU.Pornirea automata este semnalizata prin aprinderea becului de control pe capacul coloanei de control sau la pupitrul de control. Iluminarea cadranului abaterii carmei este intrerupta. Autopilotul pastreaza drumul care l-a avut in momentul intreruperii;se aduce cu ajutorul tragaciului la noul curs, manual apoi se conecteaza din nou autopilotul. Adaptarea pilotului (reglare ) Autopilotul este echipat cu dispozitiv de adaptare , care adapteaza automat parametrii regulatori ai cursei in conditiile de navigatie actuale.Manerele marcate YAWING si COUNTERRUDER nu sunt operative.Manerele sunt folosite in versiunea autopilotilor ca acelea ale abaterii carmei. Au fost posibile trei pozitii.Pozitia extrema este marcata MIN sau MAX.Schimbarea pozi-tiei minerului carmei, necesara foarte rar , dar se recomanda pozitia MAX in cazul cand incarcatura este completa si vremea rea si pozitia MIN cand nava nu este incarcata si vremea frumoasa. Experienta personal dobandita pe navele maritime este cea mai importanta, pentru diferitele nave care au drumuri diferite.Carma nu va fi actionata, schimbarea directiei de mars nu trebuie sa dureze mai mult de un minut. Cand abaterea de la cursul navei depaseste 6o- 8o , alarma suna pana cand este intrerupta. Alarma este intrerupta dupa depistarea deviatie si ca sa fie intrerupta este necesar sa intrerupem AUTOPILOTUL. Intretinerea si repararea defectiunilor 1. Daca pupitrul de manevrare nu este iluminat si partea fixa nu functioneaza , cauza imobilitatii carmei ,este lipsa alimentarii cu curent la terminalele R1 S1 T1 si R2 S2 T2. la cutia de alimentare sau o defectiune la contactorii 3P sau 4P in acea cutie . 2. Daca scalele sunt iluminate dar regimul de urmarire nu functioneaza ,se verifica sa nu fie vre-o blocare mecanica in servomotoare ,telemotorul receptor sau sistemul mecanic al mecanismului de pozitionare al carmei . Daca nu apare nici o intepenire ,cauza blocarii carmei este intreruperea circuitului de alimentare la terminalele R1 S 1 T1 si R2 S2 T2 de la cutia de alimentare sau avarii la contactorii 3P sau 4P. 3.Daca sistemul de urmarire manuala functioneaza , se inlatura (cu sistemul de urmarire manuala pornit) intrerupatorul din lacasul de test 1A (rosu) din cutia
33

de amplificare si pt a masura , se introduce un ampermetru de curent continuu avand 10V (f.s.d.) in circuitul rotorului servomotorului.Se muta comutatorul pe pozitia pornit (pentru cateva secunde) regimul de urmarire si se muta maneta de manevra pe o pozitie identica cu pazitia carmei. Daca ampermetrul indica un curent de mai multi amperi ,cauza defectiunii este lipsa de excitatie a servomotorului (defectiuni la diodele 1H,2H,3H,4H in cutia de alimentare , deconectarea de fire, avarii la infasurarea motorului de curent continuu de excitatie .) 4.Se masoara cu un voltmetru de curent alternativ voltajul dintre terminalele 3 si 10 in bornele tiristorului 1DS si 2DS la cutia de amplificare (se porneste pilotul in regim de urmarire pentru cateva secunde). Daca voltajul masurat are o valoare cuprinsa intre 160V si 250V ,se actioneaza conform paragrafelor p.5 si p.6. Daca nu se inregistreaza nici o variatie a acului voltmetrului ,atunci cu ajutorul diagramei de circuit ,se verifica circuitul rotorului servomotorului (transformator 6T, periile si infasurarea rotorului, cablurile de conectare, intrerupatoarele de limitare 1WK si 2WK din mecanismul analogic). 5. Se verifica consecutiv ca : a) voltajul curentului alternativ dintre terminalele 1 si 2 ale sochetului transformatorului 1T sa fie 220+50V ; b)voltajele curentului alternativ dintre terminalele 7-8 si 9-10 ale sochetului transf. 1T sa fie egale intre ele si sa aiba o valoare cuprinsa intre 6.5V si 9V.Daca aceste voltaje cunt diferite se inlocuieste transformatorul 1T ; c)voltajul intre terminalele S1 si S2 ale selsinului 1Cz(selsinul de emisie) este de aproximativ 60 de V ; d)voltajul dintre terminalele 1 si 2 ale blocului 9T sa fie 220+50V ; e)voltajul dintre terminalele 4L-31 si 4l-84 ale amplificatorului este aproape 0 cu maneta de manevra aflata in pozitia zero,si creste peste 30V cand aceasta este dusa in pozitia de extrema stanga si dreapta.Daca nu se intampla asa se verifica la terminalele R1,R2 ale selsinului 1Cz si ,daca este necesar, se inlocuieste acel selsin. 6.Se inlocuieste unul dupa latul : -blocul 9T -puntile 1D (9,10,11,12) si 2D (1,2,3,4) -puntea M -tiristoarele 1Ds si 2DS Dupa fiecare inlocuire,se verificata daca F.U. de manevra functioneaza. 7.Se decupleaza conectorii din bornele de test 1A, 2A si 3A, iar prin intermediul unui miliampermetru de curent continuu ,se masoara curentii la bornele 2A si 3A(nu 1A !)dupa pornirea pilotului in regim de urmarire. Cu maneta de manevra si carma in pozitii coincidente ,acesti curenti ar trebui sa fie egali si sa fie intre 8 si 16 mA.
34

Daca nici unul din curenti nu e zero , se verifica p.8.Daca unul din curenti este zero este o intrerupere in circuitul amplificatorului , care ar putea fi cauzata de o defectiune a puntii 1D sau 2D,rezistoare,infasurarile amplificatorului 1WM si 2WM sau conexiuni. Locul defectiunii poate fi gasit folosind un rezistor. 8.dupa inlaturarea capacului cutiei ,se masoara voltajul curentului alternativ de-a lungul terminalelor S1,S2 ale selsinului 2Cz fixat in cutie.Voltajul trebuie sa aiba o valoare de aproximativ 60V.Daca exista voltaj se cauta p.9.Daca nu este nici un voltaj ,se verifica conexiunile si voltajul la terminalele relevante ale transformatorului 1T. Se repara conexiunile sau se inlocuieste transformatorul 1T. 9.Se masoara voltajul c.a. dintre terminalele 4L-30 si 4L-31 din cutia de amplificare.Acest voltaj ar trebui sa fie aproape zero,daca mecanismul carmei se afla in pozitia sa neutra si ar trebui sa se ridice la aproximativ 30V la devieri extreme ale carmei .Dace este asa, se verifica p.10.Daca nu , se executa masuratori similare la terminalele R1,R2 ale selsinului 2Cz din cutia de alimentare. Daca acolo voltajul se schimba corect,defectiunea trebuie sa fie cauzata de o conexiune intrerupta intre selsinul 2Cz si terminalul 4L scos din cutia de amplificare .Daca poate fi gasit ,folosind diagrama circuitului .Daca nu avem voltaj ,sau voltajul se schimba intr-un alt fel decat cel descris mai sus , se inlocuieste selsinul 2Cz. 10. Se inlocuieste unul dupa altul (in timp ce se verifica dupa fiecare inlocuire ,chiar daca sistemul merge bine sau nu ) : -releul 10P -blocul 9T -amplificatorul 1WM si 2WM -puntea M 11.Se decupleaza intrerupatorul din borna 1A (cu rezerva de virare pornita) si se introduce in circuitul rotorului servomotorului (pentru firul de test) un ampermetru de 10A f.s.d. Se porneste in regimul de urmarire si in timp ce se manevreaza din maneta de schimbare de drum , se observa indicatiile ampermatrului .Curentul constant (dupa pornirea servomotorului )nu ar trebui sa fie mai mare de 2A.Cu toate acestea, numai un curent de aproximativ 4A ar putea sa aiba un posibil efect asupra sensibilitatii si a erorilor sistemului .consumul excesiv de curent este cauzat de frecarea mecanica din telemotorul receptor sau in mecanismul biela-manivela al carmei(ntepenire, prea mult sau prea putin ulei de ungere in telemotorul receptor sau pompa pilotului.).Daca curentul nu ajunge la 2A se verifica p.12. 12.Se scoate stecherul de conectare din borna de test 4A (verde)si pentru a testa firul ,se conecteaza un miliampermetru in locul lui .Cand servomotorul nu se misca miliampermetrul ar trebui sa indice un curent de 0.5 la 1 mA.
35

Daca exista curent , se incearca sa se mareasca sensibilitatea amplificatorilor magnetici prin reglarea rezistorului 5R, incercand sa se obtina zona moarta a manetei de manevra sub 1 grad. 14.Se verifica (cu borna 4A deschisa ) rezistorul 6R in cutia de amplificare . rezistenta sa ar trebui sa fie de la o duzina pana la zeci de kiloohmi. Se verifica conexiunile circuitului :rezistorul 6R, rotorul servomotorului ,puntea 2D. 15.Se verifica daca regimul de operare manuala functioneaza cum trebuie.Daca nu , se actioneaza conform instructiunilor de la regimul de urmarire automata. 16.Se verifica ca regimul de urmarire automata sa fie pornit miscarile de la repetitorul giro sa produca deplasari ale parghiei indicatoare a miscarilor carmei pe roza indicatoare pilotului. Daca nu se intampla astfel, se verifica consecutiv ca : -un voltaj de 24V curent continuu este alimentat la bornele bobinei electromagnetice. Daca nu se face alimentarea , se foloseste schema circuitului si se verifica circuitul de la terminalele 9-10 ale transformatorului (din cutia de alimentare) prin puntea 3H si releul 8P nu functioneaza daca contactronul este avariat.Contactronul este pornit prin intermediul magnetului permanentcare fixeaza maneta de virare. -daca se face alimentarea , la bobina se verifica daca infasurarea bobinei este intrerupta (rezistenta infasurarii ar trebui sa fie de 80 ohmi). 17.Daca miscarea repetitorului giro cauzeaza ale tijei indicatoare - se verifica amplificatorul WP din blocul de calcul . Daca voltajul introdus la terminalele de alimentare WP-8,WP-7 are valori cuprinse intre 2V si 5V cam aceeasi valoare ar trebui sa fie si la terminalele de iesire WP-1 , WP-2 ale amplificatorului.Daca nu avem voltaj la iesire cand se alimenteaza cu un voltaj de 24V cc la terminalele WP-5,WP-6 ale amplificatorului inseamna ca a aparut o defectiune la amplificatorul WP. In acest caz se deconecteaza cablurile care sunt conectate la terminalele 5L80,5L-81,5L-82,5L-83,5L-84,5L-30 ale blocului de procesare si decanecteaza firele de la terminalele 2 si 10 ale releului 10P care se afla in cutia de amplificare. Acest lucru v-a simplifica sistemul Autopilot dar performanta in regim automat ar trebui sa fie satisfacatoare,in mod special pe vreme normala.Repararea trebuie efectuata de reprezentantul producatorului. 18.Numai pentru versiuni echipate cu blocuri de procesare AD-01-A sau AD-02-A. -Se verifica (pentru versiuni cu bloc AD-01A) daca voltajul la terminalele5L-91,5L-92 ale blocului de procesare este mai mare de 5V in timp ce gradul de agitatie al marii ramane sub 5 grade B. Daca da ,vezi p.28 -Se verifica , ca voltajul de 120V, 330Hz de la convertorul girocompasului este aplicat la terminalele 5L-8,5L-9 ale blocului de calcul, -Se verifica ca la terminalele 5L-6,5L-7 sa fie primit de la girocompas un voltaj care variaza o data cu oscilatiile de drum intre 0-2V (330Hz) si pentru
36

scimbari rapide de drum atinge valori de 5V 7V.Daca se obtin valori sub cele mentionate ,vezi p.19.Daca nu avem voltaj se cauta si se inlatura defectiunea intre pilotul UNITRA si girocompas. 19.Verifica daca voltajele descrise in p.18 sunt trimise la terminalele 3,4 si 8,9 respectiv ale amplificatorului WD dim blocul de procesare.In cazul in care , unul din aceste voltaje nu este trimis acolo,verifica releele 11P si 12P si conexiunile de fire dintre amplificatorul WD si terminalul gol 5L. Daca este cazul , cand ambele voltaje sunt alimentate la terminalele 3,4 si 8,9 ale amplificatorului WD vezi p.20. 20.Se verifica voltajele la iesire la terminalele 1,5 si 2,5 ale amplificatorului WD. Voltajele trebuie sa fie egale cu zero (WD-8,WD-9)diferenta dintre ele ar trebui sa creasca la mai multi volti cand voltajul de alimentare este emis.Daca amplificatorul functioneaza corect ,se verifica pe schema circuitullui conexiunile dintre amplificatorul WD si amplificatoarele magnetice 1WM,2WM (din cutia de amplificare )prin filtrele 1F,2F si releul 6P. Daca amplificatorul WD nu functioneaza se deconecteaza temporar cablurile conectate la terminalele 5L-85,5L-86,5L-88 ale blocului de procesare. Servisul se acorda de catre constructor.

2.3 PILOTUL SPERRY

PRINCIPII DE OPERARE Controlul carmei cu giropilotul universal Sperry a fost proiectat pentru a asigura varianta optima a drumului/directie si reglementarile de directie potrivit cu activitatea minima a carmei. Un sir complet a functiilor anticipate de control a fost integrat performanta optima pe orice vas. Stabilitatea directiei vasului este asigurata de constantele vitezei asigurate; caracteristicile instabile de directie ale navei. Filtrarea semnalelor de control este asigurat pentru a reduce ordinele de control care produc activitate excesiva a carmei. O caracteristica cum ar fi Controlul Castigat Automat este incorporat pentru a regla actiunea de control in concordanta cu comportamentul navei de abatere brusca. Cum abaterea brusca a navei in afara bratarii instalate, avantajul sistemului este automatizarea crescuta pentru a intoarce nava la directia aleasa. Odata aflat inauntrul bratarii instalate, castigul este automat ajustat la un nivel mai scazut. Cum deviatiile sunt reduse castigul sistemului este automat redus. Un integrator stabil (instalatia de guvernare pentru vreme) este asigurat pentru a produce continuu un semnal de carma corect pentru perturbatiile lungi cum ar fi vantul sau curentul. Aceasta caracteristicaasigura ca directia aleasa este mentinuta. DESCRIEREA TEHNICA Controlul cu giropilotul universal Sperry urmareste producerea unui modul pentru flexibilitate in instalare. Aceste notiuni pot fi sprijinite de o consola sau
37

integrate in corpul giropilotului. Controlul poate fi configurat pentru un singur canal, duplex, sau pentru canalul dual de aplicatii. PANOUL GIROPILOTULUI contine Selectorul de Directie/Modulu substituit inima sistemului automat de control al carmei. El produce o transmisie repetata de 360 de grade, 1 grad crescand referitor la o linie de credinta fixata. Un punct in miscare, frictiune cuplata la transmisia repetata, poate fi pozitionat la 345 grade in orice directie aleasa pentru directia dorita. Cum nava raspunde la ordinul de directie, transmisia si acul indicator de directie se intorc impreuna la pozitia de mentinere (linia de credinta) si noua directie este mentinuta automat.

Un control este asigurat pentru a sincroniza statia de transmisie cu compasul magnetic etalon cand compasul este alimentat. Becurile panoului lumineaza transmisia repetata si toate legendele. Un control fara conexiune inversa rigida asigura controlul de urgenta, dependent de timp a carmei. Operarea controlului se suprapune modelelor manuale si automate a operatiei folosind energie direct de la sistemul de guvernare. Ajustarea parametrilor la sistemul automat include ajustare electrica in limitele carmei, controalele multiple de carma si operare, controlul vremii si intrerupatorul integrator. BUTOANE SI COMUTATOARE 1. Potentiometrele. Un potentiometru variaza intensitatea iluminarea rosie a panoului; al doilea potentiometru variaza intensitatea repetitorului de drum digital optional.
38

2. Sincronizarea repetitorului. Ajustarea (asezat sub capac) pentru a sincroniza repetitorul cu girocompasul navei. 3. Locatia modului optional. Poate fi folosit pentru optiuni ca, controlerul de neurmarire alternativ, controlerul de urmarire a carmei manualelectric, sau alarme sau schimbarea aditionala. 4. Indicatotul de schimbare a cursului (optional). Contorul arata viteza de giraie a navei (0-1.0grade pe sec in 0.1 gradatii de grad pe secunda) pentru manevrare. Necesita modalitatea de interactiune in schimbarea de drum care poate conduce un indicator aditional. 5. Modulul de schimbare selectiva a sistemului. Asigura pentru selectarea sistemului de guvernare la babord sau la tribord. Explicatiile iluminate include indicatii standard. 2 1 7 9 11 10 12

13

6. Indicatorul de comanda al carmei. Folosit pentru carmuirea manual-electrica pentru a indica comanda carmei. Indicatorul poate fi de 0-34 sau 45 grade stanga sau dreapta. 7. Sistemul de val. Controlul sistemului si al panoului iluminat in caz de vreme rea, indicand timpul. 8. Sistemul de guvernare. Pentru se intoarce intre limitele cele mai dure. 9. Repetitorul directiei digitale (optional). Drumul si directia navei la oscilatii cu durata de 10 minute la stanga si la dreapta dispunerii via numeric. Necesita separarea repetitorului compasului statiei principale care este de asemenea capabila de a directiona dispuneri numerice aditionale. 10. Ceasul de veghe al pilotului (optional). Prezinta o alarma auditiva si vizuala (lumina sclipitoare) cand deviatiile de la drum depasesc limitele reglate ( intre 2 si 10 grade). Deviatiile de directie in limita timpului alocat la instalarea intre 0 si 30 sec; modulele electroice se monteaza in calculatorul giropilotului.
39

11. Butonul de schimbare a drumului. Pozitii ca indicatorul de directie. Permite o schimbare a drumului de 345 grade in orice directie la babord sau tribord cu o singura reglare. 12. Repetitorul/indicatorul de directie. Cadranul repetitorului de 360 grade este redus pana la o crestere de un grad. Sectarea directiei pana la 345 grade in orice directie cu o singura reglare; orientarea directa conventionala cu indicatorul de directie urmarind cadranul repetitorului. 13. Controlerul de neurmarire. Controlul carmei de urgenta permite aplicarea directa a carmei la stanga sau la dreapta, evitarea tuturor protectiilor. Include actiunea de anulare. 6 14 16

15

14. Controalele de performanta. Controlul limitat al carmei (5 grade minim pentru ajustarea carmei la regimul giro). Controlul multiplu al carmei (roportul ajustabil al carmei intre 1:1 si 3:1). Controlul multiplu al cursului (2:1 reglari interne complexe. Pentru reglarea starii vremii (compensarea agitatiei marii, ajustabil pana la 5grade abatere). Intrerupatorul de intrerupere a ansamblului (reface semnalul de control al starii vremii)

15. Modulul selector. Selecteaza regimul de guvernare giro, manuala sau de neurmarire. Indicatiile iluminate.
40

16. Indicatorul de unghi al carmei (optional). Indica unghiul prezent al carmei de grade la stanga sau la dreapta din pozitia de mijloc a navei.

2.4 AUTOPILOTUL-TOKIMEC-PR-600-DW
Funciile de conducere ale autopilotului sunt urmtoarele:funcia de autoconducere(auto steeringAUTO),conducere telecomandat(remonte steering RC),conducere manual(hand steeringHAND) i NFU(non follow up steering). n primele trei moduri de conducere semnalul este aplicat sistemului de control al crmei prin intermediul amplificatorului hidraulic. Semnalul care indica unghiul de crma este trimis napoi pentru a se forma un circuit nchis , astfel pana crmei urmeaz ordinul dat pentru unghiul crmei.(follow up steering).

Schema bloc a sistemului

Funcia de conducere telecomandata n care nava naviga conform planului voiajului,primind semnalul de comanda de la un echipament extern(ex. ECDIS). n modul NFU ,maneta NFU trimite semnalul direct pe maina crmei , srind peste servo-amplificator ,de aceea pentru a se schimba unghiul de crm este
41

nevoie s se in maneta NFU n dreapta sau stnga pn cnd indicatorul unghiului de crma ne afieaz unghiul dorit. Autopilotul are ncorporat n interior doua gyro cu care este conectat.

Schia autopilotului Legenda schieiAutopilot: 1.-panoul unitaii pentru selecia modului de conducere pe care se gsete i comutatorul de selecie a modului de conducere;AUTO/HAND/NFU/RC. 2.-comutatorul de selecie a modului de conducere. 3.-panoul unitaii NFU;PORT/STBD 4.-maneta conducerii NFU 5.-butoane pentru ajustarea ratei de giraie,unghiului de crm,vremea,tipul de ape n care se navig,etc... pentru modul auto;WEATHER,RUDDER,RATE,OPN,CNF.(ape deschise/strmtori). 6.-unitatea auto pe care se gsesc indicatoare pentru curs ,curs prin apa, cursul prestabilit,moduri de operare i butonul de setare a cursului. 7.-buton pentru setarea cursului pe modul auto;din motive de siguran acesta opereaz numai daca este apsat i apoi prin rotirea spre dreapta sau stnga se schimba cursul la tribord sau babord. 8.-unitatea de control pentru modul de conducere telecomandata;aceasta este opional;pilotul din poza nu are aceast opiune.
42

9.-repetitor gyro 10.-buton pentru sincronizarea repetitorului 9 cu gyro-ul principal. 11.-comutator on/off al repetitorului 10. 12.-panoul unitii timonei. 13.-timona care n cazul nostru este formata din doua semicercuri unite la partea inferioara. 14.-panoul unitaii de selectare a sistemului. 15.-comutatorul de schimbare a sistemului;SYSTEM NO1 OFF NO2. 16.-scal gradat n grade din 5 n 5 indicnd unghiul de crma. 17.-leduri rosu-babord ,verde-tribord;acestea indic c crma a rspuns ordinului dat de timona;nu funcioneaz pe modul NFU. 18.-unitate care indic posibile alarme ale sistemelor. 19.-panoul unitii de selectare a locului de unde este operat NFU. 20.-comutatorul pentru selectarea locului de unde este acionata maneta NFU;aripa din babord/de pe autopilot/aripa din tribord;P/W STAND S/W; acest comutator este opional i n locul lui poate s fie un comutator pentru unghiul de crma maxim.

Cap. 3 EXPLOATAREA SONDELOR ULTRASON

3.1 SONDA ULTRASON ATLAS-ECOGRAPH -460
ATLAS-ecograph -460 este o sonda pentru navigatie si pescuit pe verticala conceput comform recomandarilor I.M.C.O. Cu aceasta sonda pot fi masurate adincimi in metrii si in brate functie de pozitia butonului de selectie . Echipamentul este prevazut cu traductori ce pot fi inlocuiti cu ajutorul scafandrilor. Componenta echipamentului : -blocul de inregistrare AZ 6021 -cutie de distributie VS5 w -traductor ceramic de 100kHz -SW6016A002 cu 12 m cablu -SW6016A003 cu 33 m cablu -SW6016A004 cu 33 m cablu Elemente cerute de alimentarea aparatului in functie de tensiunea bordului : -element de alimentare NG.6006A001 pentru 32 v . -convertizor GWU607M pentru 110 v. sau 220 v. Sonda ultrason necesita reglaje facute pe ansamblu si reglaje facute pe blocuri componente . Reglarea se face cu sonda montata pe nava , in conditii normale de functionare . Se regleaza urmatorii parametrii : -puterea de emisie ;
43

-sensibilitatea maxima a receptorului ; -nivelul liniei zero . Toate aceste reglaje se executa in unitatea centrala astfel : 1) -Reglarea puterii de iesire a emitatorului se face din potentiometrul semireglabil aflat pe placa : panou sonda. Dupa demontarea capacului sondei se prelungeste legatura acestuia cu restul unitatii centrale prin cablul cu conectoare aflat in lotul P.S.A. si semireglabilul devine accesibil . Se executa reglajul puterii cu sonda comutata pe gama de adincimi 0-10m , astfel incat la o adancime a apei de 9-10m sub chila , arderea hartiei inregistratorului sa se faca pe pozitia CONTRAST aflat in pozitia deschis 80%. 2) Reglajul sensibilitatii minime a receptorului . Dupa demontarea capacului sondei seextrage sertarul placa si se prelungeste legatura acestuia cu cablul cu 2 contactoare . Se conecteaza si panoul la unitatea centrala si se pune in functiune sonda .Se comuta gama de adancimi 0-10m si cu osciloscopul conectat pe pinul 18 al corectorului se regleaza semireglabilul astfel incat la adancimea apei de 9-10m semnalul vizualizat sa aiba o amplitudine de cel putin 3V. Daca amplitudinea este prea mare si semnalul apare ca limitat(15V) se regleaza puterea emitatorului dupa metoda descrisa anterior , pana cand semnalul atinge o amplitudine de 4-5V. 3) Reglarea liniei de zero se face pentru a compensa partile chilei aflate sub fata vibratorului . 4) Reglajul , depanarea si verificarea ansamblurilor se face comform instructiunilor de reglaj , control si depanare anexate sondei. Instructiuni de intretinere . Dupa o mai lunga perioada de folosire indicatorul trebuie curatat de resturile de la hartia de inregistrare . Contactul de pornire trebuie curatat cu smirghel fin de lustru .Trebuie verificat daca sunt contacte deplasate sau smulse . Curatati si ungeti usor discul camei. Periile de carbon ale motorasului trebuie verificate periodic . Perii de rezerva se gasesc in cutia cu piese de rezerva . Viteza corecta se poate ajusta din surubul cu piulita de reglaj al motorasului. Reglari ale echipamentului . Indicatorul este livrat de fabrica gata de folosire si doar in cazuri speciale echipamentul se regleaza la bord . 1) Amplificatorul Comutatorul de decalaj este dispus pe panoul de operare . Prin plasarea a 2 rezistori variabili localizati aproape de comutatorul de decalaj , decalajul poate fi reglat . In acest scop trebuie asigurata o rezerva normala de putere si o tensiune corespunzatoare . 2)Sensibilitatea luminii rosii Sensibilitatea luminii rosiise poate regal cu ajutorul unui resistor variabil ce se gaseste in cutia amplificatorului . Normal , la o amplificare 0 , rezistorul variabil trebuie dat la maxim pana cand tubul de neon lumineaza intreaga scala . Dupa asta
44

trebuie inchis cu marimea unei scale . In aceasta pozitie primul ecou este indicat atat optic cat si grafic . 3)Sensibilitatea maxima a receptorului Sensibilitatea maxima a receptorului este reglata cu ajutorul altui resistor variabil . Pentru aceasta , la amplificare se roteste comutatorul pana cand emisia este sigur blocata . Durata blocajului si timpul de emisie a impulsurilor pot fi inregistrate graphic . In acest scop cele 2 mufe de testare din amplificator se scurtcircuiteaza si amplificatorul este pus sa oscileze .Penita traseaza o linie pe hartia inregistratorului si lasa un gol acolo unde blocajul este efectiv. Aceasta situatie poate fi inlaturata prin introducerea unui surub de reglaj .

