Portul Valencia

1.Introducere
Portul Valencia cuprinde porturile administrate de Autoritatea Portuara din
Valencia: Valencia, Sagunto si Gandia.

Portul din Valencia este in centrul activitatii economice intr- zona de influenta
cuprinsa pe o raza de 350 km, care genereaza 51% din PIB-ul Spaniei si care
include jumatate din populatia muncitoare a tarii. Portul Valencia acopera o
suprafata de aproximativ 600 ha (6𝑘𝑚2 ) si o arie de depozitare de 1,2𝑘𝑚2 .

Portul Sagunto are o capacitate a traficului de 10% din totalitatea traficului din
Portul Valencia.

Cu o capacitate de 1,5% din intregul Port Valencia, Portul Gandia este specializat
in importul si exportul produselor de tip forestier: hartie, mobila de lemn,
cherestea, celuloza, etc.

2.Scurt istoric
Linia de costa din Valencia, lipsita de orice adapost natural, a fost un obstacol
serios pentru initierea schimburilor maritime – comerciale. Cu toate acestea,
activitatile comerciale in zona dateaza inca din secolul VI î.Hr . Mult mai tarziu, in
1483, cand regele Ferdinand Catolicul i-a dat acordul unui nobil (Antoni Joan) de a
construit un pod de lemn pe plaja din districtul Grao, numit "Pont de Fusta", putem
stabili o prima inregistrare a unei operatiuni portuare in Portul din Valencia.

Traficul din Portul din Valencia a crescut treptat in timp si in cele din urma, i-au
fost acordate privilegii comerciale cu alte state suverane in 1679 si cu America in
1791, Valencia devenind a sasea provincie maritima din Spania. Portul din Sagunto
isi are originea in autorizatia administrativa, acordata pe 11 august 1902 de catre
Compania miniera a Sierrei Menera.

In cazul Gandiei, prin Ordinul Regal din 1884, i se acorda autorizatia lui Sinibaldo
Gutierrez de a construi primele instalatii portuare din aceasta parte a coastei.

In 1985, prin Decretul Regal 2100, porturile din Sagunto si Gandia, au devenit
parte integranta a domeniului administrativ de atunci – Portul Autonom din
Valencia, care in prezent se afla sub denumirea de Autoritatea Portuara din
Valencia.

3.Pozitionare geografica
Cele trei porturi integrate in Portul Valencia – Valencia, Sagunto si Gandia – sunt
situate pe malul Marii Mediterane, de-a lungul unei portiuni de 80 km a coastei de
Est a Spaniei.

Aceasta zona, inclusa in Comunitatea Valenciana, a intalnit una dintre cele mai
rapide cresteri din Uniunea Europeana in ultimii ani.

Pozitia sa geostrategica privilegiata din centrul liniei de coasta din Vestul

Mediteranei – pe aceeasi linie cu coridorul maritim de Est-Vest, care traverseaza
Canalul Suez si Stramtoarea Gibraltar, plaseaza portul ca prima si ultima escala a
principalelor companii maritime, facand legatura intre America, bazinul
mediteranean si Orientul Indepartat.

4.Accesibilitate
 Retea de drumuri:
 Acces direct la reteaua de drumuri europene prin A-7/E-15;
 Conexiunea cu centrul Peninsulei Iberice prin intermadiul soselei duble
carosabile A-3: Madrid – Valencia;
 Acces direct la Portul Valencia prin V-15 si V-30;
 Noi imbunatatiri importante in Planul de Infrastructura din anul 2007;
 In viitor – acces prin Nord.
  Aeroport:
 La 15 minute de Aeroportul International Valencia prin V-15.
 Reteaua de cai ferate:
 Conexiune directa cu reteaua de cai ferate nationala si internationala;
 Extinderea retelei de cai ferate care leaga toate cheiurile – in special
extinderea facilitatilor la terminalul "Principe Felipe", cu 5 cai de 750 m
lungime pentru incarcare si descarcare.

5.Terminale portuare

6.Autoritatea Portuara
Autoritatea portuara din Valencia (APV), care poarta numele de Valencia Port, este
organismul public responsabil pentru managementul si gestionarea a trei porturi de
stat de-a lungul unei portiuni de 80 km de coasta mediteraneana in estul Spaniei:
Valencia, Sagunto si Gandia. Valencia Port este principalul port mediteranean din
Spania in ceea ce priveste traficul comercial, in cea mai mare parte incarcatura in
containere, datorita zonei sale dinamice de influenta si unei retele extinse care o
leaga de porturile majore ale lumii.

