Reteaua de transporturi in Romania:

Transport rutier, feroviar, aerian, naval.

S -Strengths– Puncte tari

Romania este localizata in sud estul Europei cu un bun potential pentru noile legături rutiere şi
feroviare la statele membre şi Marea Neagra.

Exista potential de crestere industrial, agricola şi de productie ridicat.

Cost scazut al fortei de muncă cu buna educatie de baza si bine pregatita.

In domeniul rutier:

Serviciile private rutiere de marfuri şi pasageri operează multe locatii principale.

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania este de aproximativ 80.000 km,
distribuiti relativ uniform pe parcursul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care dispune de o
densitate mai mare a drumurilor publice.

Feroviar

Retea feroviara extinsa.

Poluarea este mult mai scazuta fata de traficul rutier.

Eficienţa energetică feroviară este mai bună pentru căile ferate având în vedere faptul că
consumul
de energie pe unitatea de transport este de 10 ori mai mic comparativ cu cea rutieră şi de 3 ori mai mic
decât transportul naval.

Căile ferate înregistrează un numărul mai redus de accidente pe

pasager-km şi respectiv tonă-km faţă de celelalte moduri de transport.

Maritim

Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra şi are 1,312 ha si 19 m adancime.

Dunarea si caile navigabile interioare conduc la un cost mai scazut al costurilor transportului.

Prezenta canalului navigabil Dunare – Marea Neagra conduce la un acces mai facil a navelor care
vin dinspre Europa spre Marea Neagra.

România are 30 de porturi interioare cu o capacitate totală de 50 milioane tone/an. Dintre

acestea, porturile Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina sunt parte a reţelei TEN.
Canale navigabile: 1731 km

1.075 km pe Dunăre;

524 km pe râuri secundare;

132 km pe canale

Aerian

In tara noastra exista 62 de aeroporturi dintre care 17 civile, toate fiind deschise traficului
international.

Acoperire buna a teritoriului.

Flota aeriană din România se află într-un amplu

proces de modernizare.

W - Weaknesses – Puncte slabe

Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) joacă un rol crucial în asigurarea libertăţii de

mişcare a pasagerilor şi bunurilor în Uniunea Europeană. Aceasta include toate modurile de transport şi
suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă. Din pacate slaba conectare a Romaniei la
aceasta retea aduce un numar destul de mare de dezavantaje Romaniei. Lipsesc iniţiativele privind
intermodalitatea.

Rutier:

Slaba dezvoltare a infrastructurii duce la timpi crescuti in transportul rutier.

Prezenta a numeroase localitati in lungul drumurilor europene si expres.

Lipsa centurilor ocolitoare aglomereaza orasele si creste poluarea acestora.

Numarul mare al accidentelor rutiere.

 Densitate scăzută a reţelei de autostrăzi, fără legături la UE, regiuni de dezvoltare sau state
vecine.
Slabă aplicare şi consolidare a legislaţiei guvernamentale în vigoare (care include testarea pentru
permisul de conducere, masa de încărcare şi greutatea pe axă, control al parametrii tehnici ai
autovehiculelor şi controlul mărfurilor periculoase) conduc la o scăzută siguranţă rutieră.
Reţea rutieră subdezvoltată, cu densitate scăzută la nivel judeţean şi slabă întreţinere generând
potenţialul accidentelor (există multe secţiuni rutiere cu puncte periculoase).
Serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri nu operează multe locaţii rurale.
Poluare fonica si a mediului ridicata.
Feroviar

Lipsa trenurilor intercity, rapide, intre marile orase.

Insuficienta întreţinere e reţelei feroviare.

Electrificarea cailor ferate este limitată.

Investiţiile scăzute de întreţinere a infrastructurii feroviare au condus la restricţionări de viteză si

implicit cresterea timpilor pentru transport.

Parcul existent de material rulant esti vechi.

Starea avansata de degradare a majoritatii garilor.

Naval

Investiţii şi întreţinere scăzute a infrastructurii portuare maritime şi

fluviale.

Navigare pe Dunăre limitată de adâncime şi lărgime creând o barieră

naturală in calea mişcării.

Perioadele secetoase ingreuneaza transportul pe Dunare.

Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de
exploatare la nivel european.

Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.

Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Cheiurile porturilor de afla intr-o conditie precara.