3.2 SONDA ULTRASON FURUNO F 850 MARK II

Date tehnice Este sond de navigaie i pescuit pe vertical. Este complet tranzistorizat (transistoare cu siliciu), model F- 850D MARK II. Durata impulsului 1,5 ms; Puterea minim a impulsului 100W; Este prevzut cu un circuit S.T.C (controlul sensibilitii temporare) care are rolul de a nltura zgomotele de la nivelul mrii, pentru a detecta bancurile de pete din apele de suprafa; - Este prevzut cu un circuit C.L.A. (circuitul liniei albe) care uureaz diferenierea petelui de la fund, de fundul propriuzis, pentru asigurarea detectrii clare a petelui; Comanda emisiei impulsurilor se face cu ajutorul unor magnei ce acioneaz nite microcontacte; Sistemul de alimentare al sondei este prevzut cu un circuit de reglare automat a tensiunii de alimentare; Poate fi alimentat cu tensiunile: 12V; 24V; 32V; curent continuu sau 110V; 220V curent alternativ 50Hz sau 60Hz.; Este prevzut cu doua game i patru subgame (R) 0120; 90210; 180300; 270390 m; (Y) 0- 2240 ; 180 4220; 360 600; 540 780m; Numrul de impulsuri ; - (R)104 imp/ min. - (Y) - 52 imp / min Viteza ecogramei : - repede - (R ) 4,26 mm/ min; (Y) - 2,13 mm/ min; - ncet - (R) 2,13 mm / min; - (Y) - 1,06 mm/ min; Ecograma tip AD 20 uscat - lime 204 (180) mm
45

bariu)

- lungime 20 m Traductor de 50 kHz ,tip 50 B 9 piezoelectric din BaTiO3 (titanat de

EXPLOATAREA SONDEI ULTRASON F 850 MARK II F 850 MARK II unitatea aparatului de inregistrare are urmatoarele mecanisme si comutatoare: 1) Comutatorul de alimentare si scara de adancime. 2) Dispozitivul amplificarii. 3) Dispozitivul liniei albe. 4) Dispozitivul iluminarii. 5) Reglarea indicarii zero. 6) Schimbarea vitezei hartiei. 7) S.T.C. (dispozitivul sencibilitatii la timp).

Amplific. Linia Sursa Iluminare alba

1)

Comutatorul de alimentare si scara de adancime Inainte de rotirea comutatorului de alimentare, se verifica polaritatea sursei de curent continuu si rezerva de tensiune si de asemenea se verifica frecventa in cazul liniilor de curent alternative pe nava. Insuficienta tensiunii va scadea complet indeplinirea inregistrarii. De asemenea, cresterea tensiunii pentru un timp prelungit poate fi motiv de defectare a componentelor de precizie. Nu se roteste comutatorul de alimentare inainte de a comuta cablul de racordare cu vibratorul. Se rasuceste comutatorul de alimentare si cureaua de inregistrare va incepe sa se roteasca in doua sau trei secunde, furnizand semen pe hartia de inregistrare. Comutatorul de inregistrare si scara de adancime are la mijloc pozitia decuplat si se poate allege prin rotirea in sensul acelor de ceasornic pentru scara de adancimi mici si in sensul invers acelor de ceasornic pentru scara de adacimi mari.
46

Operatorii pot identifica punerea scarii in folosinta prin semne colorate in jurul comutatorului scarii de adancime. Rosu, in partea dreapta, arata scara de adancimi mici si galben, in partea stanga, arata scara de adancimi mari. Cand comutatorul este rotit in sensul invers acelor de ceasornic (alegerea scarii de adancimi mari) viteza de lucru a curelei este transmisa de un motor cu doua viteze, schimbandu-se cu jumatate din viteza curelei pentru scara de adancimi mici. Scara adancimilor cu respectivele subdiviziuni este ilustrata in tabelul de mai jos: Subgame A B C D E F 2) R Y R Y R Y R Y R Y R Y Selectia scarii de adancime 1 2 3 4 0-40 30-70 60-100 90-130 0-80 60-140 120-200 180-260 0-60 45-105 90-150 135-195 0-120 90-210 180-300 270-390 0-60 45-105 90-150 135-195 0-120 90-210 180-300 270-390 0-120 90-210 180-300 270-390 0-240 180-420 160-600 540-780 0-240 180-240 360-600 540-780 0-480 360-840 720-1200 1080-1560 0-120 90-210 180-300 270-390 0-240 180-420 160-600 540-780 Scala Stanjeni marini Stanjeni marini Metri Metri Metri Stanjeni marini

Dispozitivul amplificarii Controlul amplificarii se face variind sensibilitatea in 10 trepte. Amplificarea creste succesiv prin rotirea mecanismului de amplificare in sensul acelor de ceasornic. Potrivirea asezarii mecanismului de alimentare va fi obtinuta prin experienta operatiilor practice pe mare. Dispozitivul liniei albe Bancul de pesti care este inchis de fundul marii sau intr-un fund confuz, poate fi discriminat printr-un contur al fundului marii. Urma pestilor se vede ca un obiect intunecat pe inregistrator. Drumul liniei albe faciliteaza discriminarea dintre bancul de pesti si conturul fundului marii. Aceasta trasatura va asigura trasarea pe fund a pestelui. Drumul liniei albe este urmarit cand se primesc, prin atingerea unui anumit nivel, ecouri. Prin rotirea dispozitivului liniei albe, apare la inceput o linie subtire intunecata, reprezentand continuu fundul marii, iar latimea liniei albe este proportionala cu forta de primire a ecourilor si incheierea ecoului este urmata de ramura intunecata pe hartia inregistratoare. Daca fundul marii care inchide bancul de pesti, este suficient de tare, pentru a urmari drumul liniei albe, insasi bancurile de pesti dau linie alba la fel ca o portiune de contur a fundului marii. Asta inseamna ca linia
47

3)

alba are o sensibilitate foarte buna. Este de dorit ca bancul de pesti sa nu aiba linie alba. Linia alba ar trebui sa apara la ecourile de fund. Daca fundurile sunt foarte abrupte, randamentul liniei albe poate fi cam scazut. Rotirea in sensul acelor de ceasornic a dispozitivului liniei albe da sensibilitati inalte. Reglarea dispozitivului liniei albe trebuie sa fie facuta potrivit acordarii cu selectionarea scarii de adancime. O experienta dezvoltata si indelungata nu va da cea mai buna stabilire a dispozitivului liniei albe. 4) Dispozitivul iluminarii Dispozitivul iluminarii are patru pozitii: inchis (OFF), slab iluminat (D), mijlociu (M), si stralucitor (B). Acordarea dispozitivului de iluminare trebuie facuta conform conditiilor existente. Cand iluminarea nu este solicitata se acorda comutatorul pe pozitia (OFF). Reglarea indicarii zero Reglarea indicarii zero este dispunerea printr-o alunecare in sus sau in jos a scalei adancimii verticale astfel incat indicatia zero de pe scala va intalni linia zero a inregistrarii de la marginea superioara. Cand aparatul functioneaza de mult timp, penita va obosi din cauza frecarilor si scanteilor. Ca rezultat, indicatia zero va veni afara de pozitie. Toturi cand penita se va uza mult, reglarea indicatiei zero va lucra mai mult inutil. In acest caz penita trebuie sa fie facuta destul de lunga (cam 10 mm din orificul de iesire al penitei) pentru a fi trasa de varf si reinnoita cu o noua bucata de penita daca este necesar. Indicarea adancimii de scala nu este precisa cu indicarea adancimii de la nivelul marii pentru ca linia zero de pe hartie indica locul unde este montata vibratorul. Daca este solicitata citirea direct de la nivelul marii, schimbarea scalei nu este luata in seama la rotirea reglarii indicatiei zero in sensul acelor de ceasornic, astfel incat schimbarea scalei sa coincida cu schita adancimii ambarcatiunii. Aceasta masurare speciala este necesara numai cand vibratorul este instalat in lungimea ambarcatiunii astfel incat schita adancimii este mai larga. Schimbarea vitezei hartiei Avansul vitezei hartiei este variabil in doua directii la fiecare limita a pozitiei. Cand comutatorul gamei de adancime se afla in pozitia rosu 1 in partea dreapta, avansul vitezei hartiei este de 7,0 mm/min in pozitia F (repede) si 6,5 mm/min in pozitia S (usor) in cazul tipului F-850-A MARK-II. Pe scara galbena a scarii de adancime, viteza hartiei este de 3,5 mm/min in pozitia F si 1,7 mm/min in pozitia S. Dispozitivul sensibilitatii in timp Dispozitivul sensibilitatii in timp se foloseste pentru a usura propagarea undelor in mare, eliminant planctonul si microorganismele care impiedica ajungerea undelor la tinte.
48

5)

6)

7)

De asemenea o mare depunere poate duce la pierderea tintelor, totusi datorita suprafetei netede a navelor ele apar clare. In general este mai bine ca punerea in practica a dispozitivului sensibilitatii in timp sa fie adoptata astfel incat cea mai mica valoare a zgomotului prin mare sa fie posibila. Efectele de suprimare cresc daca rotirea dispozitivului sensibilitatii in timp este in sensul acelor de ceasornic. Punerea cuvenita a dispozitivului sensibilitatii in timp va fi obtinuta prin cresterea experientei.

3.3 SONDA UNITRA SP 405

Tipul de sonda UNITRA SP 405 este o sonda verticala propusa pentru masuratorile unor adancimi mici ale tancurilor de apa, rauri, lacuri, canale si porturi. Sonda este aplicata pe navele mari cand intra in porturi sau cand trec prin cai dificile de navigat. Mecanismul poate fi schimbat cu un arc rigit care face posibila aplicarea a doua puncte de masuratori care pot fi schimbate pe bordul unor vapoare mari. Sonda poate fi aplicata pentru masuratori profilactice pentru adancimile unor rauri. In acest scop a fost promovata o facilitate de observare a structurii fundului raurilor. Sonda poate fi instalata pe navele cu carcasa de otel sau de lemn. In functie de tipul carcasei transductorii pot avea diferite localizari dar cea mai mica aranjare a sondei depinde de tipul transductorului care este instalat in concordanta cu ordinea. Sonda este prevazuta cu un certificat eliberat de registrul PRS si NRD.

49

DATE TEHNICE -Etapele masuratorilor adanci a 45m in 4 subetape dupa cum urmeaza : I) 0 15 m II) 10 25 m III) 20 35 m IV) 30 45 m -Cele mai mici etape : 0,5 m sau 0,8 m ( In concordanta cu ordinea ) -Acuratetea masuratorilor de adancime : 1,5 % dupa introducerea corecta a sondei in functie de temperatura si salinitatea apei -Tipul de inregistrare : Inregistrarea se face pe o hartie de 155 mm sau 152,4 mm ( 6 inch) MOTOR : Direct de la comutatorul motorului caracteristicile radiatiei transductorului cand puterea pana la oprire este 19/25 - Distanta maxima intre transductor si indicatorul grafic este de 200 m. DATE ELECTRICE : -Electrica : 220 V / 110 V, 50 c/s 60 c/s 24 V, D.C 10% sau 24 V, D.C +30% - 10% -Energia : 60 W din A.C 65 W din D.C DATE MECANICE SI CONDITII: - Rezistenta la vibratii la frecventa 4 30 c/s si amplitudine 1,5 mm - Impact 7 g - Temperatura de lucru : -10C 40C - Umiditatea relativa admisa 95%

PUNEREA IN FUNCTIUNE A SONDEI : Pornirea sondei - Cand indicatorul este la 10/2/3 trebuie pus in functiune mecanismul schimband pozitia intrerupatorului la 90 ; - Prin intermediul comutatorului 3 ajustati aranjarea masuratorilor cerute ; - Prin intermediul manerului 2, ajustati amplificatia ; - Prin intermediul manerului 6, ajustati lumina scalei si a inregistrarii ; - Cand se face alimentarea sondei cu regulatorul de voltaj, manerul 1 al regulatorului ar trebui sa fie plasat in pozitia din stanga si, dupa inchiderea sondei voltajul trebuie mentinut la 24 V = ar trebui facut prin intermediul aceluiasi maner. Voltajul este ridicat prin intermediul regulatorului de voltaj 2.
50

LUMINA DE CONTROL Lumina scalei si a inregistrarii a indicatorului este controlata de un potentiometru. In dependenta cu iluminarea externa operatorul poate ajusta lumina care poate fi mai convenabila. Schimbarea vitezei de inregistrare a hartiei Sonda are 2 hartii care tiparesc valorile ce faciliteaza observarea structurii fundului in cazuri speciale. P I) = 25,7 mm/min P II) = 71,3 mm/min REGLAREA SCALEI Indicatorul scalei 5 trebuie aranjat prin miscari sus-jos intr-o prima aranjare astfel incat va intalni cel mai inalt nivel al transmiterii impulsului inregistrat. La constructia sondei viteza sondei in apa a fost adoptata ca fiind egala cu 1440 m/s. Asa cum viteza sondei este influentata de temperatura si salinitate, masurarea lungimii poate fi incarcata cu cateva greseli. Aceste greseli pot fi eliminate aplicand corectia. Cunoscand T si salinitatea apei, noi putem citi corectia in diagrama . Adancimea actuala este : h (act) = h unde h = diferenta dintre adancimea actuala si masurarea adancimii prin sonda In ordine pentru a determina adancimea din nivelul marii adaugati la adancimea actuala |h act| , sau in anumite cazuri corectia T si salinitatii care a fost neglijata.
51

SCHIMBAREA HARTIEI ELECTRO SENZITIVE: In ordine pentru schimbarea hartiei electro sensitive se procedeaza: Inchiderea sondei (care este necesara pentru munca in siguranta); Deschiderea indicatorului prin eliberarea locului care este situat in partea din dreapta ; Balansarea pe partea stanga; Indepartarea rolei vechi si schimbarea cu una noua ; Punerea rolei de hartie noua in concordanta cu imprejmuirea 3 sub sustinator |1| ; f) Lasarea hartiei |2| sub scala in partea externa intre manerul |3| si rola|4|. In ordine cu inregistrarea hartiei sub maner se apasa nivelul |6|. INTRODUCEREA PENIEI DE INREGISTRARE a) b) Introducerea sondei ( care este necesar pentru munca in siguranta);

a) b) c) d) e)

Deschiderea indicatorului, prin evidentierea privirii care este situata in partea dreapta a indicatorului si inchiderea invelisului in partea stanga c) Intoarceti hartia astfel incat tocul de inregistrat va fi capabil sa paraseasca hartia de inregistrat ; d) Miscati tocul de inregistrat folosit sau pick-up element ;
52

e)

Mutati noua inregistrare a tocului de inregistrat sau elemental pick-up care sunt compromise in partea suplimentara a setului ; f) Presiunea tocului de inregistrat poate fi mai mica. Dupa fiecare manipulare cu tocul de inregistrat la o singura schimbare ar trebui facuta in ordine pentru a demonstra ca hartia de tiparit este libera. INSTALAREA SONDEI INDICATOR Indicatorul ar trebui instalat in camera hartiilor intr-un loc in deplina siguranta si servicii facile. Locul ar trebui sa fie lipsit de vibratii pe cat este posibil. Dimensiunile transductorului sunt aratate in imprejmuirea Nr.5. Distanta transductorului din compas : - cea mai mica distanta din compasul stapan -0,8 m; - cea mai mica distanta din compasul conducator 0,6 m; - distanta maxima a indicatorului din transductor -200 m. REGULATORUL DE TENSIUNE Ar trebui instalat la o distanta 1 m de indicator pentru a asigura o buna vizibilitate a masurarii instrumentului si o manipulare mai usoara a carmei. Dimensiunile regulatorului de voltaj sunt indicate in imprejmuirea (tabelul) Nr. 6. CONDITII PENTRU REGLARE Reglarea poate fi ceruta in cazul unor defectii din timpul tehnicilor de examinare ale aranjamentului. Reglarea ar trebui efectuata de personal specializat in repararea navelor care sunt echipate cu urmatorul set de instrumente: generator al rezistentei productiei de 10 si frecventa 40-60 K c/s osciloscop voltamper omer universal cu rezistenta de 20 k/V digital frecvencemetru AMPLIFICATOR Reglarea amplificatorului consta in aranjarea frecventei stagiilor de rezonanta egale cu frecventa transductorului cooperant. Aceasta frecventa este indicata amplificatorului protejat. Frecventa este ajustata prin schimbarea miezurilor in transformatori : Tr 1, Tr 2, Tr 3, Tr 4 care sunt indicatii in(desen). Reglarea amplificatorului este protejata impreuna cu indicatorul in concordanta cu: Miscarea conducerii privind anasamblarea Deconectarea amplificatorului de transmitator Conectarea la terminalele 1 si 2 a setului de indicatori (tabel Nr 23) o potentiala rezistenta impartita 10 + 2 k
53

a) b) c)

d) Conectarea prin intermediul cablului concentric (sau conductor in semnalul generator pentru rezistenta joasa legat de 10 ) e) Conectarea la un voltampermetru sau rezistenta 2 k, sau voltmetru pentru curent alternativ. In timpul reglarii, reglarea amplificarii a amplificatorului ar trebui setata la maxim. Semnalul din generator nu ar trebui sa depaseasca 10 mV. REGLAREA AMPLIFICATORULUI Pe cand reglarea, aranjeaza rezonanta circuitelor TR1 + TR4 la maxim, balansarea instrumentelor de masurat ajustate semnalului generator iar frecventa este in concordanta cu frecventa transductorului cooperant. Repetarea reglarii incepe din nou cu TR1. Gasiti frecventa semnalului generator cu o acuratete de 0,0001. LATIMEA BENZII Cititi latimea benzii prin observarea diferentelor dintre frecventa rezonantei in ambele directii astfel incat puterea va scadea la jumatate (voltajul va cadea la 0,7 la acea valoare) SENSIBILITATEA AMPLIFICATORULUI Cititi sensibilitatea amplificatorului din semnalul generator ajustat la rezonanta frecventei amplificatorului la maximum amplificarii, cand puterea masurata a rezistentei este 2 W. Puterea ar trebui masurata prin intermediul unui tub voltmetru. Puterea ar trebui camculata prin formula: P = u / R cal R cal = 12 K U = voltaj indicat prin voltmetru TRANSMITEREA Reglarea transmiterii consta in aranjarea frecventei si impulsului generate gal cu rezonanta frecventei a transductorului cooperant. Rezonanta frecventei este indicate in amplificare. Frecventa generate prin transmitator depinde de inductanta transformatorului TR2 si capacitor C4 PROCEDEELE PRIVIND REGLAREA TRANSMITERII a) Transmiterea cu transductor si cu un sistem compensator. b) Conectarea oscilografului prin banda filtru la terminal 4 al TR3. c) Oscilograful conectat la generatorul conducator al frecventei egal cu frecventa transductorului cooperant. d) Ajustati cu miezul transformatorului TR2 la momentul cand frecventa generatorului si transmitatorului sunt egale.
54

La alimentarea cu 24V 30% transmitatorul nu ar trebui sa genereze cai continue. In cazut excitarii caii continue, transmitatorul ar trebui sa fie reglat prin intermediul potentiometrului R7. CONDUCEREA SI REACORDAREA ANSAMBULUI AJUSTAREA LA CUREAUA ROTII Cureaua rotii ar trebui sa fie ajustata astfel incat cureaua sa fie in relatii simetrice cu latimea rotii. Deplasarea admisibila transversa a curelei in relatie cu este max 1mm. Roata poate fi deplasata prin slabirea suruburilor accelerand cureaua pe maner. STRANGEREA CURELEI Cureaua ar trebui stransa catre o anumita suprafata prin aplicarea unei forte de 150-250 g perpendiculara pe linia curelei stranse contra deflexiunii si va fi f 8 mm. Strangerea corecta ar trebui verificata prin dinamometru sau prin observare. Printr-o strangere mai usoara se va observa o alunecare intre roata si curea, pe cand o strangere mai puternica va rezulta dintr-o operatie incorecta in conducerea si reacordarea ansamblului. Reglarea unei strangeri a curelei ar trebui sa tina cont dupa cum urmeaza : - Incetinirea piulitei 2 - Intoarcerea surubului 1 in directia limbilor de ceas cand cureaua este stransa mai putin si in sens antiorar cand este stransa mai mult - Strangerea surubului 2

3.4 SONDA ULTRASON KUBAN

Date tehnice - Tensiunea de alimentare 127V/ 50 Hz sau 220V / 50Hz , direct de la reeaua bordului sau prin convertizor cnd reeaua bordului este de curent continuu; - Frecvena de lucru a sondei 150 kHz ; - Domeniul de msur : 0,2 20 m ; - Puterea consumat fr convertizor 75 VA ; - Eroarea de msurare : - pentru adncimi 0.2 m 5 m ; 0,15 m - pentru adncimi 5m 20m ; 4% - Sonda poate funciona nentrerupt timp de 12 ore. Aparatele componente ale sondei nregistratorul de adncime; Dozele de legtur i adaptare ; Filtrul ; Convertizorul ;
55

Vibratoarele

nregistratorul de adncime Este nregistrator cu nscriere circular pe hrtie electrotermic, conine i sistemul de semnalizare a adncimilor periculoase. Pe capacul nregistratorului se afl : - cleme pentru nchiderea capacului; - bec semnalizare alimentare sond; - bec semnalizare adncimi periculoase; - comutatorul regimului de funcionare i de alimentare al sondei; - butonul poteniometrului pentru reglarea amplificrii; - comutatorul pentru fixarea adncimilor periculoase. - scala gradat.

Pe peretele lateral dreapta al corpului sunt dispuse: - butonul notarea operativa; - butonul semnalizare luminoas; - butonul poteniometrului pentru reglare iluminare. Pe peretele de jos al corpului se gsete ntreruptorul pentru comutarea vibratoarelor n interiorul nregistratorului pe faa plcii de montaj se afl mecanismul de antrenare al ecogramei care este format dintr-o mas, pe care se deplaseaz hrtia sub aciunea axelor cu cauciuc, rotite de roata melcat. Hrtia este colectat pe un tambur pus n micare de o curea resort. Peste hrtie este fixat scala demontabil care este realizat din plexiglas transparent i are pe partea interioar gradaii i cifre n relief. La capetele scalelor sunt fixate cmile metalice fixatoare pentru prinderea scalei de mecanismul de derulare. Scala este luminat de dou becuri cu soclu special cu care se realizeaz efectul de fosforescen al gradaiilor i cifrelor scalei.
56

Mecanismul pentru ntinderea benzii este pus n micare de ctre electromotor prin reductorul nregistratorului, angrenajele conice, axul cardanic i roata melcat. Schimbarea vitezei de tragere a hrtiei este asigurat de mnerul, care se deplaseaz pe mufa cilindric n lungul axului . Mufa are tifturi la capete cu ajutorul crora se asigur introducerea n angrenaj a unuia din cele doua perechi de roti dinate ce au rapoarte de transmisie diferite 1 : 1 sau 1 :2 obinndu-se dou viteze de derulare a hrtiei egale cu 30 mm/ min i 60 mm/min. Penia este pus n rotaie de electromotor prin reductor. Axul de ieire al reductorului pe care este fixat placa cu suportul peniei se rotete antrennd penia de nregistrare. Sub placa cu suportul peniei este dispus colectorul cu peria pentru alimentarea peniei . La cellalt capt al axului de ieire al reductorului n partea de jos , sub placa de montaj , este fixata cama cu contactele de emisie. Pentru reglarea liniei zero se folosete un sector melcat care se poate roti n limitele a 300 , cu ajutorul butonului fixat n partea superioar a plcii de montaj. Corpul reductorului este umplut cu unsoare consistent. Electromotorul folosit la nregistrator este de tipul SL240 de curent continuu cu colector bipolar, cu excitaie derivaie i cu viteza de rotaie reglabil i stabilizat ; tensiunea de alimentare 22V c.c. ; curent consumat 2,5 A; puterea utila 18,5 W ; viteza de rotaie 4500 rot/ min. Regulatorul vitezei de rotaie a motorului se afl n partea de jos i este nchis cu un capac. n partea stng a plcii de montaj sunt fixate doua becuri, care semnalizeaz alimentarea sondei i adncimea periculoas. Alturi este dispus ntreruptorul i becul cu neon pentru controlul turaiilor. Pe partea interioar a plcii de montaj sunt dispuse placa amplificatorului, placa SAP, placa generatorului de impulsuri, sirena, condensatoarele filtrului.
57

Pe partea exterioar a plcii de montaj sunt dispuse transformatoarele i placa cu diode . Dozele de legtur i adaptare Doza de legtur se folosete pentru a lega vibratorul receptor cu cablul lung de 80 m sau 250 m. Doza de adaptare conine elementele de adaptare Tr.3 i Dr.2 i folosete pentru a lega vibratorul emitor cu cablul lung de 80 m sau 250 m. Filtrul Folosete pentru a reduce paraziii ce iau natere pe timpul funcionrii sondei i de asemenea a acelora din reeaua de alimentare. Convertizorul Este de tipul OP 120 F i servete pentru a transforma curentul continuu n curent alternativ monofazat cu tensiunea de 127 V, frecventa 50 Hz., se utilizeaz n cazul c reeaua bordului este de curent continuu. Vibratoarele Sunt vibratoare piezoelectrice ceramice din titanat de bariu . Se compun din convertor, membran (pahar) i capace.