Rolul Autoritatii Portuale

 Stabilirea obiectivelor si a planurilor de viitor pentru a le realiza;
 Planificarea utilizarii ariilor de servicii ale porturilor din Portul Valencia;
 Proiectarea si construirea lucrarilor necesare in cadrul planurilor si
programelor aprobate;
 Administrarea serviciilor portuare generale si acordarea autorizatiilor si
licentelor necesare pentru prestarea serviciilor restante;
 Acordarea licentelor si autorizatiilor corespunzatoare;
 Asigurarea sigurantei Portului Valencia;
 Coordonarea activitatilor diferitelor organe ale Administratiei publice si ale
entitatilor afiliate;
 Aprobarea taxelor si tarifelor pentru diverse servicii oferite in mod direct;
 Promovarea pregatirii in Comunitatea Portuara si dezvoltarii studiilor si
cercetarilor in domenii legate de sectorul portuar si de protectia mediului;
 Gestionarea politicii comerciale si internationale etc.

7.Categorii de servicii portuare

 Pilotajul navelor la intrarea si iesirea din porturi;
 Remorcajul de manevra al navelor;
 Dragaje de intretinere;
 Operatiuni de incarcare/descarcare RO-RO;
 Incarcare, descarcare, depozitare, stivuire, amarare, sortare;
 Paletizare, pachetizare, containerizare;
 Expeditii interne si internationale de marfuri;
 Agenturare nave;
 Reparatii nave si utilaje;
 Facilitati pentru nave de agrement si turism nautic;
 Servicii pentru pasageri si turisti;
 Scoaterea epavelor etc.
8.Analiza SWOT a Portului Valencia

 Puncte tari
 Locatie privilegiata;
 Zona de influenta atractiva si inovare;
 Retea de legaturi cu porturi importante din zona si din intreaga lume;
 Infrastructura portuara si intermodala care permite activitati portuare si
de transport eficiente la tarife competitive;
 Garantarea unor servicii de calitate;
 Portul Valencia se afla printre primele 10 porturi din Europa;
 Portul Valendia dispune de un sistem portuar de protectie a mediului:
Ecoport-Lex, dand o foarte mare importanta protectiei mediului si
dezvoltarii sustenabile;
 Autoritatea Portuara din Valencia a dezvoltat o politica de mediu:
mentinerea unui echilibru intre cresterea activitatii portuare si protectia
mediului inconjurator;
 Capacitatea mare a portului;
 Extinderea cheiurilor terminalelor de pasageri pentru manipularea unui
trafic mai mare de vase de croaziera.
 Puncte slabe
 Scaderea productivitatii terminalului de containere;
 Scaderea numarului de pasageri.
  Oportunitati
 Cresterea competitivitatii portului prin imbunatatirea managementului
portuar;
 Cresterea initiativelor publice – private;
 Investitii tehnologice;
 Imbunatatirea retelei de cale ferata.
 Amenintari
 Competitorii;
 Schimbarile externe (politice, guvernamentale, taxe etc.);
 Planurile de extindere ale porturilor concurente;
 Aparitia si expansiunea operatorilor portuari la nivel global;
 Noi generatii de nave de mare capacitate si concentratia progresiva a
companiilor navale.

9.Conjuctura economica mondiala

Economia globala a scazut cu 2,2% in anul 2009, cu 2,7% in 2010, si cu 3,2% in
2011. Economiile tarilor bogate, care au cazut cu 3,3% in 2009, ar urma sa
avanseze mult mai incet, cu 1,8% in 2010 si cu 2,3% in 2011.

Industria petrolului:

In anul 2009, consumul mondial de petrol a fost de 84,9 milioane de barili pe zi.
Productia mondiala de titei a fost, in anul 2016, de aproximativ 85 milioane de
barili/zi, in timp ce consumul zilnic a fost estimat la putin peste 80 milioane de
barili. Principalele rezerve mondiale de petrol sunt concentrate in Arabia Saudita,
Rusia, Irak si Kuweit.

Exporturile:

Exporturile din intreaga lume au crescut in anul 2008 cu 15% in termeni nominali,
la 15.780 miliarde de dolari, iar exporturile de servicii au avansat cu 11%, la 3.730
miliarde de dolari, potrivit Organizatiei Mondiale a Comertului.

Industria constructiilor navale:

Industria constructiilor navale a inregistrat, in 2017, un volum de comenzi foarte

scazut, de numai 3.158 de nave, cu capacitatea totala de 196,9 milioane tdw. Este
prima oara in ultimii 13 ani cand volumul comenzilor a scazut sub 200 milioane
tdw, afirma raportul consultantului de specialitate Clarksons.

Numarul santierelor navale "active" (care au primit comenzi cel putin o nava de
minim 1.000 tone registru brut) a scazut la 440, la inceputul anului 2017, la 360 de
la inceputul anului 2018.

Constructorii chinezi au ocupat primul loc in 2017, cu cel mai mare numari de
comenzi de anul trecut, reusind sa isi adjudece contracte ce au insumat 9,2
milioane tone brute compensate, si cele japoneze, cu 2,0 milioane tone brute
compensate.