Aerian

Lipsa unei bune conectari a aeroporturilor cu orasele din apropiere.

Lipsa unor piste de lungimi mai mare pentru aeronavele de mari dimensiuni.

Acoperire slaba a zonei Brasov.

Lipsa modernizarilor in majoritatea aeroporturilor.

Lipsa acordarii de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu
potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).

Eficienţa scazuta a Companiei TAROM.

Poluare fonica crescuta.

O - Opportunities - Oportunitati

Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia.

După aderarea la UE vor apărea noi oportunităţi pentru folosirea fondurilor

adiţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Situarea pe TEN-T şi pe Coridorul IX.

Potenţial de dezvoltare al transportului de mărfuri şi de agrement pe Dunăre.

Potenţial de dezvoltare pentru transportul rutier, feroviar şi aerian de mărfuri şi de călători.

Potenţial de dezvoltare transportului multimodal şi combinat pentru tranzit, trafic internaţional

şi intern.

Dezvoltarea călătoriilor de afaceri şi turism în toate oraşele şi judeţele.

Potenţial de creştere economică în toate regiunile.

 Vecinatatea Marii Negre este o foarte buna cale de transport si comert.

Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada
până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu
finalizare în 2013-2014.

Datorită aparteneţei la TEN-T, Dunărea are potenţialul de a deveni un element în dezvoltarea

sistemului de transport combinat, pentru dezvoltarea turismului în zonele adiacente ale Dunării şi Deltei
Dunării, precum şi pentru ameliorarea operării porturilor fluviale.

Portul Constanta este localizat la intersecţia Coridoarelor Pan-europene de transport nr. IV şi VII
– Dunărea via Canalul Dunăre – Marea Neagră. Astfel, portul are potenţialul de a deveni principala cale
de acces pentru Coridorul Europa – Asia. TEN-T 18: Rhine-Meuse-Main-Dunăre, axa căilor navigabile
interioare

Prezenta aeroporturilor conduc la cresterea economica e zonei respective si a orasului.

T – Threats - Amenintari
Eventualitatea unei alinieri lente la cerinţele aderării conducând la
pierderea oportunităţii de absorbţie a
fondurilor Uniunii Europene.

Insuficiente fonduri naţionale pentru asigurarea co-finanţării.

Dacă infrastructura de transport din România nu este semnificativ îmbunătăţită din punctul de
vedere al nivelului de servicii şi costurilor atractive, există riscul ca tranzitul să fie direcţionat pe alte rute
concurente din fosta Iugoslavie, Bulgaria şi Ungaria.

Dacă serviciile feroviare nu se imbunătăţesc, precum şi costurile şi eficienţa, se va accentua

declinul transportului feroviar în favoarea celui rutier.

Slaba absorbtie a fondurilor puse la dispozitie de UE.

TRANSPORT RUTIER:

În anul 2004, lungimea totală a reţelei drumurilor publice din România a fost
de 79.454 km, distribuţia acestora fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul ţării,
cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, care dispune de o densitate mai mare a
drumurilor publice.
Din totalul de 79.454 km, 15.712 km*) (19,8%) erau drumuri naţionale şi
63.742 km **) erau drumuri judeţene şi comunale.
Din punct de vedere al gradului de modernizare, reţeaua rutieră publică
deţine 20.880 km (26,3%) drumuri modernizate şi 20.200 km (24,4%) drumuri
cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea. În plus, 38.374 km
(48,3%) sunt drumuri pietruite şi de pământ. In 2011 sunt contrstruiti 334km de autostrăzi.

Capacităţile de circulaţie la intrările şi ieşirile din marile oraşe sunt depăşite,

lipsesc variantele ocolitoare ale unor localităţi pentru traseele deschise traficului
naţional şi internaţional. Multe drumuri naţionale şi europene au o capacitate de
circulaţie neadecvată ceea ce conduce la blocaje şi consecutiv la creşterea
duratei de parcurs, costuri de operare ale autovehiculelor, accidente şi poluarea
mediului înconjurător.

Datorită lipsei investiţiilor în drumurile secundare (în mod special în zonele

rurale), au continuat să se dezvolte sate lineare de-a lungul drumurilor
naţionale (de-a lungul ambelor părţi ale autostrăzii), rezultând un conflict între
traficul pe drumurile naţionale şi viaţa cotidiană a comunităţii rurale.