3.5 SONDA ULTRASON FURUNO FE 700

Caracteristici Acest model de sond conine un ecran principal deasupra mesei pentru hrii din camera hrilor i un indicator digital n panoul central de pe comanda de navigaie. Informaiile despre adncimile apei primite de la traductor pot fi afiate pe aceste ecrane , dou traductoare sunt utilizate 200B i 8B ambele lucrnd la o frecven de 200Khz , traductoarele se afl ntre coastele 44 45 i ntre coastele 131 132 , sistemul poate afia i informaii preluate de la alte echipamente cum ar fi GPS ul i deasemenea poate transmite informaii ctre alte echipamente cum ar fi sistemul de monitorizare al alarmelor de pe puntea de comand ,ctre echipamentul VDR sau la imprimanta sondei.
58

Descrierea ecranului principal din camera hrilor

1 indicatorul modului de lucru 2 indicatorul traductorului n uz 3 indicatorul razei de aciune 4 indicatorul intensitii semnalului 5 indicatorul modului de afiare 6 indicatorul adncimi i informarea dac adncimea este sub traductor sau dac este calculat adncimea de la suprafa 7 unitatea de msur a adncimi ( metri/picioare/brae) 8 indicatorul setrilor de alarm 9 indicatorul liniei de adncime la care alarma va suna 10 scala de aciune 11 comutatorul de schimbare ntre modul automat sau manual al funcionrii 12 tasta de modificare a luminozitii panoului 13 tasta pentru introducerea valorii pescajului (aceast valoare fiind utilizat doar n modul de afiare a adncimi calculate de la suprafa) 14 tasta pentru setarea alarmei de adncime sau pentru resetarea alarmei 15 tasta pentru selectarea luminozitii ecranului i pentru alegerea tonului de alarm 16 tasta pentru ajustajul culorilor ecranului 17 taste pentru mrirea sau micorarea valorilor anumitor setrii 18 butonul pentru modificarea valorii scalei de aciune
59

19 butonul pentru ajustarea sensibilitii receptorului 20 butonul pentru modificarea modului e afiare 21 butonul de pornire/oprire Descrierea indicatorului digital

A taste de navigare B tast de confirmare C tast pentru modificarea luminozitii ecranului D tast pentru modificarea contrastului ecranului E buton pentru pornire/oprire F buton pentru selectarea modului de afiare a adncimii(sub traductor sau calculat de la suprafaa apei) G tasta pentru intrarea n meniu

Cap. 4

EXPLOATAREA LOCHURILOR
4.1 EXPLOATAREA LOCHULI ELECTROMAGNETIC EML12
INDICATII GENERALE DE EXPLOATARE Exploatarea si deservirea tehnica a aparatelor care fac parte din componenta lochului se vor incredinta unui personal care cunoate bine regulile de exploatare a lochului . 1. Se permite nlocuirea siguranelor arse a becurilor luminiscente ,incandescente si a blocurilor cu altele de rezerva care se pstreaz in completul de piese de rezerva . 2. Deschiderea aparatelor si modificarea poziiei organelor de reglare este permisa numai ptr persoana care rspunde de loch . 3. In scopuri de protejare a mecanismelor si a pieselor electrice contra prafului si a umezelii , capacele aparatelor trebuie sa fie nchise etan in permanenta.
60

4. Piesele de rezerva se vor pstra intr-o ncpere uscata si curata . fiecare piesa din completul de piese de rezerva si accesorii trebuie sa fie anexata in lada in conformitate cu opisul respectiv. 5. Montarea si conexiunile electrice ale aparatelor lochului se realizeaz in stricta conformitate cu proiectul elaborat de organizaia de proiectare si schema de conexiuni electrice . 6. Montarea traseului la bordul navei trebuie sa fie executat in conformitate cu schema de amplasare a aparatelor si schema generala si trebuie sa respecte normele in vigoare ptr echipamentul electric. 7. Toate traseele de ecranare ale cablurilor trebuie sa fie corectate din punct de vedere electric la corpul aparatului (masa) ,iar corpurile aparatelor se vor conecta la corpul navei. 8. In timpul lucrului cu lochul trebuie sa se procedeze cu atenie pentru ca sa nu se ndoaie contactele fiselor cuplatoarelor. 9. In timpul lucrului cu lochul trebuie sa se procedeze cu atenie deoarece in aparate exis-ta tensiune nalta. 10.Conectarea si deconectarea tuturor cuplatoarelor se va efectua numai cu alimentarea deconectata . 11.nlocuirea siguranelor si orice alte lucrri de reparaii si profilactice se vor efectua numai cu lochul scos de sub tensiune. PREGATIRE PENTRU PORNIRE Spada -Se curata electrozii traductorului magnetohidrodinamic folosind apa si spun pana raman perfect curati -Se monteaz spada la dispozitivul automat de ridicare coborre Dispozitivul automat de ridicare coborre -Se alimenteaz reductorul de presiune cu aer comprimat si se verifica daca manometrul indica 3-4Kg/cm2.Daca indica mai mult de 4Kg/cm2 se regleaz supapa de reducie. -Se apas butonul de comanda de pe una din cutiile de comanda si se observa daca spada se decupleaz in sus si in jos. Amplificatorul -Se pune conductorul S1 pe poziia ,,zero adj pt. verificarea poziiei de zero -Se pune comutatorul S2 pe poziia cuplat ,,ON -Se manevreaz butonul ,,Reglare zero (,,zero adj)pana cnd la indicatorul IM se obine indicaia,, zero -Se pune apoi comuatorul S1 pe poziia,, Funcionare (,,RUN). Indicatorul de viteza -Se deschide capacul ,se scot uruburile aparatului din interior si se deschide aparatul din interior -Se pune comutatorul S12 pe poziia ,,Interior(,,Internet)
61

-Se pune comutatorul S21 pe poziia ,,Cuplat(,,ON).ncepe sa se roteasc motorul asincron B42 alimentat direct de la reea. -Se pune comutatorul S41 pe poziia ,,Fictiv (,,Dummy) -Se pune pe poziia zero cadranul semnalului fictiv. Se regleaz pana cnd indicatorul de viteza sa indice zero. -Se vrifica funcionarea indicatorului dup cum urmeaz: -se rotete cadranul semnalului fictiv pt a verifica: - cnd poziia cadranului se rotete in sensul creterii diviziunilor dup cadran, trebuie sa creasc si indicaiile indicatorului de viteza, iar contorul trebuie sa se roteasc mai repede. -poziia cadranului semnalului fictiv si indicaiile indicatorului de viteza sa fie in legtura corecta. -Pe poziia 12 Nd a semnalului fictiv se verifica dup 1 minut daca registratorul nregistreaz 0,2Mm+/-0,1Mm -Se nchide capacul indicatorului de viteza -Se pune comutatorul amplificatorului (82)pe poziia ,,Cuplat ,,ON -Se pune comutatorul S21 pe poziia cuplat -Se pune S22 pe poziia ,,Internet -Se pune comutatorul S41 pe poziia ,,RUN Pornirea -Se cupleaz sursa de alimentare de la tabloul de comanda -Se lanseaz spada Oprirea -Se ridica spada -Cnd viteza la indicator a ajuns la zero, se ntrerupe alimentarea de la tabloul de comanda. -Se nchide supapa. Masuri de precauie Valvula -Nu se nchide valvula cnd spada este coborta -Supapa sa funcioneze in aa fel sa nu deterioreze traductorul -La andocare se verifica garnitura de pe flana de ghidare montata pe corpul navei .Daca e uzata se inlocuieste. -La andocare se inlocuieste zincul protector de pe corpul navei montat in apropierea spadei. Spada -Atenie la poziia traductorului cnd valvula se nchide . -Cnd adincimea apei e mica nu se lanseaz spada. -La ancorare se ridica spada la bord. - Periodic se spala electrozii cu apa si spun. Abandonarea spadei Cnd spada s-a deformat si nu mai intra in interiorul navei , ea se abandoneaz fara sa andocam nava .Se procedeaz astfel :
62

-Se decupleaz alimentarea. -Se deconecteaz cablul de legtura intre spada si amplificator -Se scoate dispozitivul de ridicare si mnerul -Se monteaz traductorul la noua spada. -Se monteaz noua spada la dispozitivul de ridicare. -Se conecteaz spada la amplificator -Se regleaz noul punct zero Intretinere -Toate aparatele sunt nchise etan .Verifica periodic garniturile .Ferete garniturile de cauciuc de ulei . Verifica etaneitatea la stobexuri . -nltura apa din aparate nainte de nchiderea capacelor. -Curata colectoarele de zgura (fara materiale abrazive) -Unge periodic lagrele dup ce ai ndeprtat unsoarea veche. -Verifica periodic rezistenta de izolaie. Reglarea punctului zero(eliminarea erorii constante) La viteza 0Nd,indicatorul nu indica 0. Aceasta din cauza ca poate exista o tensiune remanenta la electrozi traductorului,in circuitele amplificatorului sau emitatorului de viteza.Se corecteaza in felul urmator:cind nava este stopata se lanseaza spada si se alimenteaza instalatia;se pune S1 pe pozitia 0 adj.Viteza navei trebuie sa fie 0.Daca nava se deplaseaza sau exista un current ce ar putea fi sesizat de loch,reglarea punctului 0 se executa in felul urmator:se pune apa intr-un recipient mare din material plastic.Se pune vasul intr-un loc ne influientat de motor,cimpuri electrice si magnetice.In vas se introduce traductorul si se roteste incet in ambele sensuri.Indicatia vitezei nu trebuie sa se schimbe.se regleaza pozitia 0. Reglarea totala(eliminarea erorii proportionala cu viteza) - se determina in baza de viteze erorile loch-ului pt. Valori discrete ale vitezei reale - seintroduc viteza reala,Vr,viteza dupa loch,Vl si eroarea in tabelul 1 Nr. Vr Vl DUMMY(CITIRE) (Nd) (Nd) (Nd) A 12.73 13.01 +0.28 365 B 17.8 18.22 +0.42 509 C 19.51 19.83 +0.32 559 D 20.98 21.28 +0.3 605 E 21.57 21.98 +0.41 616 - in table se citeste si scala fictiv in momentul cind loch-ul indica viteza respectiva si se introduc citirile in coloana dummy.citirile ne sunt necesare ulterior la corectie pt.a simula viteza navei dupa loch cu dispozitivul fictive. - Se traseaza curba erorilor prin punctele A,B,C,D,E conform tabelului. - Se aproximeaza aceasta curba cu o dreapta ce trece prin origine.Notam cu f punctual unde aceasta dreapta intersecteaza ordonata dusa prin punctual de abcisa 20
63

- Se intocmeste tabelul 2 ce contine coordonatele punctelor a,b,c,d,e,f, masurate. Reglaj Viteza Eroare reala(Vr) a citita 0Nd 5Nd 10Nd 15Nd 20Nd 24Nd 20Nd 0 0,11 0,22 0,33 0,39 0,32 0,38 Viteza citita(Vr+) 0 5,11 10,22 15,33 20,39 24,32 20,38 Fictiv Ordinea Pozitia (citire) reglajelor butonului de reglaj 0 1 0 142 285 426 573 675 575 3 4 5 6 7 2 +o,1 +0,2 +0,35 +0,4 +0,3 1,02

Reglare zero Reglare fina --\\---\\---\\---\\-Reglare totala

- se insumeaza algebric coloana vitezei reale si a erorii si se obtine coloana a treia - se pune butonul dummy pe pozitia 0 si se manevreaza butonul reglare 0 pina cind indicatorul de viteza indica 0 - se roteste butonul dummy pina cind loch-ul indica pe rind 5,11;10,22;15,33;20,39;24,32;20,38 si se citeste pozitia lui DUMMY de fiecare data. Se trec citirile in coloana FICTIV din tabelul 2; - se executa reglarea totala in felul urmator: - se pune dummy pe pozitia 575.Loch-ul indica 20,38Nd. - se roteste butonul reglare totala pina cind loch-ul indica viteza 20Nd. Prin metoda descrisa mai sus am modificat fiecare viteza citita cu o valoare proportionala cu viteza.Am eliminat eroarea proportionala cu viteza(componenta liniara a erorii). Reglarea fina(eliminarea componentei neliniare a erorii). - Se deschide capacul frontal slabind cele 6 suruburi de pe placa de fixare a discului pt. reglarea fina; - Se pune dummy pe pozitia 142.Se roteste butonul pt. reglarea fina 5Nd pina cind indicatorul de viteza indica 5Nd; - Se pune dummy pe pozitie 285 si se roteste butonul alaturat (10 Nd) pana cand lochul indica 10 Nd. - Se procedeaza la fel pentru celelalte butoane 15, 20,24; - Se copiaza pozitia butoanelor reglare fina si a butonului reglare totala in ultima coloana a tabloului 2. - Se verifica daca pe pozitia dummy conform coloanei FICTIV din tabelul 2, se citesc la loch vitezele din coloana viteza reala. - Se inchid capacele.
64

Simtomele defectiunii lochului Nu se aprinde afisajul de culoare verde pe aparatul 3 si 6 ,de asemenea , becurile de iluminare a contoarului distantei parcurse al aparatului 6 . Afisajul de culoare verde al aparatului 6 se apride , afisajul de culoare verde al aparatului 3 nu se aprinde. Afisajul de culoare verde al aparatului 3 se aprinde , afisajul de culoare verde al aparatului 6 nu se aprinde. Afisajul NODURI al aparatului 6 nu se aprinde , afisajul de culoare verde al apararului 6 se aprinde. Indicatiile lochului pe viteza nu corespund realitatii . Indicatiile lochului privind diatanta parcursa nu corespund indicatiilor lochului in viteza. Se aprinde tabloul de culoare rosie al aparatului 3 sau al aparatului 6.

Numarul schemei

1 2 3 4 5 6

Observatie :Sageata care are semnul x indica inlaturarea defectiunii;sageata avand semnul x x arata ca defectiunea lochului poate fi inlaturata numai cu ajutorul specialistului bazei. La descoperirea unei defctiuni a unui oarecare bloc este necesar ca inainte de inlocuirea blocului sa se stearga suprafetele de contact ale mufelor cu o laveta inmuiata in spirt. Daca aceasta nu duce la eliminarea defectiunii, trebuie sa se schimbe blocul. Pentru schimbarea blocurilor aparatelor 3 si 6 : -deschideti cele doua incuietori, dispuse pe partea laterala a carcasei aparatului cu cheie din completul PSA.Deschiderea incuietorii se face printr-o rotire a cheii in sens invers acelor de ceasornic cu un unghi de 90o;deschideti capacul aparatului; -desurubati cele doua suruburi cu care se prinde blocul in sasiu (surubul superior este sigilat), dupa care scoateti blocul cu ajutorul manerului 25, care se gaseste pe capacul aparatului si schimbati-l (v.fig.2). Pentru verificarea starii becului de semnalizare de pe blocul KB3.034.007 al aparatului 29 cu cheia din completul PSA, desurubati surubul dispus pe capacul aparatului acoperit cu un ecran.Prin orificiul din ecran se vede becul de semnalizare. Pentru inlocuirea blocului KB3.034.007 desurubati cele doua suruburi de pe ecran si desprindeti ecranul Scoateti blocul din locas si montati bocul analog din completul PSA. Pentru inlocuirea blocului distantei parcurse KB4.004.014 dezlipiti conductoarele de placa, desurubati cele patru suruburi cu care se fixeaza blocul in sasiul aparatului 6, scoateti blocul si se inlocuieste. La inloccuirea blocurilor KB3.034.007,KB3.036.040,KB3.05.019 si KB3.211.008 puneti comutatorul modului de lucru al aparatului 6 in pozitie
65

Fixare 0-k si prin rotirea potentiometrului Fixare 0-k ,aduceti pe afisajul noduri al aparatului 6 valoarea 0,01...0.09 dupa care puneti comutatorul modului de lucru in pozitie "SCARA" si prin rotirea potentiometrului SACRA aduceti pe afisajul NODURI al aparatului 6 valoarea scarei M2 , obtinuta la ultima etalonare a lochului, fixata in anexa 1 a formularului si pe geamul capacului aparatului 6. La inlocuirea celorlalte blocuri si dupa inlaturarea unor deranjamente in cabluri nu sunt necesare lucrari de reglare. Daca prin inlocuirea unui bloc deranjamentul se mentine , repuneti blocul de rezerva in compeltul PSA si puneti blocul de baza. La inlocuirea traductorului IPPS efectuati etalonarea lochului pe linia de masurare, conform capitolului 2.6. Dupa remedierea defectiunii, lochul trebuie fixat in regim de testare(v.pct.2.4.1.2)
1

2 3.1 4 5.1 6 32 8 15.1 3.1 9 18 3.1 10 20.1 11.1 11.2 20.2 3.2 19 3.2 16 17 15.1 5.2 12 7 3.2 3.1 14 13 3.2

SCHEMA NR.1
66

1.Nu se aprinde afisajul de culoare verde pe aparatele 3 si 6 si, de asemenea , becurile de luminare a contoarului distantei parcurse al aparatului 6. 2. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in poxitie Retea. 3.1. Becul CONTROL al aparatului 3 nu se aprinde. 3.2. Becul CONTROL al aparatului 3 se aprinde . 4.Verificati existenta tensiunii retelei de bord la mufa de pe cablu S9 a aparatului. 5.1. Tensiunea retelei de bord lipseste la mufa S9 a aparatului 6. 5.2 Exista tensiunea retelei de bord la mufa S9 a aparatului 6. 6. Determinati cauza absentei tensiunii retelei de bord si inlaturati aceasta cauza. 7. Inlaturati intreruperea din circuitul de alimentare al lochului. 8. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitie Sg.1, Sg.2 . 9. Inlocuiti sigurantele defecte Sig.1, Sig.2 in aparatul 3. 10. Verificati starea sigurantelor Sig.1, Sig.2, in aparatul 3. 11.1. Sigurantele Sig.1, Sig.2 sunt bune. 11.2. Sigurantele Sig.1, Sig.2 s-au ars. 12. Inlaturati intrerupera in circuitul dintre tumblerul RETEA-DECUPL si sigurantele Sig.1,Sig.2 in aparatul 3. 13. Inlaturati scurcircuitul din circuitul de alimentare al transformatorului Tr.1, inlocuiti transformatorul Tr.1 in aparatul 3. 14. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3, in pozitiile +5V, +loV , +15V , -15V ,+16V , -35V , IPPS 15.1. Becul CONTROL nu se aprinde in nici una din pozitiile indicate. 15.2. Becul CONTROL se aprinde in cel putin una din pozitiile indicate. 16. Inlaturati intreruperea in circuitul de alimentare al transformatorului Tr.1, inlocuiti transformatorul Tr.1 in aparatul 3. 17. Inlocuiti siguranta 6.3V in aparatul 3. 18. Afisajul de culoare verde al aparatelor 3 si 6 si de asemenea becurile de iluminare ale contoarului distantei pacurse nu se aprind. 19. Verificati starea sigurantei 6.3Vin aparatul 3. 20.1. Siguranta 6.3V s-a ars. 20.2. Siguranta 6.3Veste buna 21. Inlaturati scurtcircuitul din circuitul tensiunii de 6.3 V. 22.Inlaturati intreruperea din circuitul tensiunii de 6.3 V.
1

2 3.1 4 3.2 5

SCHEMA NR.2 1.Afisajul de culoare verde al aparatului 6 se aprinde , afisajul de culoare verde al aparatului 3 nu se aprinde .
67

2. Masurati tensiunea la terminalele becurilor de iluminare a afisajului verde al aparatului 3. 3.1. Tensiunea la terimalele becurilor de iluminare a afisajului de culoare verde este de 6.3 V. 3.2. Lipeste tensiunea la terminalele becurilor de iluminare a afisajului verde. 4. Inlocuiti becurile de iluminare a afisajului verde al aparatului 3. 5. Inlaturati intreruperea din circuitul becurilor de iluminare a afisajului verde al aparatului 3.
1 2 3.1 4 3.2 5 3.2 6 7.1 8 7.2 9 10

SCHEMA NR.3 1. Afisajul NODURI al aparatului 6 nu se aprinde , afisajul de culoare verde al aparatului 6 se aprinde. 2. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia B1. 3.1.Becul CONTROL al aparatului 3 se aprinde. 3.2. Becul CONTROL al aparatului 3 nu se aprinde . 3. Inlaturati intreruperea in circuitul de alimentare al afisajului NODURI al aparatului 6. 4. Inlocuiti siguranta BI in aparatul 3. 5. Verificati starea sigurantei BI in aparatul 3. 6. 1.Siguranta BI in aparatul 3 este buna. 6.2. Siguranta BI in aparatul 3 s-a ars. 7.Reparati aparatul 3 (blocurile aparatului 3 sunt bune). 8.Inlocuiti blocul KB5.100.005 in aparatele 1, 1A, 5 sau blocul KB5.100.005-01 in aparatul 6. 9. Inlaturati scurcircuitul in circuitul de alimentare a becurilor afisajului NODURI al aparatelor 6, 1, 1A si 5.
68

11 1 2 3.1 4 6.1 7 8.1 8.2 6.2 3.2 5 12.1 14.1 14.2 32.1 32.2 13 31 12.2

15 16 17 8.1 18 19 21.1 22 23.1 26

33 16

*
34 35

9 10

8.2

36

20 21.2

23.2

24 25

27 30

28 29

SCHEMA NR. 4
69

1. Indicatiile lochului in viteza nu corespund realitatii. 1. Verificati starea afisajului DERANJAMENT al aparatului 6 sau aparatul 3. 1.1.Afisajul DERANJAMENT al aparatului 6 sau aparatului 3 nu se aprinde . 1.2.Afisajul DERANJAMENT al aparatului 6 sau aparatului 3 se aprinde. 2. Puneti comutatorul modului de lucru al aparatului 6 in pozitia 3. 3. Folositi-va de schema nr. 7 efectuati cautarea defectiunii. 6.1. Este introdusa corectia neliniara. 6.2. Nu este introdusa corectia neliniara. 7. Puneti comutatorul CORECTOR al aparatului 6 in pozitia1, sau 2. 8.1. Indicatiile lochului nu sunt egale cu (80,44 0 ,0.5)N. 8.2. Indicatiile lochului sunt egale cu (80,44 0 ,0.5)Nd. 9. I nlocuiti pe rand blocul KB3.085.008 si blocul KB3.035.024 a aparatului 6. 10. Indicatiile lochului sunt egale cu (80,44 0 ,0.5)Nd,dar lochul este defect. 11. Puneti pe rand comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia Scarasi "Stab.O-K 12.1. Se observa iesirea indicatiilor lochului in regimurile SCARA si Stab.O-K din limitele admise. 12.2.Indicatiile lochului in regimurile SCARA si Stab.O-K sunt egale cu valorile stabilite mai inainte. . 13. Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia 1 14.1. Becul de semnalizare din dreapta pe blocul KB3.057.019 al aparatului 6 clipeste cu frecventa de 1Hz. 14.2.Becul de semnalizare din dreapta pe blocul KB3.057.019 al aparatului 6 nu clipeste cu frecventa de 1Hz. 15.Inlocuiti blocul KB3.035.023 al aparatului 6. 16.Nu s-a remediat deranjamentul lochului. 17.Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia 2. 18. Inlocuiti pe rand blocul KB3.031.001-01 si blocul KB5.100.005-01 al aparatului 6. 19. Indicatiile lochului sunt egale cu (80,44 0 ,0.5)Nd in pozitia 2a comutatorului modulului de lucru, dar lochul este defect. 20. Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia 5. 21.1 Becul de semnalizare din dreapta al blocul KB3.057.019 al aparatului 6 nu se aprinde. 21.2 Becul de semnalizare din dreapta al blocul KB3.057.019 al aparatului 6 nu se aprinde. 22. Verificati starea becului de semnalizare de pe blocul KB3.034.007. 23.1. Becul de semnalizare de pe blocul KB3.034.007. al aparatului 29 nu se aprinde. 23.2. Becul de semnalizare de pe blocul KB3.034.007. al aparatului 29 se aprinde. 24.Inlaturati intreruperea in cablurile 3(5), 8 dupa schema KB1.152.331 EO. 25. Defectiunea din cablurile 3(5) , 8 a fost inlaturata.
70

26. Inlaturati intreruperea sau scurtcircuitul in cablurile 3(5), 8 dupa schema KB1.152.331 EO. inlocuiti blocul KB3.034.007. al aparatului 29 . 27. Defectiunea din cablurile 3(5), 8 este inlaturata, blocul KB3.034.007. al aparatului 29 a fost inlocuit. 28. Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia 6. 29. Indicatiile lochului nu se afla in limitele 0,0-1,5 Nd. 30. Inlocuiti succesiv blocul KB3.036.040si blocul KB3.057.019 al aparatului 6. 31.Verificati starea fixarii traductorului IPPS. 32.1. Pozitia traductorului IPPS nu corespunde celui de lucru. 32.2. Traductorul se afla in pozitie de lucru. 33. Puneti traductorul IPPS in pozitie de lucru . 34. Verificati starea electrozilor traductorului IPPS ,rezistenta de izolatie a IPPS , starea cablului . 35. Rezistenta de izolatie a IPPS este mai mica de 100 ohmi ,intrerupt cablul 1(2), electrozii sunt murdari, traductorul IPPS deteriorat. 36.Inlaturati defectiunea din IPPS, cablul 1(2),spalati electrozii sau inlocuiti traductorul IPPS.
1 2 3.1 5 6.1 8 9.1 9.2 6.2 7 3.2 4