Pe de alta parte, dezmembrarile de nave au scazut cu 21% in termeni cantitativi, in

2017, pana la 35,2 milioane tdw.

Se estimeaza ca livrarile de nave noi vor fi mai mici cu aproximativ 20% in 2018.

Capacitatea totala a flotei mondiale se ridica la 1,924 miliarde tdw la sfarsitul

anului 2017, cu o crestere de 3,3% fata de 2016.

PIB-ul global a inregistrat un avans de 3,5% in anul 2017 si 3,2% in 2018. Desi pe
termen scurt riscurile la adresa previziunilor de crestere a economiei mondiale par
echilibrate in mare parte, ele raman inclinate in jos pe termen mediu.

10.Conjuctura economica a portului Valencia

Peste 20.000 de vase ancoreaza in portul Valencia in fiecare an, ceea ce il face unul
dintre cele mai aglomerate porturi din lume din punct de vedere al tonajului
transportat. Portul Valencia exporta foarte multe masini electrice (optica,
electronica etc), produse petroliere si chimicei si nu in ultimul rand otel si petrol.

Economia Spaniei, la fel ca si populatia sa este a cincea economie a Uniunii

Europene si in termeni absoluti se afla printre cele mai mari 10 economii ale lumii.

Economia spaniola, a patra mare economie a zonei euro, a inregistrat un ritm anual
de crestere de 3,2% in 2015 si 2016 iar o crestere de 3% in acest an ar fi superioara
celei inregistrata de alte state mari din zona euro.
Exporturile spaniole au crescut cu 17,4% in lna ianuarie (fata de aceeasi perioada a
anului trecut) totalizand 21,44 miliarde de euro, un record pentru prima luna a
anului. Evolutia exporturilor spaniole a inregistrat o performanta mai buna decat in
tarile din zona euro (crestere de 11,7%) si Uniunea Europeana (crestere de 11,8%).

Economia spaniola a inregistrat un ritm anual de crestere de 3,2% in 2016 si 2017.

PIB-ul a crescut cu 2,4% in 2018, si cu 2,1% in 2019( comparativ cu o expansiune
de 2,2 estimata anterior).Rata somajului ar urma sa scada, pana la aproximativ 11%
la sfarsitul lui 2020.

Avantajele portului Valencia

 Pozitia strategica;
 Conditii stabile din punct de vedere economic, politic, social;
 Investitii in sectorul maritim;
 Guvernul este proactiv.

11.Dezvoltarea unei afaceri portuare

Denumirea societatii este SOCIETATEA COMERCIALA DE EXPLOATARE
PORTUARA SI EXPEDITII MARFURI ".............." S.A. VALENCIA.

Forma juridica a societatii este de societate pe actiuni, este persoana juridica si va

functiona in continuare in conformitate cu statutul societatii si cu dispozitiile din
Valencia.

Societatea ".............." se ocupa cu:

 manipulare si operare marfuri generale si vrac;

 depozitari marfuri;
 incarcare/descarcare containere pline sau goale la/din nava;
 antrepozitarea containerelor;
 alte activitati anexe transportului pe apa (inspectii hambare, aprovizionare,
amarare, conservare, agenturare si consulting in activitatea portuara etc.);
 activitati ale altor agentii de transport (expeditii interne si internationale);
 transporturi maritimel
 transporturi pe cai navigabile interioare;
 transporturi rutiere de marfuri;
  transporturi pe calea ferata.

Societatea comerciala "..............." are:

 plan propriu incheind contracte directe cu beneficiarii;

 cont la banca, beneficiaza de credite bancare;
 relatii directe economice, financiare si juridice cu diverse regii autonome,
societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat, independente
sau profesionale, din tara sau din strainatate.

Societatea va opera intr-un terminal de containere, 7 zile pe saptamana, 24 ore/zi.

Pentru inceput vor fi aproximativ 1000 de angajati.

Utilaje necesare pentru desfasurarea activitatii:

 8 poduri descarcatoare;
 5 macarale mobile;
 10 stivuitoare cu furci frontale;
 5 macarale stivuitoare cu brat telescopic;
 6 transportatoare de containere tip capra;
 6 poduri pe sine (RMG);
 18 poduri pe roti (RTG).

Puncte tari si puncte slabe ale afacerii dezvoltate:

 Puncte tari
 Guvernul sprijina noii antreprenori;
 Taxele de inregistrare sunt mici;
 Inregistrarea se faci simplu si rapid;
 Cresterea traficului de containere;
 Posibilitati si facilitati de a opera orice tip de nava;
 Personal specializat pentru operarea eficienta si in conditii de
siguranta totala a marfurilor;
 Gama variata de echipamente si utilaje aflate la dispozitia clientilor
24/24 ore
 Puncte slabe
 Competitia;
  Lipsa de experienta pe piata din Valencia.

Organigrama firmei
I