Feroviar

În anul 2004, reţeaua de căi ferate din România avea 11.053 km de linii în
exploatare(10.914km cu ecartament normal de 1.435 mm, 78km cu
ecartament îngust şi 61km cu ecartament larg).
Din total, 3.965km (35,8%) sunt electrificaţi, comparativ cu 51% în statele
UE15. 2.965km (26,9%) sunt linii duble, comparativ cu 41% în statele UE15.
Reţeaua de căi ferate este secţionată de 996 staţii şi halte.
 Slaba intretinere a infrastructurii feroviare duce la numeroase intarzieri ale trenurilor, scaderea
vitezei medii facand-o neatractiva pentru traficul de calatori.

Locomotivele CFR au o vechime medie de 30 de ani şi vagoanele de pasageri o

vechime medie de 25 de ani. Aceasta depăşeşte durata normată de funcţionare
de 20 de ani, ceea ce conduce la slaba disponibilitate şi exploatare, având drept
rezultat o fiabilitate nesigură a serviciilor pentru pasageri.
Teoretic capacitatea infrastructurii feroviare existentă este din punct de vedere
tehnic adecvată pentru a satisface cerinţele şi în anul 2004, respectiv 99,5
milioane pasageri au fost transportaţi pe calea ferată.

Aerian

Reţeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formată din 17

aeroporturi civile, toate fiind deschise traficului internaţional. 12 dintre ele sunt
deschise permanent, iar restul la cerere.

Flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 55 de

aeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin scoaterea din
exploatare a aeronavelor vechi.

Maritim
Transportul maritim este asigurat prin accesul direct la Marea Neagră prin
cele trei porturi maritime: Constanţa, Mangalia şi Midia. De asemenea, există
acces maritim de la porturile fluviale de pe Dunăre: Brăila, Galaţi, Tulcea şi
Sulina.

Portul Constanţa este cel mai mare port românesc la Marea Neagră. Dispune
de o localizare geografică strategică care are potenţialul de a asigura accesul
către Europa de la Marea Neagră şi un punct de transbordare între reţeaua
maritimă şi reţelele rutieră, feroviară şi navală.
Este localizat la intersecţia Coridoarelor Pan-europene de transport nr. IV şi
VII – Dunărea via Canalul Dunăre – Marea Neagră. Astfel, portul are
potenţialul de a deveni principala cale de acces pentru Coridorul Europa –
Asia. TEN-T 18: Rhine-Meuse-Main-Dunăre, axa căilor navigabile interioare

Sistemul de transport pe căile navigabile interioare din România este

concentrat pe Dunăre, în sudul ţării. De
asemenea, include ramurile secundare de transport ale Dunării şi Canalele
Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari, între Dunăre şi
coasta din vecinătatea Constanţei. În plus există diferite mici canale
navigabile, inclusiv lacuri naturale şi rezervoare în cadrul sistemului de râuri,
care sunt folosite mai ales pentru agrement şi trafic de marfă local la scară
mică.
Dunărea este cale navigabilă internaţională care se întinde de la Marea
Neagră la Sulina în România via Belgrad în Serbia, Croaţia, Budapesta în
Ungaria, Bratislava în Slovacia şi Viena în Austria către locul său de izvorâre
în Munţii Pădurea Neagră în Germania. Are o lungime total de 2845 km.
Este navigabilă 2,411 km până la Bamberg de unde se uneşte cu Rinul via
Canalul Bamberg/Kelheim cu o lungime de 171 km. Lungimea fluviului în
România sau de-a lungul graniţei româneşti este de 1,075 km. Pe secţiunea
de 170 km dintre Brăila şi Marea Neagră se poate naviga cu nave maritime.
Dunărea este parte a axei de cai navigabile TEN-T –18: Rin/ Meuse-Main-
Dunăre şi oferă României şi celorlalte ţări pe care le tranzitează posibilităţi
majore pentru dezvoltarea transportului pe apă.
Prin urmare, sunt în curs de desfăşurare sau proiectare lucrări pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de navigare.
Totodată, Dunărea reprezintă şi o barieră naturală pentru transportul
rutier/feroviar. Are doar trei poduri pe secţiunea românească, deşi construcţia
unui al patrulea pod este planificată la Vidin-Calafat şi există alte câteva
posibilităţi de trecere cu feribotul.

POP DAN GRUPA 1