10

11

SCHEMA NR.5

1.Indicatiile lochului in distanta parcursa nu concorda cu indicatiile lochului in viteza. 2.Stabiliti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia 4. 3.1. Becul de semnalizare din dreapta pe blocul KB3.057.019 al aparatului 6 clipeste cu frecventa de 2 Hz. 3.2. Inlocuiti blocul KB3.056.029 al aparatului 6. 4. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia +16V.
71

3.1.Tensiunea intre borneleG1 si Gn2 ale aparatului 3 este mai mica de 10 V. 3.2.Tensiunea intre borneleG1 si Gn2 ale aparatului 3 este mai mare sau egala cu 10 V. 4. Inlocuiti subblocul distantei parcurse KB4.004.014. 5. Verificati starea sigurantelor +16V. 8.1. Sigurantelor +16V s-au ars. 8.2. Sigurantelor +16V sunt bune. 9. Inlocuiti sigurantelor +16V. 10.Remediati deranjamentul sursei tensiunii de +16V. 1.Se aprinde afisajul de culoare rosie al aparatului 3 sau aparatului 6. 2.Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia 5V. 3.1.Becul CONTROL al aparatului 3 nu se aprinde. 3.2. Becul CONTROL al aparatului 3 se aprinde. 4. Puneti tublerul DECUPL_RETEA al aparatului 3 in pozitia DECUPL 5.Dupa 20 sec. puneti tublerul DECUPL_RETEA al aparatului 3 in pozitia RETEA. 6. Inlocuiti sigurantele defecte +5V in aparatul 3. 7.Verificati starea sigurantei +5V in aparatul 3. 8.1. Sigurantele +5V s-au ars. 8.2. Sigurantele +5V sunt bune. 9.Inlocuiti blocul KB3.233.011 si sigurantele +5V in aparatul 3. 10. Inlocuiti sigurantele +5V ,condensatorul C3 si tranzistorul T1 al aparatului 3. 11.Scoateti blocurile din aparatul 6 , blocul KB3.233.011 din aparatului 3 ,decuplati aparatele 1A. 12.Verificati daca nu este scurtcircuit intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3. 13.1 Intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3 este scurtcircuit. 13.2 Intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3 nu este scurtcircuit. 14. Inlaturati scurtcircuitul din circuitul tensiunii de+5V a schemei lochului. 15. Puneti blocul KB3.233.011 in aparatul 3. 16. Inlocuiti KB3.233.011 si tranzistorul T1 al aparatului 3. 17. Inlaturati intreruperea in circuitul tensiunii de +5V a schemei lochului. 18. Puneticate una din blocurile aparatului 6 conectati aparatele 1A. 19. Becul CONTROL nu se aprinde dupa conectarea la rand a blocului aparatului 6 sau a aparatului 1A. 20. Inlocuiti blocul la a carui cuplare becul CONTROL nu se aprinde. 21. Becul CONTROL dupa conectarea tuturor blocurilor aparatelor 1A se aprinde. 22. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia +15V23. 23. Inlocuiti siguranta +5V defecta in aparatului 3 . 24.Verificati starea sigurantei +15V in aparatul 3. 25.1. Sigurantele +15V s-a ars. 25.2. Sigurantele +15V sunt bune. 26. Inlocuiti blocul KB3.233.012 si in aparatul 3. 27. Scoateti din aparatului 6 blocurile KB3.057.019 KB3.035.040 decuplati aparatul 29.
72

29.Masurati rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3. 30.1 Intre bornele Gn1 si Gn2 rezistenta este mai mica de 600 ohmi. 30.2 Intre bornele Gn1 si Gn2 rezistenta este egala cu sau mai mare de 600 ohmi. 31. Inlaturati defectiunea in schemele de montaj ale aparatelor 3,6 sau in schema de interconectare a aparatelor . 32. Puneti blocul KB3.233.012 in aparatul 3. 33. Inlocuiti puneti blocul KB3.233.012 in aparatul 3. 34. . Puneti cate unul din aparatele scoase din aparatele 3si 6. 35.1. Becul CONTROL, dupa conectarea la rand a blocului nu se aprinde. 35.2. Becul CONTROL, dupa conectarea la rand a blocului se aprinde. 36. Inlocuiti blocul la a carui conectare becul CONTROL nu se aprinde. 37 . Becul CONTROL, dupa conectarea tuturor blocurilor aparatelor 3 si 6 se aprinde. 38.Conectati aparatulu 29. 39.Schimbati blocul KB3.034.007 in aparatul 29. 40. Remediati deranjamentul in aparatul 29 sau in montajul de intreconectare a aparatelor. 41. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia -15. 42.Inlocuiti siguranta necorespunzatoare 15V in aparatul 3 . 43. Verificati starea sigurantei -15V in aparatul 3. 44.1 Siguranta -15V s-a ars. 44.2. Siguranta -15V este buna. 45. Inlocuiti blocul KB3.233.012 in aparatul 3. 46. Scoateti din aparatului 6 blocurile KB3.057.019, si blocul KB3.036.040. 47. Scoateti din aparatului 3 , blocul KB3.211.008 si blocul KB3.233.012, deculpati, aparatul 29. 48. Masurati rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 ale aparatului 3. 49.1 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 600 ohmi. 49.2 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este egala cu 600 ohmi sau mai mare 50.Remediati deranjamentul in montajul aparatului 3, 6 ,29 sau in montajul de intreconectare a aparatelor. 51. Puneti blocul KB3.233.012 in aparatul 3. 52. Inlocuiti blocul KB3.233.012 in aparatul 3. 53. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia +16V. 54. Inlocuiti siguranta +16V in aparatul 3. 55. Verificati starea sigurantelor +16V in aparatul 3. 56.1Sigurantele +16V s-au ars. 56.2 Sigurantele +16V sunt bune. 57. Inlaturati intreruperea din circuitul de prelucrarea a tensiunii +16V in aparatul 3. 58. Scoateti din aparatului 6 , blocul KB3.056 inlocuiti siguranta +16V. 59. Scoateti din aparatul 3 , blocul KB3.211.008. 60. Inlaturati deranjamentul din aparatul 3. 61. Verificati starea becul CONTROL al aparatului 3.
73

62. Puneti la inceput blocul KB3.211.008 in aparatul 3 si apoi blocul KB3.056.029 in aparatul 6. 63. Inlocuiti blocul KB3.211.008 in aparatul 3 , blocul KB3.056.029 si subansamblele KB4.004.014 in aparatul 6. 64. Becul CONTROL, dupa comutarea blocurilor KB3.211.008 si KB3.056.029 se aprinde. 65.Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia +10V. 66.Scoateti din aparatului 6 , blocul KB3.302.002, din aparatul 3 blocul KB3.211.008. 67.1. Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 300 ohmi. 67.2 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mare sau egala cu 300 ohmi . 68. Remediati deranjamentul din aparatul 3 sau 6. 69. Puneti blocul KB3.211.008 in aparatul 3. 70. Inlocuiti blocul KB3.211.008 in aparatul 3. 71. Puneti blocul KB3.302.002 in aparatul 6. 72. Inlocuiti blocul KB3.302.002 in aparatul 6. 73. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia -35V. 74. Inlocuiti siguranta 35V defecta din aparatul 3. 75. Verificati starea sigurantei -35V in aparatul 3. 76. Siguranta -35V s-a ars. 77. Siguranta -35V este buna. 78. Inlaturati intreruperea din circuitele de curent alternativ a tensiunii de 27V si tensiunii continue de 35V in aparatul 3. 79. Scoateti blocul KB3.211.008 din aparatul 3 , KB3.036.040. din aparatul 6. 80.1 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 1.50 ohmi. 80.2.Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mare sau egala cu 1.5V ohmi . 81. Inlaturati deranjaqmentul din aparatul 3, aparatul 6 sau in montajul de interconectare a aparatelor. 82. Puneti blocul in aparatul KB3.036.040 in aparatul 6. 83. Inlocuiti blocul KB3.036.040 in aparatul 6. 84. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia IPPS. 85. Puneti comutatorul D1-D2 in alta pozitie (D1,D2). 86. Comutati lochul pe lucrul de la completul IPPS de rezerva. 87. Puneti comutatorul D1-D2 in pozitia initiala. 88. Inlaturati scurtuitul sau intreruperea din circuitul de alimentare al traductorului IPPS, inlocuiti traductorului IPPS. 89. Puneti comutatorul modului de lucru al aparatului 6 in pozitia 4. 90.1.Becul de semnalizare din stanga de pe blocul KB3.057.019 nu clipeste cu frecventa de 2 Hz. 90.2 Becul de semnalizare din stanga de pe blocul KB3.057.019 clipeste cu frecventa de 2 Hz. 91. Inlocuiti blocul KB3.056.029 in aparatul 6. 92.1. Tensiunea la bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 6V. 92.2 Tensiunea la bornele Gn1 si Gn2 este mai mare sau egala de 6V.
74

93. Inlocuiti blocul KB3.211.008 in aparatul 3. 94. Inlaturati intreruperea din circuitul de alimentare al traductorului IPPS in aparatul 3.

4.2 LOCHUL HIDRODINAMIC SAL - 24

Principalele pri componente al lochului SAL-24 sunt instalaia hidraulic, aparatul central, repetitoarele. Instalaia hidraulica este formata din urmtoarele pri componente: spada lochului, care conine tubul Pitot i tubul de presiune hidrostatic; valvula spadei este partea care susine spada, avnd un orificiu prin intermediul cruia se susine spada; dispozitivul cu robinei, care face legtura cu conductele de aducie (din cupru) de la spad;

traductorul hidrodinamic;

Aparatul central conine toate elementele din schema cinematic a lochului

75

Repetitoarele de vitez i distan

EXPLOATAREA LOCHULUI lochul se pune n funciune dup ieirea navei din port i se oprete nainte ca nava s intre n portul destinaie (se ridic spada); lochul nu se pune n funciune pe fluvii i canale; nainte de punerea n funciune se verific blocurile; se lanseaz spada lochului la ap; se nchide robinetul spadei; se deschide robinetul de egalizare al presiunilor; se deschid robineii principali (de aduciune); se deschid robineii de purjare; se deschid robineii de purjare de la traductorul hidrodinamic; se deschide aparatul central i se verific ca poziia corectorilor A i B s corespund cu poziia din cartea de compensare a lochului; se verific ca poziia comutatoarelor s fie pe zero; se cupleaz alimentarea lochului; se verific indicatorul de viteza ca acesta s indice valoarea zero; dac nu indic valoarea zero se regleaz din corectorul C lungimea tijei; se verifica turaia motorului de timp; se verifica ceasul (mecanismul orlogic); se sincronizeaz repetitoarele de distan ntre ele; se nchide treptat robinetul de egalizare al presiunilor. Pentru oprirea lochului hidrodinamic se procedeaz asfel: se deschide robinetul de egalizare al presiunilor sau se nchid robineii principali; se ateapt pn cnd indicatorul arat valoarea zero; se ntrerupe alimentarea; se ridic spada lochului i se unge cu vaselin; se completeaz piesele lips i cele folosite. Indicaiile lochurilor, ca ale oricrui aparat de msur, sunt afectate de anumite erori; operaiunea de determinare a erorii lochului se numete etalonarea lochului.
76

Acest tip de loch permite reducerea acestei erori prin reglare sau eliminarea ei. Eroarea care afecteaz lochul are o anumit variaie att funcie de viteza navei ct i o variaie n timp ca urmare a uzurii naturale a pieselor.

4.3 LOCHUL DOPPLER

Caracteristici Constructor: Consilium Marine Model : SAL T2

Fabricaie Consilium Marine de tipul SAL T2 , lochul mbin msurarea att a vitezei relative ct i a celei adevrate. Nava folosete 5 elemeni piezo electrici aflai att n partea din fa , din spate chiar i mijlocul navei . Traductorul este fix i montat n corpul navei . Aceast configuraie permite msurarea vitezei n toate direciile pe o raz de 60 grade . Sistemul opereaz pe baza principilor acustice , unde viteza este msurat prin compararea diferenei de timp ntre recepionarea celor 2 ecouri primite de cele 2 elemente orientate , fa spate n traductor. Sistemul opereaz n 2 moduri total independente , una pentru afiarea viteze adevrate ( desupra fundului ) iar cealalt pentru afiarea celei relative ( prin ap ) , cnd adncimea sub chil este de peste 300 m . Semnalele acustice din traductor sunt apoi transmise pentru prelucrare celor 2 microprocesoare , n unitatea electric de control . Semnalul / rezultatul astfel produs este transmis mai departe celorlalte indicatoare din comanda de navigaie . Fiind afiate ambele viteze , relativ ct i cea adevrat , se poate calcula curentul prin ap . Adncimea se calculeaz prin msurarea diferenei de timp ntre transmiterea i recepionarea impulsului .

Compunere
Unitatea traductorului Aceast unitate se gsete n planul longitudinal al navei , pe linie central , dotat cu o supap de fund pentru a facilita accesul la traductor ct timp nava este
77

n uz . Traductorul este legat de unitatea electronic , aflat ntr-o zon protejat din castelul prova , printr-un cablu . Unitatea electronic Unitatea nsi conine mai multe componente care genereaz semnalele transmise . Unitatea primete i semnalele ce se ntorc pentru a fi amplificate , prelucrate i convertite n semnale NMEA , semnale ce pot fi citite prin procesor . Unitatea procesorului Principalul scop al acestuia este recepionarea datelor de la unitatea electronic ct i date despre ritmul de ntoarcere i transmiterea semnalului procesat celorlalte echipamente de navigaie cu referire la datele de la loch . Procesorul trimite date referitoare la vitez urmtoarelor : - Sistemului integrat de navigaie - Radarului n band S - Radarului n band X - Standul / consola crmei - Girocompasului - Autopilotul - Echipamentul VDR - Echipamentul AIS Factori care afecteaz performanele i acurateea Tangajul excesiv, ruliul i deriva lateral vor produce erori dinamice de vitez , acestea se datoreaz micrii lineare nonciclice a navei care nu poate fi contracarat de sistemul lochului, aceste erori vor fi mai mici de 0,2% n condiii nomale de operare, n anumite condiii nefavorabile de acustic datorit oxigenrii apei ,acest tip de loch poate eua n determinarea vitezei ,dar aceste condiii sunt foarte rare.

Cap. 5 EXPLOATAREA COMPASELOR MAGNETICE

5.1 COMPASUL MAGNETIC SARCOM PLATH/NAVIPOL Caracteristici Model: TM42 (400) Compasul magnetic este realizat din aluminiu i este montat desupra punii de navigaie pe puntea numit puntea etalon ,compasul magnetic dispune de un periscop care are ca destinaie transmiterea de informaii ctre timon , o surs de alimentare de 24 de voli alimenteaz o surs de luminiu pentru ca timonierul s poat citi cursul la compasul magnetic i noaptea.

78

ntreinerea compasului magnetic a) vasul compasului magnetic trebuie verificat n permanen de scurgeri sau bule de aer b) toate suprafeele de sticl trebuiesc terse regulat c) compasul magnetic trebuie verificat conform planului impus de firma constructoare d) De cteva ori pe an o cercetare amnunit a acestuia trebuie fcut. Aceasta ar fi de preferat atunci cnd nava este acostat . Se va folosi un magnet care s devieze compasul cu cte 2 grade iar dup ndeprtarea acestuia compasul ar trebuie s revin la normal. Dac apar probleme se apelez la o autoritate competent

5.2 COMPASUL MAGNETIC DE 127 MM G.U.

Roza (fig. 1.4. i 1.5) este elementul principal al compasului, sistemul magnetic este format din ase ace magnetice (1), fixate pe fundul unui flotor (2). Acele magnetice sunt paralele ntre ele, avnd nordul n aceeai direcie i lungimi diferite, astfel nct capetele lor se nscriu pe circumferina unui cerc. Tot pe flotor este fixat un disc de aluminiu (3), gradat de la 00 la 3600 i care n mod impropriu se numete roz. In partea inferioar a flotorului este
79

practicat o scobitur tronconic (4), avnd n fund ceculia, dintr-o piatr dur (agat, safir), cu care se sprijin pe pivot (5).

Roza compasului magnetic Flotorul are rolul de a micora presiunea rozei pe pivot. Roza plutete n lichid i are o uoar flotabilitate negativ (3,5 g). Centrul de greutate al rozei se gsete sub centrul de suspensie. Diametrul rozei este de 127 mm (5 oli). Cutia compasului (fig.1.5) cuprinde dou camere (A i B), comunicnd ntre ele prin orificii practicate n peretele despritor (7). n ambele camere se gsete lichid format din 43% alcool i restul ap distilat. Lichidul preia greutatea rozei, asigur stabilitatea i linitea rozei. n camera superioar (A), se gsete roza compasului, tot aici se gsete dou fire verticale (8), numite linii de credin, ce marcheaz planul longitudinal al navei.

Cutia compasului
80

Camera inferioar (B) are fundul realizat dintr-o membran elastic din bronz (9), care are rolul de a compensa variaiile de volum ale lichidului de susinere provocate de variaiile de temperatur i astfel se previne formarea bulelor de aer. n partea inferioar a cutiei compasului este fixat o calot metalic (10) de care este fixat o greutate din plumb (11) i un bec (12). Greutatea de plumb folosete la coborrea centrului de greutate al cutiei compasului care la rndul ei este suspendat cu un sistem cardanic (1,5), astfel eliminndu-se influena balansului navei. Becul folosete la iluminarea rozei. n partea superioar cutia compasului se nchide ermetic cu un geam (13) fixat cu ajutorul inelului (14). Inelul numit cerc azimutal este gradat pe faa superioar de la 00 la 3600 i servete pentru msurarea relevmentelor prova. Suportul compasului este construit din lemn i are forma unui paralelipiped. La unele compase este construit dintr-un aliaj amagnetic (silumin) din siliciu i aluminiu de form cilindric. Indiferent de form, suportul se compune din urmtoarele pri: corpul (1), baza inferioar (2), baza superioar (3), dispozitivul de compensare (4) i capacul de protecie (5). Corpul suportului are n interior dispozitivul de compensare i se nchide spre pupa cu o u (6). Baza inferioar a suportului este mbrcat ntr-o ram de cupru cu patru plci (7) care folosesc la prinderea n punte prin buloane. Pentru o fixare mai rigid, suportul se mai prinde de punte i cu ajutorul unor vergele (8), prevzute cu ntinztori.

Suportul compasului
81

La partea superioar a suportului este montat un manon de cupru (9) numit gtul compasului, de care se prinde n interior sistemul de suspensie cardanic al cutiei compasului, printr-un dispozitiv de amortizare cu resorturi. Tot la acest manon se instaleaz fierul moale de compensare: pe o punte n interior se fixeaz plcile de fier moale pentru compensarea efectului de inducie al acelor magnetice, iar n patru orificii practicate n corpul manonului se fixeaz dou bare longitudinale din fier moale, pentru compensarea deviaiei cuadrantale. Dispozitivul de compensare const dintr-un tub vertical de cupru (4), pe care alunec dou brri (10) n care se introduc magneii compensatori, iar n interiorul tubului se introduce magnetul compensator al deviaiei de band, care poate fi ridicat sau cobort cu un lnior. Capacul de protecie (5) numit i habitaclu, protejeaz cutia compasului de intemperii, este realizat din cupru i poate fi rotit avnd nite role, sau fixat cu ajutorul unor uruburi. n borduri sunt dou felinare cu ulei (11) folosite la iluminare. Capacul mai este prevzut cu trei ferestre pentru iluminare care se pot nchide cu capace (12). Alidada este un instrument special pentru msurarea relevmentelor. Exist mai multe tipuri de alidade, la compasul de 127 mm GU se pot folosi alidada simpl i alidada Kavraiski. Alidada simpl (fig.1.7) format din baz (1), vizorul obiectiv (2), vizorul ocular (3) i paharul pentru deflector (4). Dou proeminene (5) de pe baza alidadei servesc pentru fixare pe cercul azimutal.

Alidada simpl Vizorul obiectiv const dintr-o ram rabatabil, n interiorul creia este ntins un fir vertical (6). O alt ram mai mic(7), tot rabatabil prevzut cu geam de culoare nchis, servete pentru relevarea atrilor. Vizorul ocular (3) de forma unei plci dreptunghiulare, are o tietur vertical. Pe aceast plac alunec o ram (8), de care se prind dou geamuri (9) i o prism triunghiular (10) dispus ntr-o montur. Indicii alidadei sunt decalai cu 300 fa de planul de vizare, deci i gradaiile cercului azimutal sunt decalate fa de planul diametral al navei cu 300, aceasta deoarece vizorii obiectiv i oculari acoper complet cercul azimutal.

82

Prisma inverseaz gradaiile rozei, care se citesc prin prism de la dreapta la stnga. Aceasta constituie principalul dezavantaj al alidadei obinuite, deoarece relevmentele compas pot fi citite eronat. Alidada sistem Kavraiski Este format din urmtoarele pri componente: baza alidadei(1) cu dou bare diametrale ncruciate, prisma (2), ecranul rabatabil (3) i paharul pentru deflector (4). Baza inelar are trei proeminene i un urub cu care alidada se concentreaz pe cercul azimutal al compasului. Prisma este montat ntr-un suport (5) i se poate roti n jurul unui ax. Prisma ndeplinete att rolul de vizor ocular ct i de vizor obiectiv. Obiectivul relevat se observ cu ochiul liber i privind concomitent prin prism se vede imaginea rozei rsturnat cu 1800, deci gradaiile se vd aa cum apar ele n realitate de la stnga la dreapta. Construcia prismei (care are o muchie transversal rotunjit) permite relevarea Soarelui la o nlime oarecare, privind prin prism, se observ pe roz o dung vertical strlucitoare n dreptul creia se va citi relevmentul compas. Prisma mai este prevzut cu o lentil colimator care servete la determinarea relevmentelor prova. In acest scop, prisma se rotete n jurul axului vertical pn cnd obiectul relevat se vede prin prism i se mic alidada pn cnd firul reticular al lentilei colimator este suprapus pe obiect.

Alidada Kavraiski n faa prismei se gsesc dou geamuri colorate (7) pentru protejarea ochiului cnd se releveaz Soarele. n partea diametral opus prismei se gsete o contragreutate (8), un tub de nivel (9) i ecranul (3). Ecranul are la mijloc o linie vertical alb care folosete
83

pentru orientarea aproximativ a alidadei. Ecranul mai are rolul de a umbri nivela sau de a acoperi dra luminoas produs de Soare pe ap.

5.3 COMPENSAREA PRACTIC A COMPASULUI MAGNETIC

Situaiile cnd este necesar compensarea deviaiilor compasului magnetic Deoarece forele magnetice A , D i E sunt cauzate de magnetismul temporar al navei, dup compensarea lor nu mai este necesar refacerea compensrii dect n situaiile cnd nava este supus unor modificri de construcie. Remarca este valabil i pentru componenta cZ a forei magnetice B dac a fost compensat cu corectori de latitudine (bare Flinders). ntruct forele magnetice B i C sunt cauzate de magnetismul permanent al navei i sunt variabile funcie de influena unor factori externi, este necesar refacerea periodic a compensrii deviaiilor produse de aceste forte. Operaia de compensare a deviaiilor compasului magnetic trebuie s se execute n urmtoarele situaii: - dup construcia navei la trecerea n exploatare; - dup modernizarea navei sau executarea reparaiilor la corp; - dup andocarea navei; - dup executarea lucrrilor de sudur electric la bord (n special dac a fost folosit ca legtur de nul corpul navei); - dup staionarea navei timp ndelungat n acelai cap compas; - dup demagnetizarea navei; - dup montarea unor noi instalaii, armament sau tehnic de lupt; - dup ncrcarea (descrcarea) navei cu mrfuri din fier; - dup ncrcarea(descrcarea) navei cu macarale electroctromagnetice; - totdeauna cnd n urma controalelor de deviaie se constat c acestea au valori mai mari de 5 6o. Observaie: Dac valorile deviaiilor depesc 5 6o compensarea este obligatorie deoarece tabla de deviaii ntocmit pentru Dc din 10o n 10o nu mai corespunde preciziei cerute la interpolri pentru drumurile intermediare cuprinse ntre aceste valori (interpolarea este liniar n timp ce deviaia variaz neliniar pentru valori ale sale mai mari de 5 6o). Dac deviaiile au valori mai mici de 5o nu este necesar compensarea ci se ntocmete o nou tabl de deviaii. Pregtirea pentru executarea compensrii deviaiilor compasului magnetic - toate instalaiile de la bordul navei se pun la postul de mare (bigile n axul navei, capacele de la magazii nchise, tunurile n ax, etc.); - se nchid porile etane i uile;
84

- motoarele principale i auxiliar se pun n funciune; - instalaiile de iluminare de la bord i luminile de navigaie se conecteaz pentru iluminatul pe timp de noapte; - se aduce nava n asiet dreapt; - se ndeprteaz din jurul compasului obiectele din fier dac nu au post fix; - se verific compasul magnetic(orientarea liniei de credin, stabilitatea fixrii n postament, funcionarea instalaiei de iluminare, fixarea dispozitivului de compensare, etc.); - se pregtete trusa cu magnei de compensare; - se scot magneii existeni n dispozitivul de compensare (se pun la zero la tipurile de compas care le au permanent n stare de fixaie); - se introduce corecia la corectorul automat al erorii de vitez (dac girocompasul este prevzut cu corector); - se ntocmesc tabelele pentru convertirea drumurilor magnetice astfel: a) dac la inerea drumurilor magnetice se folosete girocompasul cu corector automat al erorii de vitez: Dm-N
Dm = 0000.0 + d = ........... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-NE
Dm = 0450.0 + d = .......... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-E
Dm = 0900.0 + d = ........... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-SE
Dm = 1350.0 + d = ......... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-S
Dm = 1800.0 + d = .......... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-SW
Dm = 2250.0 + d = .......... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-W
Dm = 2700.0 + d = ......... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Dm-NW
Dm = 3150.0 + d = ........... Da = .......... A = ........... Dg = ...........

