Reteaua de transporturi in Romania:

Transport rutier, feroviar, aerian, naval.

Puncte tari
Romania este localizata in sud estul Europei cu un bun potential pentru noile legături rutiere şi
feroviare la statele membre şi Marea Neagra.

Exista potential de crestere industrial, agricol şi de productie ridicat.

Cost scazut al fortei de muncă cu buna educatie de baza si bine pregatita.

In domeniul rutier:

Serviciile private rutiere de marfuri şi pasageri operează multe locatii principale.

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania este de aproximativ 80.000 km,
distribuiti relativ uniform pe parcursul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care dispune de o
densitate mai mare a drumurilor publice.

Feroviar

Retea feroviara extinsa.

Poluarea este mult mai scazuta fata de traficul rutier.

Eficienţa energetică feroviară este mai bună pentru căile ferate având în vedere faptul că
consumul
de energie pe unitatea de transport este de 10 ori mai mic comparativ cu cea rutieră şi de 3 ori mai mic
decât transportul naval.

Căile ferate înregistrează un numărul mai redus de accidente pe

pasager-km şi respectiv tonă-km faţă de celelalte moduri de transport.

Maritim

Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra şi are 1,312 ha si 19 m adancime.

Dunarea si caile navigabile interioare conduc la un cost mai scazut al costurilor transportului.

Prezenta canalului navigabil Dunare – Marea Neagra conduce la un acces mai facil a navelor care
vin dinspre Europa spre Marea Neagra.

România are 30 de porturi interioare cu o capacitate totală de 50 milioane tone/an. Dintre

acestea, porturile Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina sunt parte a reţelei TEN.
Canale navigabile: 1731 km

1.075 km pe Dunăre;

524 km pe râuri secundare;

132 km pe canale

Aerian

In tara noastra exista 62 de aeroporturi dintre care 17 civile, toate fiind deschise traficului
international.

Acoperire buna a teritoriului.

Flota aeriană din România se află într-un amplu

proces de modernizare.

Puncte slabe

Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) joacă un rol crucial în asigurarea libertăţii de

mişcare a pasagerilor şi bunurilor în Uniunea Europeană. Aceasta include toate modurile de transport şi
suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă. Din pacate slaba conectare a Romaniei la
aceasta retea aduce un numar destul de mare de dezavantaje Romaniei. Lipsesc iniţiativele privind
intermodalitatea.

Rutier:

Slaba dezvoltare a infrastructurii duce la timpi crescuti in transportul rutier.

Prezenta a numeroase localitati in lungul drumurilor europene si expres.

Lipsa centurilor ocolitoare aglomereaza orasele si creste poluarea acestora.

Numarul mare al accidentelor rutiere.

 Densitate scăzută a reţelei de autostrăzi, fără legături la UE, regiuni de dezvoltare sau state
vecine.
Slabă aplicare şi consolidare a legislaţiei guvernamentale în vigoare (care include testarea pentru
permisul de conducere, masa de încărcare şi greutatea pe axă, control al parametrii tehnici ai
autovehiculelor şi controlul mărfurilor periculoase) conduc la o scăzută siguranţă rutieră.
Reţea rutieră subdezvoltată, cu densitate scăzută la nivel judeţean şi slabă întreţinere generând
potenţialul accidentelor (există multe secţiuni rutiere cu puncte periculoase).
Serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri nu operează multe locaţii rurale.
Poluare fonica si a mediului ridicata.
Feroviar

Lipsa trenurilor intercity, rapide, intre marile orase.

Insuficienta întreţinere e reţelei feroviare.

Electrificarea cailor ferate este limitată.

Investiţiile scăzute de întreţinere a infrastructurii feroviare au condus la restricţionări de viteză si

implicit cresterea timpilor pentru transport.

Parcul existent de material rulant esti vechi.

Starea avansata de degradare a majoritatii garilor.

Naval

Investiţii şi întreţinere scăzute a infrastructurii portuare maritime şi

fluviale.

Navigare pe Dunăre limitată de adâncime şi lărgime creând o barieră

naturală in calea mişcării.

Perioadele secetoase ingreuneaza transportul pe Dunare.

Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de
exploatare la nivel european.

Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.

Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Cheiurile porturilor de afla intr-o conditie precara.

Aerian

Lipsa unei bune conectari a aeroporturilor cu orasele din apropiere.

Lipsa unor piste de lungimi mai mare pentru aeronavele de mari dimensiuni.

Acoperire slaba a zonei Brasov.

Lipsa modernizarilor in majoritatea aeroporturilor.

Lipsa acordarii de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu
potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).

Eficienţa scazuta a Companiei TAROM.

Poluare fonica crescuta.

Oportunitati
Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia.

După aderarea la UE vor apărea noi oportunităţi pentru folosirea fondurilor

adiţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Situarea pe TEN-T şi pe Coridorul IX.

Potenţial de dezvoltare al transportului de mărfuri şi de agrement pe Dunăre.

Potenţial de dezvoltare pentru transportul rutier, feroviar şi aerian de mărfuri şi de călători.

Potenţial de dezvoltare transportului multimodal şi combinat pentru tranzit, trafic internaţional

şi intern.

Dezvoltarea călătoriilor de afaceri şi turism în toate oraşele şi judeţele.

Potenţial de creştere economică în toate regiunile.

 Vecinatatea Marii Negre este o foarte buna cale de transport si comert.

Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada
până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu
finalizare în 2013-2014.

Datorită aparteneţei la TEN-T, Dunărea are potenţialul de a deveni un element în dezvoltarea

sistemului de transport combinat, pentru dezvoltarea turismului în zonele adiacente ale Dunării şi Deltei
Dunării, precum şi pentru ameliorarea operării porturilor fluviale.

Portul Constanta este localizat la intersecţia Coridoarelor Pan-europene de transport nr. IV şi VII
– Dunărea via Canalul Dunăre – Marea Neagră. Astfel, portul are potenţialul de a deveni principala cale
de acces pentru Coridorul Europa – Asia. TEN-T 18: Rhine-Meuse-Main-Dunăre, axa căilor navigabile
interioare

Prezenta aeroporturilor conduc la cresterea economica e zonei respective si a orasului.

Amenintari
Eventualitatea unei alinieri lente la cerinţele aderării conducând la
pierderea oportunităţii de absorbţie a
fondurilor Uniunii Europene.

Insuficiente fonduri naţionale pentru asigurarea co-finanţării.

Dacă infrastructura de transport din România nu este semnificativ îmbunătăţită din punctul de
vedere al nivelului de servicii şi costurilor atractive, există riscul ca tranzitul să fie direcţionat pe alte rute
concurente din fosta Iugoslavie, Bulgaria şi Ungaria.

Dacă serviciile feroviare nu se imbunătăţesc, precum şi costurile şi eficienţa, se va accentua

declinul transportului feroviar în favoarea celui rutier.

Slaba absorbtie a fondurilor puse la dispozitie de Uniunea Europeana.