Formular pentru convertirea drumurilor unde: d declinaia magnetic din hart actualizat. A corecia constant a girocompasului se determin la trecerea printr-un aliniament. b) dac la inerea drumurilor magnetice se folosete un girocompas fr corector: Tabelul are aceeai form ca la punctul a ns tipurile de calcul pentru convertire vor fi nscrise astfel:

85

Dm = ........ + d = ........ Da = ........ A = ......... Dg ' = ........ g = .......... Dg = ........

unde : g corecia erorii de vitez care se determin cu T43 din DH76 pentru ,v i Dg din locul unde se execut compensarea sau determinarea deviaiilor rmase ; A - corecia constant care se determin la nceperea activitii la trecerea printr-un aliniament cu relaia:

Ra = ..........

Rg = .......... ... g = .......... ' g = .......... .. A = ........

n care: Ra se scoate din hart la trecerea prin aliniament; Rg se moar u alidada a trecerea prin aliniament; g se scoate din tabla de corecii giro, pentru ,v i Dg la trecerea prin aliniament. Executarea practic a compensrii deviaiilor compasului magnetic Operaiunile pentru executarea practic a compensrii compasului magnetic sunt identice, att cnd activitatea se desfoar n poligon special amenajat, ct i n cazul ieirii pe mare (difer numai procedeele de luare a drumurilor magnetice). Dac starea mrii depete gradul 3 4, compensarea nu se execut. Succesiunea operaiilor pentru executarea compensrii este urmtoarea: Compensarea deviaiei de band produs de fora JH a) Cu balana magnetic: - se iese cu balana magnetic la mal la distan de 50 m fa de nav sau alte mase metalice; - se orienteaz balana magnetic cu captul nordic pe o direcie ct mai apropiat de direcia nord magnetic, se pune cutia balanei n poziie orizontal folosind bula de nivel;
86

- se deplaseaz cursorul de pe acul magnetic pentru aducerea magnetului n poziie orizontal (linia de referin de pe magnet s se suprapun cu cea de pe prism); - se citete gradaia de pe magnet n dreapta cursorului i se nmulete valoarea respectiv cu 0,85 pentru compasul etalon sau cu 0,75 pentru compasul de drum; - se aduce balana magnetic la bord, se iese cu nava pe mare sau n poligon; - se orienteaz nava n drum magnetic 90o sau 270o; - se scoate cutia compasului magnetic din suspensia cardanic; - se mut cursorul de pe magnetul balanei la gradaia obinut prin nmulirea celei citite la uscat cu 0,85 pentru compasul etalon sau cu 0,75 pentru compasul de drum; - se instaleaz balana n locul cutiei compasului magnetic cu captul nordic al magnetului spre nord i cu centrul magnetului n locul centrului rozei; - se aduce balana n poziie orizontal dup bula de nivel; - se manevreaz magnetul corector de band n sus sau n jos pn se aduce magnetul balanei n poziie orizontal; - se fixeaz magnetul corector de band; - se monteaz cutia compasului n suspensia cardanic. Atenie: magnetul corector de band nu se apropie fa de cutia compasului magnetic la distan mai mic de 60 cm. n cazul c magnetul folosit nu poate face compensarea respectnd aceast cerin, se nlocuiete cu unul mai mare. b) Prin bandarea navei Procedeul se aplic dac nava este acostat ntr-un drum magnetic apropiat de 0 sau 180o. - se aduce nava n asiet dreapt; - la un obiect ct mai ndeprtat, se msoar relevmentul compas, se noteaz acest relevment i relevmentul prova corespunztor; - se bandeaz nava cu 8o 10o ntr-un bord; - se verific alidada s fie aezat la gradaia corespunztoare relevmentului prova msurat n poziia de asiet dreapt a navei; - se manevreaz magnetul corector de band n sus sau n jos pn se aduce n dreptul firului reticular gradaia de pe roz corespunztoare relevmentului compas msurat n poziia de asiet dreapt; - se fixeaz magnetul corector de band. c) Stabilizarea rozei compasului magnetic pe mare rea Procedeul se aplic atunci cnd din cauza balansului navei roza compasului magnetic devine instabil n meridian.
o

- se orienteaz nava ntr-un drum apropiat de 0o(180o); - se observ gradaia de pe roz n dreptul liniei de credin cnd nava este pe chil dreapt;
87

- cnd nava se bandeaz, se manevreaz corectorul de band pentru a menine n dreptul liniei de credin gradaia de pe roza citit n poziia navei pe chil dreapt; - se repet operaia de mai multe ori corelnd inerea drumului de ctre timonier cu stabilizarea rozei; - se fixeaz magnetul corector de band. Compensarea deviaiei produs de fora magnetic BH cu magnei permaneni. Deviaia produs de fora magnetic se compenseaz numai cu magnei permaneni la navele care navig ntr-o arie geografic restrns i cu magnei permaneni i compensatori de latitudine(bare Flinders) la navele care execut deplasri la distane mari. - se orienteaz nava n Dm = 90o(270o); - se ateapt 510 minute stabilizarea rozei n meridian; se observ deviaia i n funcie de aceasta se aleg din trus doi magnei identici, de mrime proporional cu deviaia observat; - se introduce unul din magnei n poziie longitudinal pentru montare, astfel: dac gradaia 90o (270o) a rozei se apropie de linia de credin polaritatea este corect (se reine rou sau negru spre prova); - se fixeaz cei doi magnei simetric n brar (polii n acelai sens) cu polaritatea stabilit anterior; - se verific poziia tubului central, indicele de pe acesta s fie exact n axa longitudinal a navei; - se culiseaz brara cu magnei longitudinali n sus sau n jos pn se aduce n dreptul liniei de credin gradaia 90o(270o) de pe roz; - se fixeaz brara pe tubul central (ghidul brrii s fie introdus n canalul de pe tub); - fr a modifica poziia brrii cu cei doi magnei longitudinali, se orienteaz nava n drumul magnetic opus Dm = 270o(90o); - se ateapt 5 10 minute stabilizarea rozei n meridian, dup care se observ valoarea deviaiei; - pe baza valorii deviaiei observate se determin gradaia de pe roz care corespunde jumtii valorii deviaiei; - se culiseaz din nou brara cu magnei longitudinali n sus sau n jos pn ce se aduce n dreptul liniei de credin gradaia de pe roz corespunztoare jumtii valorii deviaiei (determinat anterior); - se fixeaz brara cu magnei longitudinali i se noteaz pe capacul suportului compasului magnetic gradaia de pe tubul central n dreptul creia a fost fixat brara, polaritatea montrii (rou sau negru spre prova) i tipul de magnei folosii.
88

Compensarea deviaiei produs de fora magnetic CH . - se orienteaz nava Dm = 0o(180o); - se ateapt 510 minute pentru stabilizarea rozei n meridian i eliminarea fenomenului de histerezis magnetic; - se observ mrimea deviaiei i funcie de aceasta se aleg din trus doi magnei identici i de mrime proporional cu deviaia magnetic observat; - se introduce unul din magnei sub cutia compasului n poziie transversal i se determin polaritatea montrii astfel: dac gradaia 0o(180o) a rozei se apropie de linia de credin, magnetul introdus are polaritatea de montare corect(se reine rou sau negru spre dreapta); - se fixeaz simetric cei doi magnei n brara de pe tubul central; - se rotete brara pentru a aduce magneii n poziie transversal cu polaritatea stabilit anterior; - se verific poziia tubului central, semnul de pe acesta s fie exact n axa navei; - se culiseaz brara cu magnei transversali n sus sau n jos pn se aduce n dreptul liniei de credin gradaia 0o (180o) a rozei, dup care se fixeaz brara; - fr a modifica poziia brrii cu cei doi magnei transversali, se orienteaz nava n drumul magnetic opus 180o (0o), giraia se execut lent; - se ateapt 5 10 minute pentru ca roza s se stabilizeze i pentru observ deviaia; - pe baza deviaiei observate se stabilete gradaia de pe roz care corespunde jumtii valorii deviaiei; - se culiseaz din nou brara cu magneii transversali n sus sau n jos pn se aduce n dreptul liniei de credin gradaia de pe roz corespunztoare jumtii valorii deviaiei; - se fixeaz brara cu magneii transversali i se noteaz pe capacul suportului compasului magnetic gradaia de pe tubul central n dreptul creia este fixat brara, polaritatea de instalare a magneilor( rou sau negru spre dreapta), precum i tipul de magnei folosit. Atenie: este interzis apropierea brrii cu magnei fa de roza compasului, la o distan mai mic de trei ori lungimea magneilor folosii la compensare (n caz de nevoie se repet operaia de compensare folosind magnei mai mari), cerina este impus pentru a evita magnetizarea prin influen a compensatorilor de fier moale de ctre magneii permaneni folosii. Se iau succesiv drumurile magnetice cardinale i intercardinale, se ateapt n fiecare drum 5 6 minute, dup care se determin valoarea deviaiei pentru fiecare drum n parte cu relaia:
Dm = ........ Dc = .......... c = ...... Rm = ........ Rc = ..........

sau

c
89

Se calculeaz valoarea coeficientului aproximativ D cu relaia:

D=

NE + SW + ( SE + NW )
4

Dac valoarea coeficientului D rezultat din calcul este mai mic de 2o, operaia de compensare a compasului magnetic se consider ncheiat. Dac D >2 se compenseaz deviaia produs de fora magnetic D astfel: - se determin gradaia de pe roz corespunztoare deviaiei fr valoarea coeficientului D astfel: n drumurile magnetice NE i SW gradaia este dat de relaia Dc + D, iar n drumurile magnetice SE i NW de relaia Dc D, drumul compas este cel notat la orientarea navei n drumurile magnetice i care a fost folosit la calculul NE, SE, SW, NW; - se orienteaz nava ntr-un drum magnetic intercardinal (de regul ultimul drum avut pentru determinarea deviaiei); - se manevreaz corectorii de tip D pn se aduce n dreptul liniei de credin gradaia de pe roz stabilit pentru drumul magnetic respectiv (dac corectorii sunt bare longitudinale sau aleg cei cu mrimea mai apropiat de valoarea coeficientului D); - se fixeaz corectorii; - se iau succesiv celelalte drumuri magnetice intercardinale pentru a verifica corectitudinea operaiei (n dreptul liniei de credin trebuie s vin gradaiile de o pe roz calculate, se admit tolerane de 0 5 , n caz contrar operaia se repet de la nceput). Calitatea execuiei compensrii deviaiilor va fi apreciat dup valoarea coeficienilor B i C rmai, astfel: - compensarea este bun dac valorile coeficienilor B i C rmai sunt cuprini ntre 1 3; - compensarea este nesatisfctoare dac valorile coeficienilor B i C rmai sunt mai mari de 5o,.

5.4 NTOCMIREA TABLEI CU DEVIAIILE RMASE PENTRU DRUMURI COMPAS DIN 10O N 10O
Prin compensarea compasului magnetic, chiar dac operaia a fost executat cu mare precizie, practic nu se pot anula complet deviaiile. Dup executarea compensrii este necesar determinarea mrimii deviaiilor rmase i ntocmirea tablei de deviaii a compasului magnetic astfel ca acesta s fie folosit corect la orientarea pe mare. ntocmirea unei noi table de deviaii se impune i atunci cnd la controalele de deviaii ce se fac sistematic se constat neconcordane mai mari de 0 o 5 ntre deviaiile observate i cele nscrise n tabl.

90

n toate situaiile deviaiile nscrise n tabl nu trebuie s depeasc valorile de 5o6, n caz contrar se execut compensarea deviaiilor compasului magnetic. Cauza pentru care valorile deviaiilor din tabl nu trebuie s depeasc mrimea de 5o6, este aceea c valorile deviaiilor nscrise n tabl sunt corespunztoare drumurilor compas din 10 o n 10o, pentru drumurile intermediare valorile deviaiilor fiind scoase prin interpolare liniar. ntocmirea tablei de deviaii prin compararea drumurilor Procedeul se aplic dac la nav exist girocompas sau compas magnetic la care deviaiile magnetice sunt cunoscute. Dac pentru comparaie este folosit girocompasul relaiile de calcul a deviaiei sunt: Dg+g=Da ; Dad=Dm; DmDc= Dac pentru comparaie este folosit alt compas magnetic, relaiile pentru calculul deviaiei sunt: Dc1+d=Dm ; DmDc= Deoarece durata operaiei pentru ntocmirea tablei de deviaii ar fi prea mare n cazul orientrii navei succesiv n drumuri din 10o n 10o, procedeul se aplic prin efectuarea cu nava a dou giraii, una ntr-un bord i cealalt n bordul opus. Giraiile se execut cu unghi mic de crm i cu vitez minim a navei pentru a nu apare erorile balistice i de vitez la girocompas i erorile de histerezis magnetic de antrenare a rozei n lichid la compasul magnetic (o giraie complet s nu aib durata mai mic de 10 minute). ntocmirea tablei de deviaii prin comparaia drumurilor cu girocompasul nainte de nceperea operaiunii se ntocmesc dou formulare de calcul avnd forma din tabel. Pentru lucru sunt necesari doi observatori, un observator care citete indicaiile compasului magnetic i completeaz datele n tabel i un observator (de regul timonierul) care citete indicaiile girocompasului. Algoritmul de lucru este urmtorul: - nainte de nceperea activitii se determin ct mai exact corecia giro ( g ); - se imprim navei o micare lent de giraie punnd un unghi de crm de 2 3 puncte; se ateapt pn cnd roza de rotire a compasului magnetic devine uniform (de regul dup ce nava a girat cu 90o fa de drumul avut n momentul punerii crmei);
91

FOAIE DE OBSERVAII PENTRU GIRAIA LA Td(Bd) Dg Da Dm Nr. obs. +g -d - Dc 1 2 3

38 - la trecerea succesiv a gradaiilor din 10o n 10o de pe roza compasului magnetic prin dreptul liniei de credin, observatorul de la compasul magnetic anun STOP i noteaz gradaia respectiv n foaia de observaii la coloana Dm Dc sub linia ntrerupt (dac Dc n momentul comenzii stop nu este exact multiplu ntreg de 10o se trece valoarea citit); - la comanda stop observatorul de repetitor giro citete cu voce tare drumul giro, iar observatorul de la compasul magnetic noteaz aceast valoare n

coloana Dg + g deasupra liniei ntrerupte; - se continu activitatea pn se completeaz cele 37 38 de rnduri ale foii de observaii; N o t : n cazul cnd unui din observatori nu a reuit s fac o citire, rndul corespunztor se las necompletat pentru a se evita confuziile ulterioare n lucru. - se oprete giraia navei i se imprim acesteia o micare de giraie n bordul opus, lucrndu-se n acelai mod ca cel descris anterior, se completeaz datele n a doua foaie de observaii; - se efectueaz calculele n foile de observaii; - se pregtete o coal de hrtie milimetric pe care se traseaz un sistem de axe rectangulare, pe abscis se trec drumurile compas din 10o n 10o de la 0o la 360o(scara 1 cm pentru 10o drum), iar pe ordonat deviaiile din 1o n 1o (scara 1 cm pentru 1o deviaie), n sus valorile pozitive i n jos valorile negative; - se reprezint pe grafic deviaiile din prima foaie de observaii funcie de drumul compas; - se traseaz curba deviaiei cu o linie continu (de obicei colorat corespunztor bordului) care s treac prin punctele reprezentate sau ct mai aproape de ele i far frngere) apreciind orientarea curbei i pentru punctele care lipsesc datorit neexecutrii observaiilor;

92

Curbele deviaiilor pentru giraiile la Td i Bd i curba medie - se repet operaia pentru valorile nscrise n cea de-a doua foaie de observaii, obinndu-se a doua curb pe grafic; - cu o alt culoare se traseaz curba medie la egal distan ntre cele dou curbe trasate anterior - se ntocmete tabla de deviaii a compasului n care se nscriu valorile deviaiilor de pe curba medie corespunztoare drumurilor compas din 10o n 10o, nscrierea deviaiilor n tabel se face cu semnul rezultat din grafic, valorile de deasupra abscisei sunt pozitive, iar cele de sub abscis sunt negative Tabla de deviaii a compasului magnetic etalon Dc Dc c c o 0 o 0 + 2 .5 180 o 0 10 + 2 .2 190o 20o 200o 30o

160o 170o

340o 350o

ntocmirea tablei de deviaii prin compararea drumurilor cu un compas magnetic la care se cunosc deviaiile Metodologia de lucru difer de cea artat la numai prin coninutul i modul de completare a formularului. Pentru completarea datelor n foile de observaii sunt necesari tot doi observatori, un observator care urmrete indicaiile compasului la care nu se
93

cunosc deviaiile i nscrie datele n foile de observaii i un observator care citete drumul la compasul la care deviaiile sunt cunoscute. FOAIE DE OBSERVAII PENTRU GIRAIA LA Td (Bd) Dc1 Dm Nr. obs. - Dc +
c1

1 2 3

38 Observatorul de la compasul de deviaii necunoscute urmrete roza, iar la trecerea gradaiilor de drum din 10 o n 10o prin dreptul liniei de credin, comand STOP i noteaz drumul la compas n foia de observaie n coloana Dm Dc sub linia ntrerupt. Observatorul de la compasul cu deviaiile cunoscute citete drumul n momentul comenzii stop, iar cellalt nscrie valoarea n foaia de observaii n coloana Dc1+ c1 deasupra liniei ntrerupte. ntocmirea tablei de deviaii prin compararea relevmentelor Procedeul se aplic dac nava nu are girocompas i la bord nu exist un compas magnetic la care deviaiile s fie cunoscute. Pentru lucru se poate folosi un reper de navigaie sau un astru (de regul Soarele pentru a nu se crea confuzii). ntocmirea tablei de deviaii prin comparaia relevmentelor compas cu relevmentele magnetice la un reper de navigaie nainte de nceperea activitilor se ntocmesc dou formulare cu urmtorul coninut. Algoritmul de lucru este urmtorul: - se deplaseaz nava la o distan ct mai mare de coast de unde se poate observa bine reperul de navigaie ales (distana n Mm s nu fie mai mic dect roza de giraie a navei exprimat n hectometri); - se determin ct mai precis punctul navei i se scoate din hart Ra (de regul nava s fie n staionare, sau s se deplaseze cu vitez foarte mic, punctul se determin prin procedee independente de compas);
94

FOAIE DE OBSERVAII PENTRU GIRAIA LA Td (Bd) Dc Rm Nr. obs. +Rp - Rc 1 2 3

38 - se imprim navei o micare lent de giraie (unghiul de crm 2-3 puncte) i dup ce nava a nceput s gireze uniform observatorul de la alidada va fixa alidada succesiv la Rp din 10o n 10o rotind-o n sens invers giraiei navei, n momentul cnd reperul vine n dreptul firului reticular d comanda STOP i noteaz Rp sub linia ntrerupt n coloana Dc + Rp a foii de observaii. - al doilea observator citete cu voce tare Dc pe care primul observator l scrie n foaia de observaii deasupra liniei ntrerupte n coloana Dc + Rp; - dup completarea primei foi de observaii se determin din nou punctul navei i se scoate din hart Ra, dup care se imprim navei micarea de giraie lent n bordul opus i se completeaz datele n a doua foaie de observaii; - se reprezint grafic curbele deviaiilor pentru cele dou giraii, se traseaz curba medie i se ntocmete tabla de deviaii. ntocmirea tablei de deviaii prin comparaia relevmentelor la Soare Procedeul este mai precis dect n cazul folosirii unu reper de navigaie, deoarece nu mai intervine eroarea de paralax datorit distanei mici pn la reperul de navigaie. Pentru creterea preciziei aplicrii procedeului, nlimea Soarelui trebuie s fie mai mic de 20o pentru ca vizarea s poat fi fcut direct pe firul reticular (fr folosirea oglinzii de reflexie). Practic operaia trebuie s nceap imediat dup rsritul Soarelui sau cu o or nainte de apus. Sunt necesari trei observatori, un observator la alidad care face nscrierea n foaia de observaii, un observator care citete drumul compas i al treilea pentru citirea orei cronometrului. nainte de nceperea activitii se ntocmesc dou formulare Algoritmul de lucru este urmtorul: - se determin ct mai precis punctul navei;
95

- se imprim navei o micare lent de giraie, iar cnd nava intr n micare uniform se citete ora cronometrului; FOAIE DE OBSERVAII PENTRU GIRAIALA Td (Bd) Rm Dc Rm Nr. obs. + Rm +Rp - Rc 1 2 3

38 - observatorul de la alidada rotete succesiv alidada n sens invers giraiei fixnd-o la relevmente prova din 10o n 10o, iar la trecerea centrului discului solar prin dreptul firului reticular comand STOP i nscrie n coloana Dc + Rp, sub linia ntrerupt, mrimea Rp; - observatorul de compasul magnetic la comanda stop citete drumul compas pe care observatorul de la alidad l nscrie n foaia de observaii deasupra Rp, iar observatorul al treilea citete ora cronometrului la prima observaie; - la completarea ultimului rnd din formular se citete ora cronometrului i se determin din nou punctul navei, dac este cazul; - se imprim navei micarea de giraie n bordul opus i se repet operaiile, inclusiv citirea orei cronometrului la nceputul i sfritul giraiei i se completeaz i a doua foaie de observaii; - se scot coordonatele punctelor navei la nceputul i terminarea observaiilor pentru fiecare giraie; - se calculeaz unghiurile la pol i declinaia Soarelui pentru orele cronometrului i punctele determinate; - se calculeaz azimutul Soarelui funcie de latitudine, unghi la pol i declinaie cu formula cotangentelor pentru cele patru momente; - se scoate declinaia din hart i se actualizeaz pentru anul n curs; - se convertesc azimuturile n relevmente magnetice cu formula: Az d = Rm; - se ntocmesc pe hrtie milimetric graficele variaiei n timp a relevmentelor magnetice astfel: Pe abscis se pun la distan de 1cm, cifrele corespunztoare numrului de observaii, se face diferena (Rm) ntre relevmentele magnetice de la doua citire a cronometrului i prima citire i se reprezint pe ordonat la scara 1cm, pentru 1o. - se unete prima cifr de pe abscis cu valoarea Rm calculat. - se ntocmete al doilea grafic cu variaia relevmentului magnetic pentru giraia n bordul opus;
96

Graficul variaiei relevmentului magnetic la Soare ntre nceputul i terminarea unei giraii - se scot din grafice variaiile relevmentelor corespunztoare numerelor observaiilor; - se completeaz foile de observaii i se reprezint graficele deviaiilor pentru giraiile la tribord i babord, se traseaz curba medie i se scot deviaiile compasului magnetic ntocmindu-se tabla de deviaii ntocmirea tablei de deviaii prin calcul pe baza coeficienilor A, B, C, D i E. Procedeul se aplic totdeauna cnd este posibil orientarea navei n drumurile magnetice cardinale i intercardinale. Calculul coeficienilor dup deviaiile n opt drumuri magnetice
I II III
I + II 2

IV
I II 2

V S I V

VI S I V

VII Jum. de sus a col.III

VIII Jum. de jos a col.III

IX
VII+VIII 2

X
VII VIII 2

Dm N NE E SE

Dm S SW W NW

S So S45 S90 S45 2B

S S90 S45 So S45 2C

E D 2A A
sin H = 1 2 sin D 2

CONTROL: III+IV=I IX+X=VII

H=

1 arcsin2 D 2

Pentru calcule se folosete tabla 89 din Tablele nautice DH-76. Dac D >5 se calculeaz coeficientul H folosind tabla 88 din Tablele nautice DH-76.

97

Determinarea coeficientului J Coeficientul deviaiei de band J nu se folosete la ntocmirea tablei de deviaii ns trebuie s fie cunoscut pentru a putea corecta drumul n cazul n care nava navig canarisit ntr-un bord. Coeficientul J se determin prin observare astfel: - se orienteaz nava n drum magnetic 0o(180o); - se msoar relevmentul compas la un reper ndeprtat; - se verific poziia alidadei pe relevmentul prova; - se bandeaz nava ntr-un bord cu un unghi de 5o10o, se msoar relevmentul cu un unghi reper, se verific alidada ca Rp s fie acelai ca i la msurtoarea fcut cu nava pe chila dreapt(dac exist diferene la Rp nseamn c reperul ales nu este suficient de ndeprtat); - se calculeaz coeficientul J cu relaia:

J=

R ci R c i

unde: Rci relevmentul compas cnd nava este bandat; Rc - relevmentul compas cnd nava este pe chila dreapt; i - unghiul de bandare; J - coeficientul deviaiei de band la bandarea navei cu 1o Din calcul J rezult cu semn care se scrie cu semn, notndu-se i bordul n care s-a fcut bandarea navei, deoarece la bandarea n bordul opus a navei coeficientul J schimb semnul. Determinarea coeficientului J este valabil pentru o zon geografic restrns. Cu coeficientul J determinat se corecteaz drumul compas cnd nava navig canarisit ntr-un bord datorit ncrcturii sau altor cauze. - se calculeaz mrimea deviaiei de band cu relaia:

i = J i cos D m

se calculeaz diferena (i ); unde: i - deviaia la bandarea navei; - deviaia din tabla de deviaii pentru nava pe chil dreapt; - se convertete Dm n Dc cu relaia: Dc= Dm (i ) ntocmirea tablei de deviaii pe baza coeficienilor A, B, C, D i E S-a menionat c deviaia compasului poate fi calculat pentru orice drum cu relaia: = A +BsinDm + CcosDm + Dsin2Dm + Ecos2Dm Deviaia astfel calculat nu are valoarea absolut exact din urmtoarele cauze:
98

coeficienii exaci ai deviaiilor A,B,C,D i E (mrimi de tangent) au fost nlocuite cu coeficienii aproximativi A, B, C, D i E pentru a fi exprimai n grade i zecimi de grad (valori citite practic la compas); - la stabilirea relaiilor pariale BsinDm, CcosDm au fost considerate nule proieciile pe meridian a forelor magnetice B, C, DH i , proiecii care mresc sau micoreaz fora directoare; - mrimea deviaiilor pariale a fost considerat proporional cu mrimea forei care produce deviaia, n realitate ns a fost luat n considerare numai proiecia forei perpendicular pe meridian n drumul dat. Pentru deviaii mai mici de 5o inexactitile comise nu au importan practic deoarece erorile n deviaie nu depesc 0 o 2 ceea ce reprezint precizia citirii drumului compas. Tabla de deviaii se ntocmete pentru drumurile la compas folosindu-se urmtoarea relaie de calcul: = A +BsinDc + CcosDc + Dsin2Dc + Ecos2Dc n aceast relaie s-a nlocuit Dm cu Dc dar erorile introduse prin aceast nlocuire sunt mai mici de 2o n cazul n care deviaiile au valori mai mici de 5o(condiie obligatorie de realizat, n caz contrar se reface compensarea). Tabla de deviaii se ntocmete pentru drumuri la compas din 10o n 10o ceea ce corespunde unei precizii acceptabile n cazul interpolrii liniare la determinarea deviaiilor pentru drumurile intermediare. Rezult c sunt necesare 36 de calcule, ns innd seama de caracteristicile deviaiilor i reprezentnd termenii, numrul calculelor poate fi restrns. Termenii Dsin2Dc+Ecos2Dc, reprezint deviaiile cuadrantale care au caracteristica principal c n drumurile opuse sunt egale i de acelai semn. Rezult c este suficient calculul acestor termeni numai pentru 18 drumuri, n celelalte 18 drumuri opuse repetndu-se valorile i semnul. Termenul A se repet la toate drumurile cu valoarea i semnul su. Termenii BsinDc+CcosDc, reprezint deviaiile semicirculare care n drumurile opuse sunt egale i de semn contrar. Va fi suficient calcularea termenilor numai pentru 18 drumuri, la celelalte 18 drumuri opuse repetndu-se valorile i inversnd semnele. n concluzie dac se noteaz: D sin 2Dc + E cos 2Dc = M D sin Dc + E cos Dc = N formula general a deviaiei poate fi retranscris pentru simplificarea calculului astfel: - pentru drumuri de la 0o la 170o = A + M + N - pentru drumuri de la180o la 350o = A + M - N Pe baza acestor considerente s-a ntocmit formularul pentru executarea calculelor. Coninutul formularului i modul de completare este urmtorul:
99

- S1, S2, S3 , etc. are semnificaia sin 10o, sin 20o, sin 30o, etc. - funciile cosinus au fost nlocuite cu funciile sinus pe baza formulei cosDc = sin(90o-Dc); - toate drumurile la compas au fost reduse la primul cadran; - pentru compasurile magnetice coloana I (H) nu se completeaz deoarece o H = 01 cnd D = 5 o , dar D trebuie s fie mai mic de 5o; - formularul a fost ntocmit i pentru a se calcula tabla de deviaii a radiogoniometrului, unde n anumite condiii D poate avea valori apreciabile i n consecin nu poate fi neglijat coeficientul H; - n coloanele II, III, IV, V i VI se trec valorile i semnul coeficientului D, E, A, B i C la precizie de sutime, datele se iau din formularul pentru calculul coeficienilor; - se completeaz datele din coloanele II (D sin 2Dc) i III (E sin(90o-2Dc) folosind tabla 89 din DH-76 sau tabla 45 din M.T.-53; CALCULUL DEVIATIILOR MAGNETICE RMASE PENTRU Dc DIN 10 N 10o CUNOSCND VALOAREA COEFICIENILOR.
o

I H= S HS S 0 S4 S8 S6 S2 -S2 -S6 -S8 -S4 0 S4 S8 S6 S2 -S2 -S6 -S8 -S4 0 S2 S4 S6 S8 -S8 -S6 -S4 -S2 0 -S2 -S4 -S6 -S8 -S8 -S6 -S4 -S2

II D=

III E=

IV A= S 0 S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 1 S8 S7 S6 S5 S4 S3 S2 S1

V B= BS S

VI C= C S

IV+VII

I+II+ DS S ES +III +A 1 S7 S5 S3 S1 -S1 -S3 -S5 -S7 -1 -S7 -S5 -S3 -S1 S1 S3 S5 S7

Dc

Dc

1 S8 S7 S6 S5 S4 S3 S2 S1 0 -S1 -S2 -S3 -S4 -S5 -S6 -S7 -S8

0o 10o 20o 30o 40o 50o 60o 70o 80o 90o 100o 110o 120o 130o 140o 150o 160o 170o

180o 190o 200o 210o 220o 230o 240o 250o 260o 270o 280o 290o 300o 310o 320o 330o 340o 350o

- se completeaz datele coloanei IV prin nsumarea algebric a valorilor din coloanele II, III i cu valoarea coeficientului A (M+A din formula general a deviaiei);
100

IV-VII

VII V+V I

VIII

IX

- se completeaz coloanele V (B sin Dc) i VI (C sin (90o-Dc) ca la coloanele II i III; - se completeaz coloana VII prin nsumarea algebric a valorilor din coloanele V i VI (N din formula general a deviaiei); - se completeaz datele n coloana VIII prin nsumarea algebric a coloanelor IV i VII i n coloana IX prin diferen, nscrierea datelor se face la precizie de zecime de grad, obinndu-se valorile deviaiilor; - se compar deviaiile calculate din tabel cu cele observate n drumurile magnetice cardinale i intercardinale folosite la calculul coeficienilor, iar n cazul o c sunt diferene mai mari de 0 3 se reface ntregul calcul. - valorile calculate n coloanele VIII i IX se reprezint pe un grafic, se unesc printr-o curb continu (de reinut curba este reprezentarea unei funcii Fourier i nu poate avea discontinuiti) pentru reducerea erorilor; - se scot deviaiile pentru drumurile la compas din 10o n 10o i se nscriu n tabla.

Cap. 6 EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE DE NAVIGAIE

6.1 RADIOGONIOMETRUL NAVAL AUTOMAT ADF 101
Radiogoniometrul naval automat ADF 101 este un aparat de radio navigatie prevazut cu un sistem de antene cadru si o antena baston pentru sens,destinat determinarii directiei de propagare a radioundei provenita de la un radio emitator[relevment relativ]. Unghiul dintre directia nord adevarat [TRUE NORD] si directia de propagare a radioundei este Relevmentul radiogoniometric real (in navigatie numit relevment radio) si sta la baza determinarii Liniei de pozitie radio. Intersectia a 2 sau mai multe linii de pozitie determina un punct Radio. Conventia internationala pt. Ocrotirea vietii umane pe mare (regulile S O L A S), prevad obligativitatea dotarii navelor maritime mai mari de 1600T R B,ce efectueaza calatorii internationale, cu un radio goniometru. Semnalele radio destinate radiogoniometrarii de la bordul navei sint emise de Radiofaruri maritime circulare;acestea sint instalate in locuri adecvate,la coasta sau pe Nave-far, in zonele de trafic intens sau cu conditii dificile de navigatie. Ambele tipuri de relevmente pot fi afisate pe un display digital. Radiogoniometrul permite rezolvarea unor probleme importante privind siguranta navigatiei i anume: - determinarea pozitiei navei, indiferent de conditiile de vizibilitate; - aterizarea la coasta cu prova pe un radiofar, folosind relevmentul radio ca relevment directional (de importanta practica atunci cind vizibilitatea este redusa);
101

- localizarea unei nave aflate in pericol, in cazul in care aceasta dispune de un emitator. Radiogoniometrul naval automat ADF 101 asigura goniometrarea in urmatoarele benzi de frcventa: - Banda I :250-550 Khz ( incluzind banda radiofarurilor 285325Khz,frecventa internationala de goniometrare 410 kHz si frecventa internationala de apel si pericol 500 kHz ); - Banda II : 1,6-3,5 MHz (incluzind frecventele statiilor mobile maritime de unde intermediare si frecventa internationala de apel si pericol2182kHz). Radiogoniometrul naval automat poate fi folosit si in regim de receptor ( numai cu antena cadru ), in benzile de frecventa mentionate mai sus. Sistemul radiogoniometic complet, cuprinde urmatoarele categorii de echipamente: -sistem de antene (doua antene cadru,,+antena baston pentru sens); -cutie joctiune antene; -unitatea de receptie (radigoniometrul propriu-zis); -bloc semnalizare goniometru; -cutie jonctiune alimentare. Blocul de semnalizare goniometru are rolul de a asigura blocarea displayului goniometrului (interzicerea goniomertarii), in cazul functionarii emitatoarelor navei. Blocul de semnalizare goniometru are posibilitatea semnalizarii optice si acustice bilaterale cu cabina radio pentru a solicita goniometrarea (sonerie si bec Gonio pe Panoul de control) si pentru a primi goniometrarea libera (led-ul rosu Liber Gonio de pe BSG). DATE TEHNICE Game de frecvente: -Gama I: 250-550kHz-in pasi de 100Hz; -Gama II: 1,6-3,5MHz-in pasi de 100Hz; -500kHz, 2182kHz-frecvente preselectate. Clase de emisiuni receptionate: A0, A1A(A1), A2A(A2), H2A(A2H), A3E(A3), H3E(A3H). Eroarea in determinarea directiei: -250-350kHz:+\-1 -1,6-2,5MHz;+\-1 -2,5-3,5MHz;+\-3 pentru o intensitate a cimpului 25 microVolti\m Sensibilitatea(pe receptie):25 V\m pentru un raport semnal\zgomot de min.20dB la iesirea receptorului. Banda de trecere si atenuarile minime: RECEPTIE MASURA Banda de Trecere\6Db -2kHz\
102

+3kHz Atenuare Minim 30Db +\-5kHz

+\-0.5kHz +\-4kHz

Atenuare Minim60dB +\-9kHz +\-8kHz Selectivitatea: -atenuarea frecventei imagine: -atenurea frecventei intermediare: Puterea audio de iesire nominala: -1W (diofuzor 3W 3\8 ohmi); -10Mw(casti 8 ohmi). Compensarea erorii cudrantale : +\- 20 Alimentarea: 220V+\-10%; 50Hz +\-5% ; 24Vcc. +25%;-15% de la baterii. Radiogoniometrul se cupleaza automat la baterii, in cazul caderii retelei de c.a. Consum: maximum 50W de la baterii; Maximum 55VA de la 220Vc.a. Tipul afisajului : -afisaj pentru frecventa de lucru, in trepte de 100Hz pe indicatoarele comutatoarelor decadice de introducere a datelor ; -afisaj digital pentru relevmentul relativ (RELATIVE BEARING), relevmentul real (TRUE BEARING) si indicatia girocompasului (GIRO), pe un display digital ( 4 module de afisaj cu 7 segmente). Timpul necesar de schimbare a frecventei : -in aceeasi gama : maximum 5 secunde - in game diferite : maximum 10 secunde. Facilitati de autotestare Aparatul are posibilitatea, pe pozitia CALIBRARE a comutatorului MOD DE LUCRU, de a-si genera intern semnal pe frecventa aleasa, care poate fi aplicata la intrare, pe bucle si sens, in conditii similare semnalului de la sistemul de antene. In aceste conditii se poate face calibrarea de 0 ,90 si 45 . Facilitati de exploatare: -sinteza de frcventa cu pas de 100 Hz; -comutarea automata a gamelor de frecventa; -acord automat al circuitelor RF de intrare; -acord fin prin anularea unei frecvente de batai (ZERO BEAT); -semnalarea vizuala pe panou si blocarea goniometrului in cazul lipsei semnalului de intrare, a semnalului cu raport semnal \ zgomot necorespunzator si a prezentei interferentelor; -repetitor giro digital, compatibil atit cu selsinul anologic cit si cu selsinul pas cu pas din girocompas;
103

-nu prezinta piese in miscare, cu exceptia comutatoarelor de pe panoul frontal. VERIFICARI FUNCTIONALE Verificarile functionale se vor efectua intr-o zona cu nivel de zgomot si interferenta radio reduse ( camera ecranata standard sau cimp deschis cu relief uniform, la min. 5 km. de emitator). In cazul probelor de mare, verificarile se vor face la min. 5 Mm de tarm (pentru a elimina efectul de coasta coast effect ). Deci este recomandabila goniometrarea unui emitator aflat in apropierea coastei sau a unei nave far. Se pozitioneaza elementele de comanda si control de pe panoul frontal astfel: - comutatorul ,,OP.MODE pe pozitia TUNING (ACORD); - comutatorul ,,EMISSION TYPE pe pozitia A 2 A, H 2 A ; - comutatorul ,,DISPLAY pe pozitia RELATIVE. Comutatoarele decadice de selectie a frecventei de acord se vor fixa pe frecventa de 291,5 kHz ( frecventa radiofarurilor din Marea Neagra); - potentiometrul ,,VOLUME in pozitie mediana. Dupa pornirea echipamentului , se acordeaza radiogoniometrul astfel: -se regleaza din comutatorul decadic X 100Hz pina cind se anuleaza frecventa de batai(se aude in difuzor tonul audio cel mai jos posibil -,,zero beat). Se trece comutatorul,,OP. MODEpe pozitia,,CALsi se face calibrarea astfel: -se trece comutatorul glisant CAL. (calibrare),situat in partea de jos a panoului frontal ,pe poz.0 ; -se regleaza potentiometrul notat 0 ,pina cind display-ulindica 0 ; -se trece comutatorul CAL. Pe pozitia 90 si se regleaza 90 pe display; -se trece comutatorul glisant CAL. Pe pozitia 45 ; -se regleaza potentiometrul notat 45 ,pina cind display-ul indica 45 Se trece comutatorul ,,OP MODE pe pozitia RCVR(receptie) si se asculta in difuzor(casti) anvelopa radiofarului. Se trece comutatorul,,OP MODE pe pozitia ADF(masura) si se urmareste pe display afisarea relevmentului la radiofar(REL. BEARING)-Rr. Se citesc diverse relevmente relative ,exceptind directiile 0 , 90 , 180 ,270 ,pentru diferite statii sau pentru aceeasi statie schimbind pozitia navei. Se urmareste modificarea corespunzatoare a relevmentului. In cazul in care pentru statii diferite (respectiv pozitii diferite ale navei fata de aceeasi statie )se obtin relevmente relative 90 sau270 ,se va cauta un scurtcircuit in bucla AB,iar daca relevmentele vor fi 0 sau 180 se va cauta un scurtcircuit in bucla CD.
104

Daca pentru o statie cunoscuta se obtin relevmente relative diferite de cel real cu 180 ,se vor inversa firele AsiB in cutia de jonctiune,sau in mufa corespunzatoare. Se trece comutatorul ,,DISPLAY pe pozitia ,,GIROsi se masoara indicatia giroscopului G. Se trece comutatorul ,,DISPLAY pe pozitia TRUE(real) si se masoara relevmentul real (TRUE BEARING)-Ra. Se verifica relatia:Ra=Rr+G.

EXPLOATARE
MASURAREA RELEVMENTULUI RELATIV Se pozitioneaza : - comutatorul,,OP MODE(1)pe pozitia TUNING; -comutatorul,,EM TYPE(3)pe pozitia A1A, A2A sau A3E, corespunzator statiei goniometrate(clasa de emisie a radiofarului este trecuta in cartea radiofarurilor); -se selecteaza frecventa statiei goniometrate cu ajutorul comutatoarelor decadice de acord(4); -se acorda radiogoniometrul cu ajutorul comutatorului decadic X100Hz. Acordul corect se traduce prin anularea batailor ascultate in difuzor sau casti (ton foarte jos-ZERO BEAT); -se trece comutatorul OP MODE pe pozitia RCVR si se asculta anvelopa statiei goniometrate. In cazul in care LED-ul liber GONIO(8)este stins se solicita goniometrare libera, din cabina radio ,apasind push-butonul APEL GONIO; -se trece comutatorul OP MODE pe pozitia CAL si se fac calibrarile de 0 ,90 ,si45 (comut.CAL. (24)pe pozitia corespunzatoare); -se trece comutatorul OP MODE (1)pe pozitia ADF (masura). Relevmentul relativ (REAL BEARING) va fi afisat pe display-ul(9). MASURAREA RELEVMENTULUI REAL Dupa operatiile de mai sus se trece comutatorul DISPLAY(2) pe pozitia TRUE (REAL).Relevmentul real (TRUE BEARING) va fi afisat pe display. UTILIZAREA REPETITORULUI GIRO Repetitorul giro digital al radiogoniometrului isi pastreaza informatia ,chiar daca se intrerupe alimentarea radiogoniometrului si urmareste indicatia girocompasului. Introducerea datelor initiale de la giroscop se realizeaza astfel: -se deblocheaza comutatorul cu translatia GIRO (20).Daca indicatia initiala afisata pe display este mai mica decit indicatia girocompasului , se trece comutatorul GIRO pe pozitia UP (sus) si se asteapta pina cind indicatia displayuluicoincide cu indicatia girocompasului.Pentru introducerea finala a datelor (in apropierea indicatiilor girocompasului ) se poate trece comutatorul cu translatie SPEED(21) pe pozitia SLOW(lent).
105

In cazul in care indicatia display-ului este superioara indicatiei girocompasului se trece comutatorul GIRO pe pozitia DOWN(jos), pina la egalarea celor doua indicatii. Dupa introducerea datelor initiale se trece comutatorul GIRO pe pozitia 0 si se blocheaza. Se observa daca display-ul urmareste indicatia girocompasului. DESCRIEREA ELEMENTELOR DE COMANDA SI CONTROL SITUATE PE PANOUL FRONTAL 1. OP MODE (MOD DE LUCRU ) Comutator rotativ cu 4 pozitii: - TUNING (ACORD ); - RCVR ( RECEPTIE ); - CAL. ( CALIBRARE ); - ADF ( MASURA ). 2. DISPLAY ( AFISAJ ) Comutator rotativ cu 3 pozitii : - RELATIVE ( RELATIV ); - TRUE ( REAL ); - GIRO 3. EMISSION TYPE ( CLASA DE EMISIE ) Comutator rotativ cu 3 pozitii : - AO, A1A; - A2A, H2A; - A3A, H3E. 4. Comutatoarele decadice pentru introducerea frecventei de acotd a radiogoniometrului. De la dreapta la stinga sint notate urmatoarele 5 ranguri: - X 100 HZ; - X 1 kHz; - X 10 kHz; - X 100 kHz; -X 1 MHz; 5. EMERGENCY ( PERICOL ) Claviatura cu 3 elemente de comutare : - 2182 kHz (lampa rosie ) permite preselectarea frecventei de apel si pericol 2182 kHz; - 500 kHz ( lampa rosie ) permite preselectarea frecventei de apel si pericol de 500 kHz; - NORM. ( NORMAL ) lampa verde frecventa de acord se introduce prin comutatoarele decadice. 6. VOLUME (VOLUM ) potentiometru care permite reglarea auditiei pina la intreruperea completa a difuzorului. 7. PHONE (DIFUZOR) difuzorul de 3/8 ohmi/3W. 8. BSG-LED rosu care semnalizeaza ca nu exista permisiune de goniometrare.

106

9. DISPLAY (AFISAJ) 4 module de afisaj cu 7 segmente, utilizate pentru afisarea relevmentelor si a indicatiei giro. Primele 3 module indica gradele iar al 4-lea zecile de minute.

6.2 RADIOGONIOMETRUL VIZUAL RUMB

A. DESCRIEREA TEHNICA

1.INTRODUCERE Prezenta descriere tehnica si instructiunile de exploatare sunt destinate pnetru echipajul de comanda al navei si contine date necesare pentru exploatarea produsului, verificarea sa dupa montarea pe nava si verificarile profilactice ulterioare si de asemenea pentru executarea reparatiilor mai simple in conditiile navei. 2.DESTINATIE Radiogoniometrul vizual pentru nave R.U.M.B. este destinat pentru relevarea radiofarurilor si altor statii radio, care emit oscilatii neamortizate cu modularea in amplitudine a undei purtatoare ; semnalele cu modularea in amplitudine a frecventei audio ; semnale cu modularea in amplitudine a frecventei audio cu scopul determinarii punctului navei pe mare cand lucreaza in gama undelor medii si actionarii la statia relevata cand lucreaza in gamele undelor medii si intermediare. In radiogoniometru este prevazut controlul audio al semnalelor receptionate prin difuzor sau casti radio. Exploatarea radiogoniometrului se admite cand se face navigatie la toate latitudinile. B. MODUL DE LUCRU 1.FUNCTIONAREA RADIOGONIOMETRULUI IN DIFERITE REGIMURI Alimentarea aparatului Alimentarea aparatului se face cu comutatorul modului de lucru de pe panoul frontal al blocului receptor-indicator prin trecerea acestuia intr-un din pozitiile : ASCULT , RELEVARE sau CONTROL. Daca radiogoniometrul este conectat la reteaua de curent continuu prin convertizor, atunci se face in prealabil pornirea acestuia. Pe blocul de alimentare exista unregulator de tensiune se retea si un aparat de control cu ajutorul carora se fixeaza tensiunea de 127 V 5%. Regimul de ascultare Regimul de ascultare se cupleaza prin comutatorul modului de lucru in pozitia ASCULT. Receptia radio se face pe antena auxiliara pe canalul de ascultare cu iesire la difuzor sau casca. Intreruperea difuzorului se face cu un intrerupator special in compartimentul organelor neoperative de comanda.
107

Reglarea volumului se face prin regulatoarele intensitatii VOLUM si LUNGIMEA LINIEI. La receptia semnalelor modulate , comutatorul A1 A1 A1 ; A2 A3 se pune in pozitia A2 A3. La receptia oscilatiilor nemodulate A1 A1 A1 ; A2 A3 se pune in una din cele trei pozitii A1, se face acordul precis al regulatorului dupa intensitatea maxima si apoi se alege inaltimea arcului prin fixarea comutatorului A1 A1 A1 ; A2 A3 intruna din cele trei pozitii A1. Practic se recomanda alegerea uneia din pozitii A1 in conformitatea cerintelor individuale ale operatorului pe o perioada indelungata de lucru. Regimul de relevare Regimul de relevare se fixeaza prin trecerea comutatorului modului de lucru in pozitia RELEVARE. In acest caz se da la cabina radio automat semnalul ZOLATI ANTENELE prin cuplarea lampii corespunzatoare sde semnalizare pe panoul de semnalizare.Dupa ce s-a executat izolarea antenelor, in cabina radio se comuta intrerupatorul basculant pe panoul de semnalizare si se aprinde becul de semnalizare SE EXECUTA GONIOMETRAREA pe panoul de semnalizare si becul de semnalizare ANTENELE SUNT IZOLATE pe panoul frontal al blocului receptor-indicator. Cu ajutorul regulatorului LUNGIMEA LINIEI si atenuatorului 1:1 ; 1:10 se stabileste amplificarea astfel incat dimensiunea imaginii pe ecranul TC sa nu fie mai mica de 40 mm. Apoi receptorul se acordeaza dupa maximul imaginii si la nevoie se corecteaza lungimea liniei. De regula, atenuatorul 1:1 ; 1:10 se pune in pozitia 1:1 si numai pentru un nivel foarte mare al semnalului util sau al semnalului parazitar se pune in pozitia 1:10 . La relevarea grupei de radiofaruri se recomanda pe cat posibil sa nu se modifice pozitia atenuatorului brut, deoarece in acest caz este necesara echilibrarea canalelor, in timp ce la folosirea regulatorului fin LUNGIMEA LINIEI , echilibrarea canalelor aproape ca nu se modifica. Dupa acordarea receptorului si fixarea valorii amplificarii se face echilibrarea canalelor cu doua butoane ECHILIBRARE dupasuprapunerea a doua imagini pe ecranul TC ( regulile complete ale echilibrarii canalelor in prezenta parazitilor sau zgomotelor sunt date mai jos). La functionarea indelungata in cazul stricarii echilibrarii canalelor trebuie acordat receptorul dupa maximul imaginii sau sa se refaca echilibrarea prin regulatorul ECHILIBRARE . Dupa determinarea sensului ( vezi mai jos ) indicatorul se aseaza astfel incat liniile sale sa fie strict paralele su linia axei mari a elipsei sau laturilor corespunzatoare ale paralelogramului pe ecranul TC. Apoi se face citirea indicatiilor pe roza relevmentelor radio sau relevmentelor prova radio in acea parte a rozei, care se afla in cadranul observat mai inainte la determinarea sensului. Ascultarea de control fara comutare se face prin apasarea butoanelor COMUT.INTR.
108

Citirea relevmentului radio sau RPR nu se recomanda deoarece aceasta poate conduce la erori date de lipsa controlului asupra echilibrarii canalelor. Determinarea sensului Determinarea sensului se face in pozitia comutatorului modului de lucru RELEVARE prin apasarea butonului SENS de pe butonul INDICATOR. Pe ecranul TC se formeaza doua semidrepte care determina un cadru in limitele caruia trebuie sa se faca citirea relevmentului radio sau RPR ( vezi fig. 13 ). Trebuie avut in vedere, ca inainte de determinarea sensului trebuie facuta echilibrarea canalelor. Regimul de control Controlul capacitaii de lucru a radiogoniometrului se face prin punerea comutatorului modului de lucru in pozitia CONTROL. In acest caz se face controlul periodic al functionarii aparatului, si la nevoie, constatarea defectiunii. In procesul de functionare se pot utiliza urmatoarele moduri de verificare cu ajutorul comutatorului CONTROL FUNCT. Care se afla sub capacul organelor neoperative de comanda : - pozitia 1 se verifica gradul de compensare al coeficientului A; - pozitia 2 se verifica gradul de compensare al coeficientului D; - pozitia 3 - in afara controlului intregului traiect al blocului receptor se poate utiliza pentru usurarea echilibrarii canalelor. Utilizarea celorlalte organe neoperative este descrisa in cele ce urmeaza. ECHILIBRAREA CANALELOR In radiogoniometru se asigura controlul continuu al echilibrarii canalelor in procesul de relevare . Observarea si inlaturarea dezechilibrului intre canale se face in felul urmator : In gama receptoarelor semnalul de la o statie In cazul general la intreruperea echilibrarii canalelor, pe ecranul TC apare imaginea a doua elipse cu inclinari diferite ale axelor. Dezechilibrarea canalelor in amplificare se fixeaza pe ecranul TC dupa inclinarea diferita a axelor elipselor, iar dezechilibrarea in faza dupa valoarea diferita a alipsicitatii celor doua imagini. Echilibrarea canalelor se face cu butoanele duble BALANS ( in amplificare cu butonul interior si dupa defazaje cu butonul exterior ) in orice ordine : a) la inceput se echilibreaza canalele in amplificare si apoi dupa defazaje, dupa care ambele imagini de pe ecranul TC se suprapun intr-o singura linie; b) la inceput se echilibreaza canalele dupa defazaje ( fig. 14 c ) si apoi in amplificare, dupa care ambele imagini se suprapun de asemenea intr-o linie. Daca semnalele, care intra in cadre nu au aceeasi faza din cauza emisiei inverse sau in cazul propagarii multilobale atunci doua imagini se suprapun intr-o dreapta, relevmentul radio se masoara in acest caz dupa inclinarea axei mari elipsei. Astfel, regula generala a echilibrarii canalelor este urmatoarea : doua imagini trebuie sa fie suprapuse, elipticitatea trebuie redusa la minim.
109

In cazul general, pe ecranul TC apare imaginea a doua paralelograme, formate din elipse. Daca frecventele canalelor de la doua statii sunt apropiate, atunci dupa echilibrarea canalelor, imaginile se suprapun intr-un paralelogram. Daca insa frecventele semnalelor difera substantial una fata de alta, ca urmare a diferentei dintre canale, cele doua paralelograme nu se pot suprapune complet. In functie de statia care se radiogoniometreaza, echilibrarea se face dupa latura lunga sau scurta a paralelogramului. Echilibrarea consta in aceea ca laturile scurte ale paralelogramului se dispun paralele pentru ambele imagini. In acest fel, regula generala in prezenta erorii in game de trecere a receptorului este urmatoarea : doua linii ( sau axele mari ale elipselor ) ale ambelor imagini, care formeaza laturile alese ale paralelogramului se suprapun sau se dispun paralel. Semnalul util se deosebeste fata de cel parazit fie prin directia orientativa cunoscuta la statia goniometrica, fie dupa caracterul modulatiei. Daca imaginea paralelogramului este realizata la receptionarea a doau semnale modulate atunci modificarea lungimii laturilor paralelogramului ( pulsatia ) corespunde caracterului modulatiei semnalului acelei statii radio, indicata de laturile paralelogramului. Dupa recunoasterea semnalelor util si parazitar radiogoniometrul se acordeaza, de regula, pe frecventa semnalului util dupa maximul lungimii laturii corespunzatoarena paralelogramului. In unele cazuri, totusi este indicat sa se dezacordeze foarte putin goniometrul, obtinand cel mai favorabil raport intre laturile paralelogramului. Dupa acordarea radiogoniometrului este necesara corectarea echilibrarii canalelor. Daca eroarea este se pana la 10 % din valoarea semnalului util, precizia relevarii ( dupa latura liunga a paralelogramului ) in mod practic se mentine. Daca eroarea depaseste semnalul util, atunci relevarea este posibila ( dupa latura scurta a paralelogramului ) dar precizia scade sensibil. In cazul unui nivel inalt al parazitilor si zgomotelor, daca radiogoniometrul este puternic dezechilibrat inainte de inceputul masurarilor, este indicat sa se faca echilibrarea initiala, sa se faca in pozitia CONTROL a comutatorului modului de lucru si in pozitia CONTR.FUNCT. comutatorul 3 a. n acest caz semnalul se receptioneaza cu antena auxiliara.Cu ajutorul regulatorului echilibrare cele doua imagini trebuie suprapuse intr-o singura linie care, in regimul RELEVARE se poate cere numai o corectie mica a echilibrarii canalelor. Cand se receptioneaza oscilatii de tip A2 ski A3, ca urmare a benzii de trecere inguste a amplificatorului celei de a doua frecvente intermediare ( mai mica de 500 Hz ) este posibila acordarea receptoarelor atat pe frecventa purtatoare, cat si pe frecvente laterale.
110

n ultimul caz calitatea receptiei si precizia receptionarii scad. De aceea la relevarea radiofarurilor, care functioneaza cu oscilatii de tip A2 , sau A3 , este necesar a se acorda atentie la precizia acordaii pe frecvente purtatoare dupa lungimea maxima a liniei pe ecranul TC.Cand acordul este corect pe frecventa purtatoare lungimea liniei este mai mare, decat la acordul pe frecventele laterale. DETERMINAREA RELEVMENTULUI LA STATIA RADIO Masurarea relevmentelor radio se face in felul urmator: a) masurarea relevmentelor in regim de serviciu se face prin acordarea pe frecventa necesara; b) comutatorul modului de lucru se pune in pozitia RELEVARE.Dupa obtinerea semnalului sin cabina radio ANTENELE SUNT IZOLATE se face echilibrarea canalelor si indicatorul se fixeaza paralel cu linia sau axa mare a eclipsei. La niveluri mici ale semnalu;lui, indicatorul se fixeaza paralele cu linia parazitilor. Practic, precizia relevarii se pastreaza pentru raportul semnal zgomot ( raportul dintre lungimea liniei parazitilor si latimea sa ) este pana la 10:1. Cand imaginea pe ecranul TC este un paralelogram, semnalul util se separa fat de cel parazitar sau prin directia orientativa cunoscuta, sau dupa caracterul modularii semnaluluiv : daca, spre exemplu semnalul este modulat numai de la o statie, atunci modificarea dimensiunii imagini este sincrona cu maodulatia si se face pe directia care reprezinta relevmentul la aceasta statie radio.In acest caz indicatorul se fixeaza paralel cu latura aleasa a paralelogramului. Ascultarea indicativelor se face fix in regim de serviciu sau in regimul RELEVARE, este necesar sa se apese butonul COMUTATIA INTRERUPTA. Citirea indicatiilor cu comutatia intrerupta nu se recomanda; c) se determina sensul prin apasarea butonului de pe panoul indicatorului; d) se face citirea pe roza relevmentelor radio ( RR ) sau relevmentelor prova radio ( RPR ) ; e) dupa curba deviatiei remanente se determina corectia pentru valoarea masurata RR f ; f) inaintede trasarea pe harte a relevmentului radio adevarat ( RRA ), valoarea masurata a RR se coracteaza de asemenea cu valoarea corectiei girocompasului g si corectiei ortodromice f. Rra = Rr + f + g Influenta efectului de noapte Pe timpa de noapte sau de amurg, ca urmare a influentei undei spatiale, imaginea pe ecranul TC devine instabila : inclinarea elipsei si valoarea elipsicitatii se modifica, relevarea se ingreuneaza si uintr-o serie de cazuri, chiar este imposibila. In sccopul mariri sigurantei si peciziei relevarii in conditiile propagarii pe mai multe directii, a undei emise, se recomanda :
111

a) selectarea citirilor in momentele elipsicitatii minime a imaginiii pe ecranul TC ; b) calculul valorii medii a indicatiilor radiogoniometrului pentru observatii indelungate. Receptia semnalelor radiofarurilor semicirculare si directionale Pentru relevarea radofarurilor semicirculare cu radiogoniometrul R.U.M.B. se poate folosi aparatul KI 55. La intrarea KI 55 se aplica semnalul de la intrarea canalului audio, care se ia de la mufa S2 a blocului receptor-indicator.Radiogoniometrul trebuie sa functioneze in regim de serviciu.Nivelul semnalului se fixeaza prin regulatorul LUNGIMEA LINIEI si VOLUM . Receptia semnalelor de la radiofarurile directionale se poate face atat pe antena auxiliara inregim de serviciu prin folosirea canalului audio, cat si la receptia cu antena cadru in regim de relevare. In ultimul caz diferenta intre nivelul semnalelor liniei punct se fixeaza dupa dimensiunea imaginii pe TC . Pentru a usura aprecierea amplitudinii semnalului este indicat sa se dezechilibreze canalele dupa defazaje pentru obtinerea imaginii elipselor. In momentul trecerii zonei de semnal constant al elipsei, care corespunde transmisiei fiecarei linii si punct, sunt de dimensiuni egale . 4. CONTROLUL PERIODIC Controlul periodic al radiogoniometrului se face conform instgructiunilor de verificare a aparatelor de navigatie. Controlul periodic se face in felul urmator : Se verifica montarea rozelor relevmentelor radio: Pentru sincronizarea repetitorului girocompasului din radiogoniometru, se desface capacul organelor neoperative , se deconecteaza selsinul cu ajutorul butonului si se fixeaza roza relevmentelor conform indicatiilor girocompasului. Verificarea urmatoare se face la receptionarea unor semnale destul de puternice de la orice statie radio, cand zgomotele si parazitii nu diminueaza precizia citirilor. Se verifica posibilitatile de lucru ale raduogoniometrului in toate regimurile , in volumul prezentat in capitolul 3 .In acest caz : a) se verifica, si la nevoie se fizxeaza stralucirea imaginii pe ecranul TC si se focalizeaza spotul cu ajutorul regulatoarelor LUMINOZITATE si FOCALIZARE ; b) se verfica si se regleaza centrarea spotului cu ajutorul regulatorului CENTRAREA SPOTULUI ; c) se verifica posibilitatea echilibrarii canalelor dupa cateva statii radio, de dorit la marginile si pe mijlocul fiecarei game . Se verifica valoarea compensarii deviatiei radio Se fixeaza comutatorul modului de lucru in pozitia CONTROL , comutatorul CONTR. FUNCT. In pozitia 2 si se echilibreaza canalele. In functie de tipul antenei cadru se face verificarea urmatoare : Daca antena cadru este de tip RA :
112

a) se fixeaza comutatorul CONTR. FUNCT. In pozitia 1. Pe ecranul TC trebbuie sa fie imaginea a doua linii perpendiculare iar abaterea fata de perpendicularitate nu trebuie sa depaseasca 2 grade . Daca abaterea este mai mare apar erori de relevare , in special pentru 0, 90, 180 si 270 de grade. Mai departe , paralel cu linia verticala , se pune indicatorul si se citeste RPR care trebuie sa fie egal cu coeficientul A al deviatiei radio. Corectarea coeficientului A se face prin rotirea TC cu ajutorul regulatorului din compartimentul organelor neoperative . b) se fixeaza comutatorul CONTR. FUNCT. In pozitia 2. Dupa echilibrarea canalelor , pe ecranul TC trebuie sa se afle o linie sub unghiul g egal cu : g = 45 + A + D Reglarea se face cu ajutorul regulatorului de compensare a coeficientului D ce se gaseste pe panoul frontal dupa capacul de protectie.

6.3 RADIOGONIOMETRUL DIGITAL ARC 1403

Radiogoniometrul este un aparat de radiorecepie prevzut cu o anten cadru (cadru electromagnetic vertical), cu care se determin direcia radioundelor provenite de la un emitor. Unghiul dintre direcia nord adevrat i direcia de propagare a radioundei este relevmentul radiogoniometric (n navigaie denumit relevment radio), care st la baza determinrii liniei de poziie radio, folosit pentru rezolvarea problemei punctului navei. Radiogoniometria la bordul navei ofer posibilitatea rezolvrii unor probleme importante pentru sigurana navigaiei, astefl: determinarea poziiei navei, indifferent de condiiile de vizibilitate; aterizarea la coast cu prova pe un radiofar (emite semnalele radio destinate radiogoniometrrii), folosind relevmentul radio ca relevment direcional, de importan practic ndeosebi cnd vizibilitatea este redus; gsirea unei nave aflate n pericol, n condiii n care aceasta dispune de un emitor pentru transmiterea de semnale radio. DATE TEHNICE Radiogoniometrul lucreaz n dou cmpuri de frecvene (I - 250,0 - 500,0 KHz; II - 1600,0 - 3000,0 KHz), iar ca modaliti de lucru putem alege ntre recepie, acord, relevment prova radio i relevment giro radio. Precizia radiogoniometrului este de aproximativ 1, preciziea de indicare a unghiului de 0.5, este dotat cu ieire audio (difuzor sau cti de 2 W), reglarea amplificrii de joas frecven este manual, reglarea luminozitii este tot manual. FUNCIONAREA ARC 1403 Pornirea La pornire se efectueaz urmtoarele operaiuni: se cupleaz comutatorul reea n poziia ON;
113

se aeaz butonul MOD DE FUNCIONARE" n poziia RECEPTION, indicatorul numeric afieaz frecvena la care este acordat radiogoniometrul; se regleaz sunetul necesar (la difuzor sau cti) cu butonul de reglare al volumului i luminozitatea necesar a indicatorului numeric cu butonul de reglare; Acordarea Pentru a acorda receptorul la radiostaia de relevment, trebuie: s se cunoasc frecvena radiofarului; s se regleze butonul modului de funcionare n poziia RECEPTION; s se regleze butonul tipului de emisie la emisia corect A1, A2 sau A3; se fixeaz gama corespunztoare; cu butonul TUNING, se regleaz frecvena radiofarului de relevment (frecvena se poate citi pe indicator); se regleaz butonul modului de funcionare n poziia TUNING i cu butonul TUNING se acordeaz cu precizie receptorul la frecvena radioreceptorulu; Relevmentul Dup acordarea radiogoniometrului se efectueaz urmtoarele operaiuni: dup acordarea radiogoniometrului cu radiofarul de relevment, se regleaz butonul modului de funcionare n poziia TRUE BEARING; valoarea relevmentului este afiat pe indicatorul numeric; dup reglarea butonului de mod de funcionare la poziia RELATIV BEARING valoarea relativ este afiat pe indicator; este mai uor s se citeasc relevmentul adevrat sau relativ, dac indicaia este oprit cu butonul n poziia STOP; ATENIE ! Determinarea relevmentului se realizeaz dup izolarea antenelor emitoarelor. Lampa verde a indicatorului este aprins, dac antenele sunt izolate. Dac antenele nu sunt izolate, lampa roie este aprins i relevmentul blocat, indicatorul numeric afieaz numerele 8888; Determinarea relevmentului este blocat, dac semnalul radiofarului este absent sau intensitatea cmpului a sczut sub sensibilitatea radiogoniometrului; Este posibil afiarea frecvenei la indicator n timpul determinrii relevmentului prin apsarea butonului; Blocarea relevmentului este posibil dup punerea butonului n poziia RESET. Se recomand folosirea afiajului de blocare 8888 pentru verificarea indicatoarelor cu 7 segmenti; Verificarea periodic a radiogoniometrului n vederea verificrii periodice a radiogoniometrului, se efectueaz urmtoarele operaiuni: se pune butonul MOD DE FUNCIONARE" n poziia RELATIVE BEARING; cu butonul TUNING (de acord) se regleaz frecvena apropiat de cea de relevment (se folosete butonul de citire a frecvenei 1); se regleaz butonul de verificare intern n poziia 0;
114

cu butonul pentru gama I sau pentru gama II se regleaz indicaia de citire "0,0" de pe indicatorul numeric; se regleaz butonul de verificare intern n poziia 45; cu butonul pentru gama I sau pentru gama II se regleaz valoarea 45,0 pe indicatorul numeric; dac verificarea intern s-a terminat se regleaz butonul 16 in poziia OFF.

6.4 RECPTORUL GPS-MK 8 PHILIPS

Receptorul GPS-MK 8 funcioneaz pe baza semnalelor primite de la sateliii sistemului GPS (Global Position System). MK 8 este un aparat de navigaie care determin poziia, drumul i viteza deasupra fundului i ofer informaii de navigaie pentru un punct selectat anterior. Sunt prevzute un numr de informaii audio i vizuale; MK 8 este un echipament simplu, precis i uor de utilizat, doar cinci taste fiind necesare pentru a controla toate funciile. Acurateea n determinarea poziiei este foarte bun, n peste 95% din cazuri fiind mai mic de 100 m, dar poate ajunge ocazional pn la 300 m, n consecin, informaiile derivate de vitez i drum putnd fi eronate. DESCRIEREA RECEPTORULUI GPS-MK 8 PHILIPS 1 taste funcionele, funciile corespunztoare fiecrei taste sunt afiate pe ecranul terminalului 2 butonul de pornire/oprire, pentru a porni sau opri sistemul acest buton trebuie apsat cel puin 3 secunde

115

3 MOB butonul de om la ap, acest buton poate fi apsat n caz de sinistru pentru a salva poziia 4 buton pentru modificarea setrilor afiajului 5 STATUS neutilizabil 6 buton pentru schimbarea modului de lucru (navigaie, paln de voiaj, alarme , mesaje, i configuraie) 7 taste alfanumerice 8 buton pentru afiarea setrilor planului de funcionare activ 9 tast de selectare 10 ESC tasta pentru ntoarerea n pagina anterioar 11 taste de navigare 12 leduri indicatoare a activitii GPS-ului mod de lucru normal captare minim de satelii lips captare satelii

Utilizarea sistemului GPS Se alimenteaz receptorul cu tensiune de la bord. Imediat dup ce se realizeaz alimentarea, lumina de semnalizare roie va pulsa pn atunci cnd primul satelit va fi recepionat. n acest moment lumina roie se va stinge i imediat ce poziia actual a navei a fost calculat, se va aprinde lumina de trafic verde. Navigatorul i va determina poziia i va fi operional n aproximativ 1 minut. Urmarea aprinderii luminii de trafic verde este apariia pe display a primei opiuni din meniul GPS-ului, POSITION. n cazul n care un plan de navigaie (SAIL PLAN) a fost anterior definit, receptorul va comuta automat pe meniul NAVIGATE. Pentru ca navigatorul s ofere informaii corecte, dup pornire trebuie introdus corecia receptiv (DATUM). Imediat dup ce corecia a fost introdus, pe display va fi afiat meniul POSITION pentru ca utilizatorul s poat beneficia de informaia corectat. Se recoman ca mereu corecia DATUM s fie introdus, receptorul corectnd automat poziia n concordan cu noua corecie. Pentru o operare ct mai uoar, funciile receptorului sunt structurate sub forma unui meniu, dup cum urmeaz: POSITION este opiunea din meniu cu ajutorul creia putem afla poziia actual a navei, ora, data, OFF SET-ul (corecia pentru timpul local), sateliii n funciune i numrul sateliilor vizibili. Poziia actual n latitudine i longitudine va fi msurat n grade, minute i sutimi de minute.

116

NAVIGATE receptorul poate funciona n dou moduri: fr plan de navigaie introdus sau cu plan de navigaie introdus. n cazul n care n receptor nu am introdus un plan de navigaie, vom avea disponibile mai puine informaii, pe display fiind afiate drumul i viteza deasupra fundului. n cazul n care se navig cu plan de navigaie introdus, putem obine deiferite informaii de navigaie, cum ar fi: numrul urmtorului punct (WPT), abaterea de la drum (XTE), relevmentul la urmtorul punct (BEARING), distana la urmtorul punct (DISTANCE), VITEZA i drumul deasupra fundului (COG, SOG). SAILPLAN este opiunea din meniu cu ajutorul creia putem introduce un plan de navigaie. n SAILPLAN punctele de navigaie pot fi aranjate n ordine dorit de utilizator, un nou plan de navigaie ncepnd mereu cu poziia 00, poziie ce nu trebuie introdus de operator. Dup ce a fost introdus i se prsete meniul SAILPLAN, punctul 00 va fi automat introdus. WAYPOINT este opiunea prin intermediul creia punctele utilizate pentru planul de navigaie pot fi stocate n memoria receptorului. Se pot introduce pn la 100 de puncte (0-99), punctul 00 fiind punctul de plecare i este introdus automat, iar punctul 99 poate fi introdus n meniul NAVIGATE ca relevment i distan. Poate fi util s grupm punctele de navigaie; punctele de la 0 la 20 pot firezervate pentru marurile frecvente, iar cele de la 20 la 40 pot fi rezervate pentru celemai bune locuri de pescuit, etc ALARM sistemul este prevzut cu opt alarme funcionale, fiecare n parte putnd fi activat/ dezactivat prin ON/OFF. Cnd o alarm este fixat, un semnal sonor se va auzi, iar simbolul alarmei va aprea pe display, indiferent de meniul n care suntem. Alarmele pot fi: de anten, alarm pentru baterie (se poate fixa o limit pentru voltajul bateriei), alarma luminilor de trafic (dac navigatorul nu a putut determina poziia timp de 5 minute, alarma se va declana), alarm orar, alarma XTE ( cnd limita fixat pentru abaterea lateral va fi atins, alarma se va declana), alarma aproach (cnd nava s-a apropiat la o anumit distan de urmtorul punct de navigaie, alarma se va declana), alarma de ancor (se declaneaz dac ancora grapeaz), etc. SETUP acest meniu asigur accesul la o serie de faciliti oferite de receptor (RL/GC, 2D/3D, BLEEP, VAR, DEMO, DATUM, FILTER TIME, OFF SET, SAT INFO, etc.). Butonul MOB este o funcie foarte important a receptorului GPS. Se apas acest buton timp de 2 secunde, pn cnd se declaneaz alarma. Automat receptorul memoreaz momentul i poziia, iar pentru conducerea navei napoi la locul incidentului, urmtoarele informaii vor fi oferite de funcia MOB: - timpul ce s-a scurs de la apsarea butonului MOB, n minute; - relevmentul i distana fa de poziia incidentului; - drumul i viteza deasupra fundului; - poziia exact a incidentului i ora exact a incidentului.

117

6.5 AIS-AUTOMATIC IDENTIFICATION SYSTEM JRCJHS 182

Acest echipament ofer informaii despre alte nave care au un astfel de sistem i alte date avnd i posibilitatea de a transmite i primi mesaje text. Are posibilitatea de a trimite i mesaje de pericol. n cazul alegerii acestei opiuni se va trimite la fiecare 3 sec cte un mesaj la toate navele, din zona de acoperire, aproximativ 130sec.

Funciile butoanelor din Schia AIS: 1-Afiaj de tip LCD. 2-Menu-tast de intrare n meniul principal. 3-Jog Dial-roti cu posibilitate de apsare pentru micarea cursorului i selectarea anumitor aplicaii. 4-Joy Stick-mica cursorul n toate direciile avnd i posibilitate de apsare pentru selectarea aplicaiei dorite. 5-CLR-tast de tergere sau revenire din meniuri i de anulare a alarmei. 6-DSPL-schimba tipul de informaii afiate pe LCD. 7-Power/Dimmer-tast pentru pornire/oprire echipament. Ajusteaz lumina de fundal n patru trepte. 8-Power Off-prin apsarea succesiva a acestei taste mpreuna cu tasta Power/Dimmer se va opri echipamentul.
118

Meniul i sub-meniurile

119

Meniul principal: Numele navelor din raza de acoperire , Relevmentul i distana la acestea. Prin micarea Jog Dial-ului sau Joy Stick-ului i selectare pe una din ele vor fi afiate inf. despre aceasta. 1-date despre nava proprie i voiajul actual 2-meniul pentru mesaje 3-meniul pentru setarea alarmelor 4-meniul cu setri ale echipamentului 5-meniu pentru auto-diagnosticare, informaii i setri ale echipamentului.

6.6 HARTA ELECTRONIC DE NAVIGAIE

Caracteristici Poziia i informaiile de navigaie sunt preluate de la diferii senzori ai navei cum ar fi: girocompasul, lochul, GPS, etc Principalele caracteristici ale hrilor electronice sunt urmtoarele: - folosirea filtrului Kalman pentru a procesa informaiile luate de la GPS, DGPS i ali senzori ai vaporului pentru a corecta n permanen poziia navei - planificarea rutei de navigaie i funcii de monitorizare - facilitii de avertizare pentru a contribui la o navigaie n siguran - afiarea adncimilor i avertizarea cnd exist pericol de euare - interfa pentru cd pentru a ncrca i pentru a corecta n permanen hrile din baza de date. - informaii despre inte preluate de la echipamentul AIS i de la echipamentul ARPA pot fi folosite pentru a evita ajungerea la situaii de urgen , respectiv evitarea coliziunilor Sistemul este conectat la senzori externi care permite navigatorilor s execute calcule de navigaie , planificarea rutelor i monitorizarea rutelor. Descrierea general a hrii electronice A ecranul hrii electronice B bara cu instrumente C modul de funcionare a hrii D modul de afiare a vectorului i lungimea vectorului E ruta planificat i numele hrii
120

F numele i informaiile despre pilotaj G sursa informaiilor despre inte H timpul rmas pn la pilot I informaii despre zona de navigaie curent J fereastra pentru funciile ataate mousului 1 POWER buton pentru pornire / oprire 2 EBL buton pentru ajustarea valorii relevmentului activ 3 A/C SEAbutonul pentru nlturarea paraziilor datoraii mrii 4 A/C RAINbutonul pentru nlturarea paraziilor datoraii precipitaiilor

5 GAIN butonul pentru reglarea intensitii semnalului 6 VRM buton pentru ajustarea valorii cercului variabil de distan activ
121

7 rotia pentru navigare pe ecranul radarului 8 EBL/on/off buton pentru afiarea sau nlturarea relevmentului electric, dac ambele relevmente sunt afiate la apsarea acestui buton relevmentu 1 va fi nlturat , dac doar relevmentu 2 este afiat , la apsarea butonului relevmentu 2 va fi nlturat 9 F1 activeaz funcia definit pentru aceast tast 10 F2 activeaz funcia definit pentru aceast tast 11 ACK butonul pentru resetarea alarmelor auditive 12 STANDARD DYSPLAI , acest buton activeaz ecranul standard a hrii electronice 13 ledul indicator care anun n cazul n care sistemul eueaz 14 OVERLAY aceast opiune suprapune imaginea radar peste imaginea hrii electronice , aceast verificare este recomandat s se fac de cel puin odat pe zi pentru a verifica corectitudinea celor 2 sisteme 15 1 MARK afieaz anumite ferestre care dein informaii despre marcajele de navigaie , deasemenea dispune de funcia de activare/dezactivare a anumitor marcaje de navigaie 16 2 BRILL butonul pentru ajustarea luminozitii ecranului hrii electronice 17 3 MODE selecteaz modul de prezentare a hrii electronice ,exact a la sistemul radar , micare relativ avnd ca referin nordul, micare real avnd ca referin nordul , micare relativ avnd ca referin cursul navei, micare real avnd ca referin cursul navei proprii 18 4/GHI/OFF CENTER modific poziia navei proprii din centru ecranului n punctul indicat de cursor 19 5/JKL/ SCROLL permite navigarea cu ajutorul bilei cursorului 20 6/NMO/ RECORD deschide fereastra pentru nregistrarea voiajului 21 7/PRQS/ PLAN deschide fereastra cu ruta activ 22 8/TUV/ MONITOR deschide fereastra de monitorizare a rutei 23 9/WXYZ/ NEXT deschide urmtoarea pagin ntr-o fereastr cu pagini multiple 24 CANCEL/SENSOR deschide fereastra cu senzori sau nchide o fereastr activ 25 0/SPACE/CU/TM readuce simbolul navei n centrul ecranului , doar cnd harta funcioneaz n modul micare real avnd ca referin cursul navei sau adaug un spaiu 26 SHIFT/HELP schimb literele mari n litere mici sau invers i activeaz meniul ajutor 27 VRM/on/off afieaz sau nltur cercurile de distan 28 MENU afieaz fereastra meniu 29 MOB salveaz poziia i introduce simbolul de om la ap n cazul acestei situaii 30 +RANGE modific scala ecranului hrii 31 EVENT nregistreaz poziia navei i adaug informaii acestor poziii
122

32 TARGET DATA afieaz informaii despre intele ARPA, genereaz informaii despre respectiva zon de navigaie Ecranul sistemului ECDIS este dotat cu anumite zone inclusiv o bar de funcii deasupra ecranului ,o zon de informaii n partea dreapt jos a ecranului i zona efectiv a hrii de navigaie care ocup 7/8 adic 90% din ecranul sistemului. Tipurile de hrii electronice care pot fi afiate pe acest sisetm sunt urmtoarele: S57ed3 ENC hart vectorial inteligent CM 93 hart vectorial inteligent ARCS hart raster adic o copie a hrii de hrtie Pe sistemul instalat la bordul navei harta electronic poate fi folosit de operator pentru a realiza planul voiajului i pentru a monitoriza poziia i navigaia, unele funcii sunt disponibile automat iar altele necesit activarea manual de ctre operator .Planificarea voiajului se refer la pregtirea etapelor de mar i include: - planificarea rutei de navigaie - calculul rutei - planificarea hrilor de hrtie - utilizarea planificrii pe hrile de hrtie Poziia navei se refer la abilitatea echipamentului de a calcula i de a menine poziia navei pe tot parcursul voiajului, aceast funcie este realizat prin utilizarea filtrului Kalman care calculeaz n permanen poziia navei prelund date de le senzori navei, filtrul necesit cel puin un senzor care s emit informaii despre poziia navei i cel puin unul care s emit informaii despre cursul navei, pentru sistemele care includ i urmrirea rutei de ctre pilotul automat este necesar i cel puin un senzor care s transmit informaii despre viteza navei, filtrul va exclude automat senzorii care transmit informaii eronate . Monitorizarea voiajului este o continu verificare a informaiilor de navigaie ,a aciunilor intreprinse de utilizator i a performanelor generale ale sistemului de navigaie, hrile electronice sunt parte a sistemului de monitorizare. Planificarea rutei de navigaie Ruta este un plan de navigaie complet din portul de plecare pn n portul de destinaie , nainte de plecare este necesar crearea unei rute sau modificarea unei rute deja existente. Planificarea unei rute reprezint planul de voiaj de la un punct de plecare pn la un punct final numit destinaie, un plan include urmtoarele informaii: - numele rutei - numele , latitudinea i longitudinea fiecrui punct de schimbare de drum - raza de giraie pentru fiecare punct de schimbare de drum - limitele sigure ale apelor n care se navig - calcularea alarmelor n funcie de adncimile apelor n care se navig - viteza minim i maxim pentru fiecare parte de voiaj
123

- metoda de navigaie - economisirea combustibilului - timpul estimat al plecrii din punctul de start - timpul estimat al sosirii la destinaie - condiiile de trafic i condiiile meteo care ar putea avea ca efect scderea sau creterea vitezei

- hrile care sunt folosite pe parcursul voiajului trebuie s fie corectate la zi Utiliznd aceste informaii sistemul ECDIS poate calcula viteza, cursul i lungimea fiecrui segment de mar , timpul estimat pentru fiecare punct de schimbare de drum , consumul de combustibil i limitele de drum ntre care trebuie meninut nava, deasemenea sunt calculate zonele cu ape sigure n funcie de adncimile zonelor n care se navig, aceste informaii sunt prezentate n form tabelar i pot fi printate i stocate pentru a putea fi utilizate mai trziu. Principala funcie a calculului rutei este de a defini, punctele de schimbare de drum , razele de giraie pentru fiecare punct ,limitele i viteza pentru fiecare segment i desemenea calculul timpului de plecare i de sosire i planul de voiaj cel mai economic.
124

Planificarea rutei are loc intr-o fereastr din partea de jos a ecranului sistemului ECDIS. Pentru a crea o nou rut procedai astfel: apsai butonul ROUTE din bara cu funcii, un meniu va aprea

b) apsai butonul stnga al mousului pe butonul PLAN pentru a afia fereastra PLAN ROUTE c) selectai din acest meniu funcia CREATE d) utilizai tastele alfabetice pentru a denumi ruta (maxim 8 caractere)apoi apsai butonul OK cu click stnga al mousului e) folosii cursorul pentru a selecta primul punct al rutei i apsai butonul din partea stng a mousului pentru a confirma poziia f) cnd primul punct a fost introdus n fereastra pentru planul voiajului editai numele acestuia ,modul de giraie ,raza de giraie , limitele drumului i viteza minim i maxim g) utilizai cursorul pentru a selecta toate punctele de schimbare de drum i repetai modul de a edita aceste puncte h) selectai pagina pentru alarme pentru a defini conturul sigur i alte specificaii necesare pentru verificarea rutei, folosii cursorul pentru a selecta o anumit alarm i apoi selectai INDICATION,ALARM sau IGNORE i) selectai pagina CHECK pentru a detecta toate zonele unde adncimile sunt mai mici dect limita impus de operator ,apsai butonul START pentru a crea o list cu alarme j) selectai pagina cu parametrii pentru a aduga timpul estimat al plecrii i timpul estimat al sosirii , dac ete disponibil selectai funcia de optimizare a planului. Monitorizarea unei rute de navigaie Aceast opiune permite operatorului s urmreasc n permanen comportamentul navei n paralel cu monitorizarea rutei de navigaie.Informaii referitoare la monitorizarea rutei de navigaie este afiat n fereastra de afiare a informaiilor ,ruta monitorizat este afiat pe ecranul propriuzis al hrii electronice i conine urmtoarele - ruta este afiat cu puncte roii
125

- linii continue subiri indic limitele drumului, alarmele sunt acionate atunci cnd nava depete aceste limite - viteza planificat este afiat n interiorul unui triunghi - fiecare segment are informaii privind cursul care trebuie meninut Pentru a monitoriza ruta dorit apsai butonul ROUTE, un meniu vaaprea de unde trebuie selectat opiunea MONITOR, din aceast fereastr selectai ruta care dorii s fie monitorizat.

6.7 INDICATORUL PENTRU INFORMAII DE NAVIGAIE

Caracteristici Ecranul pentru afiarea informaiilor primete informaii de la ECDIS i de la alii senzori ai navei i afiaz aceste informaii ca informaii pentru navigaie, acest sistem integrat de afiare a informaiilor poate afia diverse informaii n funcie de necesitile operatorului. Ecranul este mprit n trei coloane , coloana din centru afieaz informaii fixe iar celelalte dou afieaz informaii prestabilite din meniul echipamentului i pot fi schimbate pentru ca sistemul de afiaj s fie ct mai util navigaiei. Exist patru stiluri diferite de afiaj predefinite de fabricant: Port 1, Port 2, Navigaie 1 i Navigaie 2. Modul de afiaj dorit poate fi modificat din sistemul ECDIS: a) apsai butonul MENU din colul dreapta al afiajului b) apsai click stnga al mousului i selectai CONNING DiSPLAY Informaii care se pot afia prin intermediul sistemului: - poziia
126

- girocompasul - lochul - informaii despre elic - informaii despre vnt - raza de giraie - unghiul crmei - informaii despre propulsorul prova

6.8 RADARUL DE NAVIGAIE

Caractersitsici Constructor : FURUNO Model : FAR 28x7 Nava este dotat cu 2 radare Arpa ,ambele pe puntea de comand aranjate dup cum urmeaz: - FAR 2827W/X band 25KW n consola din partea stng a punii de comand - FAR 2837W/S band 30KW n consola din partea stng a punii de comand Seria de radare FAR 28x7 ntrunete regulile impuse de IMO pentru toate clasele de nave. Ecranul de 23,1 inchi sau 585 milimetri afiaz eficace imaginile radar cu un diametru maxim de 340 milimetri , ramnnd spaiu i pentru informaii alfanumerice . Zone de siguran cu alarme auditive i vizibile sunt disponibile . Micarea intelor este asistat prin plotare electronic sau prin afiarea siajului , deasemenea radarul dispune i de opiunea de a vedea istoricul anumitor inte ,vectorii intelor sau doar anumite informai care sunt afiate n ferestre separate n afara ecranului radar. Datele care caracterizeaz anumite inte includ: - CPA punctul de maxim apropiere - TCPA timpul pna la punctul de maxim apropiere - Distana nav int - Relevmente nav int - Vitez - Drum Se pot afia maxim 6 inte n acelai timp, iar n total se pot plota 100 de inte automat sau manual ,iar liniile de trafic, punctele periculoase, balize sau alte puncte de referin pot fi afiate pe ecran. Radarul mai are i alte opiuni cum ar fi: - plotarea intelor cu vectorii reali sau relativi - alarme pentru pierderea intei - linii paralele - optimizarea detectrii intelor Radarele sunt interconectate cu urmtoarele echipamente:
127

- DGPS - AIS - Girocompas - Compas magnetic - ECDIS - Sistemul de alarm de pe puntea de comand - Lochul - VDR nregistratorul de date (opiune doar a radarulu cu unde lungi X band) - Ecranul de afiare a informaiilor de vnt Operarea radarelor se poate face de la bila cursorului sau de la minitastatur , toate funciile fiind disponibile pentru amndou, bila cursorului conine 2 butoane , cursorul este acionat prin rotirea bilei iar funciile radarului pot fi accesate prin apsarea unuia dintre cele dou butoane.

Pornirea radarului
nainte de pornirea radarului trebuie s ne asigurm c nimeni nu lucreaz deasupra sau n vecintatea antenelor radar , vtmri grave sau fatale pot fi aduse de lovirea antenelor n micare. Deschidei capacul ntreruptorului i apsai butonul de pornire situat n colul din stnga sus a unitii de control a radarului , aceeai operaiune se efectueaz i pentru oprirea radarului. Va dura aproximativ 3 minute pn radarul se nclzete i dupa aceea radarul va fi gata de transmitere. Un cronometru digital va afia timpul rmas pn la nclzirea radarului, cnd cronometrul va afia 0 :00 atunci pe ecran va fi afiat STANDBY iar radarul va fi gata de funcionare, n timpul nclziri radarul nu va afia dect acest cronometru, lucru normal deoarece antena radarului nu se rotete . n momentul cnd STANDBY/ TX va fi afiat pe ecran , apsai pe acest buton pentru ca radarul s nceap s transmit , toate setrile dinaintea opririi radarului vor fi selectate automat , pentru a pune radarul n ateptare apsai din nou butonul STANDBY/TX.

Funcii principale ale ecranului radar

Butonul pentru controlul scalei (RANGE) , apsai (+) pentru mrirea scalei i (-) pentru micorarea scalei , scara minim a radarului este de 0,125 mile marine iar cea mxim este de 96 de mile marine. Butonul pentru controlul luminozitii (BRILL) , Acesta regleaz luminozitatea ecranului Butonul pentru reglarea intensitii semnalului (GAIN), se rsucete butonul n sensul acelor de ceasornic pentru a mrii intensitatea semnalului, i invers acelor de ceasornic pentru a micora intensitatea semnalului , sensibilitatea
128

radarului trebuie astfel reglat nct s detecteze obiecte care sunt foarte puin vizibile. Butonul pentru nlturarea paraziilor de pe ap (A/C SEA) , aceast opiune reduce efectele crestelor valurilor i ale altor paraziii, pe vreme rea acest control trebuie crescut pentru a nltura ecourile false din jurul navei , acest control trebuie folosit cu grij deoarece dac este foarte crescut intele din apropiere sau cele foarte mici nu vor fi afiate pe radar , acest control poate fi modificat automat sau manual. Butonul pentru nlturarea paraziilor datoraii ploii (A/C RAIN), aceast opiune reduce efectul paraziilor datorai ploii , atunci cnd precipitaiile mascheaz unele inte acest control trebuie adjustat pentru a elimina acest efect al precipitaiilor . Butonul pentru relevment electronic ( EBL Electronic Bearing Line) , la selectarea acestui buton va aprea pe ecran o linie de relevment cu originea n punctul navei , pentru a realiza valoarea relevmentului dorit se poate introduce valoarea n fereastra relevmentului din colul din stnga jos sau se poate roti butonul EBL pn la valoarea dorit. Valoarea relevmentului poate fi real sau relativ. Butonul pentru cerc variabil de distan (VRM Variable Range Marker), la selectarea acestui buton va aprea pe ecranul radarului un cerc cu centrul n punctul navei pentru a realiza valoarea cercului dorit se poate introduce valoarea n fereastra din colul din dreapta jos a ecranului sau se poate roti butonul VRM pn la valoarea dorit. Butonul pentru achiziia intelor (ACQ), acest control va achiziiona intele i va afia informaii despre acestea dup ce au fost selectate cu cursorul, tot acest control transform o int care nu este plotat de AIS intr-o int activ plotat de ARPA. Butonul pentru resetarea alarmei, control folosit pentru oprirea oricrei alarme auditive Taste funcionale Sunt 4 taste funcionale , care sunt folosite pentru a realiza instant unele funcii speciale , fiecrei taste i se poate da o anumit combinaie de funcii pentru a asigura anumite scopuri ale navigaiei, tabele pot fi ataate ecestor taste pentru identificare rapid , aceste funcii sunt presetate astfel: Tasta 1 eliminarea interferenelor Tasta 2 mrirea ecoului Tasta 3 selectarea pe modul utomat al funciei pentru nlturarea paraziilor datoraii ploii Tasta 4 nlturarea liniei prova a navei proprii Pentru a modifica funcia unei taste apsai tasta meniului MENU ,i selectai submeniul CUSTOMISE/TEST , din acest submeniu se poete schimba funcia anumitei taste
129

Tastele de la 0 la 9 , aceste taste sunt taste cu funcii multiple , sunt folosite de obicei pentru a selecta anumite simboluri i pentru a le ataa anumite informaii Tasta HL(Heading Line), aceast tast se folosete pentru nlturarea liniei prova a navei proprii , linia prova va aprea imediat dup eliberarea tastei. Tasta MODE, fiecare apsare a acestei taste va schimba modul de afiare a ecranului radar i anume: - Head Up micare relativ nestabilizat - Head Up/TB micare relativ i relevment adevrat - North Up micare relativ avnd ca referin Nordul - Course Up micare relativ avnd ca referin cursul navei proprii - True motion micare real avnd ca referin Nordul Tasta INDEX LINE, fiecare apsare a acestei taste va activa sau dezactiva cercurile paralele de pe ecranul radarului. Tasta CU,TM RESET, aceast tast atunci cnd este selectat modul course up va reseta cursul la 000 grade , cnd este selectat modul true motion va muta poziia navei proprii cu 75% din raza ecranului spre pupa Tasta VECTOR TIME, aceast tast permite operatorului s selecteze mrimea vectorului care va indica poziia viitoare a navei de la 30 de secunde pn la 30 de minute. Tasta VECTOR MODE, selecteaz modul de afiare relativ sau real al vectorilor Tasta MENU, deschide meniul care afieaz urmtoarele submeniuri: 1. ECHO funcii care permit modificarea ecoului 2. MARK afiaz sau nltur unele marcaje pe ecranul radar 3. ALARM seteaz anumite alarme de siguran 4. ARP+AIS seteaz funcionarea radarului care afiaz date despre intele plotate arpa sau informaii luate de la AIS 5. PLOTTER anumite funcii pentru hrii de navigaie i pentru ruta de navigaie 6. CARD funcii ale cardului de memorie al radarului 7. NAV DATA afiaz sau nltur informaii de navigaie de pe ecranul radarului 8. NAV LINE+WAY POINT proceseaz linii de navigaie i puncte de schimbare de drum 9. CUSTOMISE+TEST regleaz anumite operaii i afiaz diagnosticuri Tasta TARGET CANCEL, aceast tast cnd este apsat terge toate intele sau doar anumit int din meniul de ploting Tasta ENTER MARK, aceast tast va afia anumite marcaje ca puncte periculoase , inte proeminente Tasta TARGET DATA, aceast tast va afia informaiile anumitor inte n fereastra din partea dreapt a ecranului.

130

Descrierea general a radarului

A ecranul radarului B set de taste multifuncionale C set de taste numerice D bila cursorului 1 buton de pornire / oprire
131

2 buton pentru ajustarea valorii relevmentului activ 3 buton pentru ajustarea luminozitii 4 butonul pentru nlturarea paraziilor datoraii precipitaiilor 5 butonul pentru nlturarea paraziilor datoraii mrii 6 buton pentru reglarea intensitii semnalului 7 buton pentru ajustarea valorii cercului variabil de distan activ 8 rotia pentru navigare pe ecranul radarului 9 buton pentru afiarea sau nlturarea relevmentului electric 10 F1 activeaz funcia definit pentru aceast tast 11 F2 activeaz funcia definit pentru aceast tast 12 F3 activeaz funcia definit pentru aceast tast 13 F4 activeaz funcia definit pentru aceast tast 14 butonul pentru oprirea sunetului alarmelor radarului 15 butonul pentru punerea radarului n modul ateptare sau pentru a transmite 16 butonul pentru nlturarea temporar a liniei prova a navei proprii 17 modific polaritatea relevmentului electronic activ 18 buton pentru selectarea modului de afiare a radarului 19 modific poziia navei proprii 20 atunci cnd este selectat modul course up va reseta cursul la 000 grade, 23 - cnd este selectat modul true motion va muta poziia navei proprii cu 75% din raza ecranului spre pupa 24 deschide fereastra cu intele plotate n modul ARPA 25 oprete afiarea siajului navelor de pe ecranul radarului 26 regleaz luminozitatea ecranului radar 27 afiaz anumite marcaje 28 afiaz sau elimin cercul variabil de distan de pe ecranul radarului 29 deschide meniul radarului sau nchide alte submeniuri 30 selecteaz intele arpa dup ce au fost deja selectate cu ajutorul cursorului 31 ajusteaz scala radarului 32 afiaz informaiile despre inte 33 elimin anumite inte din meniul de plotare Descrierea ecranului radar A1 linia prova a navei proprii A2 fereastra cu setrile imaginii radar A3 fereastra cu tipul semnalului de lucru al radarului care poate fi scurt , mediu sau lung A4 fereastra cu informaii despre lungimea de und a antenei A5 fereastra cu informaii despre modul de lucru al radarului A6 fereastra cu scala ecranului radar A7 fereastra cu informaii despre ecranul radarului
132

B1 fereastra cu alarma de cart B2 fereastra cercurilor paralele indicatoare (orientare i intevalul lor) B3 fereastra marcajelor (relevment i distana fa de nava proprie) B4 fereastra reglejelor de culoare ale ecranului radar B5 fereastra liniei prova (afiare sau eliminare temporar) B6 fereastra pentru oprirea sau pornirea radarului B7 fereastra relevmentului electronic numrul 1 B8 fereastra relevmentului electronic numrul 2 C1 fereastr pentru resetarea cursului C2 fereastra alarmelor (afiarea i resetarea lor) C3 fereastra cercului variabil de distan numrul 1 C4 fereastra cercului variabil de distan numrul 2 C5 fereastra pentru simularea manevrei navei proprii C6 fereastra alarmelor care nu se pot reseta C7 fereastra liniilor zonei de siguran C8 fereastra cu informaii despre poziia cursorului cnd acesta nu este situat pe ecranul radarului

D1 fereastra CPA (punctului de maxim apropiere) D2 fereastra cu istoricul poziiei navei proprii D3 fereastra vectorului D4 fereastra cu lista intelor D5 fereastra cu modul de achiziie al intelor (ARPA/ATA) D6 fereastra cu informaii preluate de la AIS D7 fereastra cu mesajele primite de AIS
133

E1 fereastra cu punctul de referin E2 fereastra care anun nceperea simulrii manevrei i timpul de cnd modul simulare este activ E3 fereastra cu informaii despre deriva de vnt i deriva de curent E4 fereastra cu informaii despre poziia cursorului atunci cnd acesta este pe ecranul radarului E5 fereastra cu setrile de eliminare ale paraziilor datorai efectului mrii sau al precipitaiilor F1 cursul navei proprii ( giro/magnetic i valoarea lui) F2 viteza i sursa vitezei ( loch-prin ap sau GPS-deasupra fundului) F3 viteza la loch F4 cursul deasupra fundului F5 viteza deasupra fundului F6 sursa poziiei navei proprii i poziia navei proprii F7 fereastra meniului F8 alinierea hrii de pe ecranul radarului G1 fereastra cu informaii despre vnt, curent, adncimea apei, temperatura de afar , or, data, numrul punctului de schimbare de drum, distana, timpul necesar i drumul necesar pentru aterizarea la acesta G2 fereastra cu informaii despre inta plotat ARPA G3 fereastra cu informaii despre inta plotat ARPA sau AIS G4 fereastra pentru indicarea erorilor H1 originea unui marcaj H2 marcajul liniei prova H3 linie de index H4 zon de siguran (la intrarea unei inte n aceast zon ea va fi plotat automat i alarma va ncepe s sune) H5 cursorul radarului H6 simbolul navei proprii H7 relevmentul electronic numrul 1 H8 relevmentul electronic numrul 2 J1 cercul variabil de distan numrul 1 J2 cercul variabil de distan numrul 2 J3 linia pupa J4 marcajul punctului cardinal nord J5 cercuri de distan

134

6.9 ECHIPAMENTE DE NAVIGAIE DIN COMANDA UNEI NAVE

Panoul uilor etane

Panoul de comand al alarmelor

135

Panoul de control al motorului principal

Telegraful de control al propulsorului prova

136

Echipamentul Radar i ECDIS

141

Sistemul Girocompas

142

Setarea cursului la autopilot

143

Panoul de control al stabilizatoarelor

144

Echipamentul lochului

145

Echipamentul sondei ultrason

146

Sistemul DGPS

147

Sistemul AIS

148

Anemometru

149

Echipamentul Facsimil

150

Echipamentul de control al ceasurilor

151

Echipamentul VDR

152

Echipamentul de alarmare acustic

153

Consola GMDSS

154

Echipamentul Inmarsat C

155

Echipamentul Inmarsat F

156

Echipamentul radio VHF

157

158

Echipamentul SAR

159

BIBLIOGRAFIE
1. BALABAN, GH, I., Tratat de navigaie maritim, Editura LEDA, Constana, 1996 2. BOZIANU,Fr., Piloi automai, Editura Academiei Navale Mircea cel Btrn, Constana, 2001 3. BOZIANU, F., Sonda ultrason, Editura Institutului de Marin Mircea cel Btrn, Constana, 1982; 4. BOZIANU, F., Echipamente i sisteme de navigaie, Editura ExPonto, Constana, 2001; 5. BOZIANU, F., Aparate electrice de navigaie, Editura Editura Unversitii Gh. Asachi, Iai, 2001; 6. BOZIANU, F., Tratat de echipamente de navigaie, Editura ExPonto, Constana, 2007; 7. CHIRI, M., PAVICA, V., Navigaie, Editura militar, Bucureti 1959; 8. DUMA, T., Teoria deviaiilor i compensarea compasului magnetic, Institutul de Marin Mircea cel Btrn Constana, 1985; 9. KORSUNSKI,L.,M., Electromagnitne pribor. Izd-vo standartov, 1964; 10. ODNIOV,A.,A., Teoria ghiroscopov; ghiroscopiceskih priborov, Izd, Visaia cola, Kiev, 1976; 11. TOPELBERG,D.,G., Aparate electrice de navigaie, Traducere din limba rus, Ed. Marskoi Transport, Leningrad, 1950; 12. VOICULESCU, M., Compase giroscopice, Tipografia Institutului de Marin Mircea cel Btrn Constana, 1979; 13. [xxx] Documentaii tehnice ale aparatelor i echipamentelor de navigaie; 14. xxx, Memoratorul inginerului electrician, Traducere din limba german, Editura Tehnic, Bucureti, 1971; 15. xxx, ndrumtor matematic i tehnic, Traducere din limba rus, Editura Tehnic, Bucureti, 1964;

160