Facultatea de Navigație și Management Naval

Specializarea Navigație și transport maritim și fluvial

Curs Navigație Fluvială
Student Cojocaru Bogdan
GRUPA 4112C

PROIECTAREA UNUI VOIAJ PE APE INTERIOARE

Cu nava River Trader de la portul Giurgiu la portul Drobeta Turnu-
Severin în perioada 20.06.2021 - 22.06.2021

Constanța 2021

1
Cuprins

1. Introducere...................................................................................................................................3

2. Caracterizarea navei.....................................................................................................................4

3. Caracterizarea mărfii...................................................................................................................5

4. Caracterizarea porturilor..............................................................................................................5

5. Planificarea voiajului………………………………………………………………………………………………………………………….7

6. Concluzii………………………………………………………………………………………………..14
7. Bibliografie……………………………………………………………………………………………15.

2
 1. Introducere

Navigația fluvială se ocupă cu studiul drumului de urmat în siguranță între două puncte pe un
curs navigabil de apă interioară. Navigația se face în principal pe baza unei bune cunoașteri a
caracteristicilor cursului de apă pentru zona în care se navigă și a comportării navei în funcție de acestea.
Determinarea poziției navei se face în funcție de reperele de la mal.

În prezent, navigaţia fluvială atât în Europa, cât şi pe alte continente deţine o pondere tot mai
mare în ansamblul transporturilor de mărfuri. Din datele statistice publicate rezultă, de exemplu, faptul că,
în Europa Centrală, navigaţia fluvială deţine aproape 1/3 din totalul traficului, avand o tendinţă de
creştere permanentă.
În aprecierea importanţei acestui sistem de transporturi, se ţine seama de mai multe elemente,
între care mai importante sunt:
 nivel destul de scăzut al cheltuielilor de exploatare;
 economicitatea mai ridicată;
 capacitatea mare de transport;
 prezentarea unor riscuri mai reduse;
 asigură progresul diferitelor ramuri economice.
 Navele ce navigă în sectorul românesc al Dunării trebuie să respecte prevederile regulamentului
de navigație pe Dunăre, care reglementează:
 condițiile tehnice ale navelor și documentele ce trebuie să se găsească la bord;
 reguli speciale de navigație;
 dispoziții speciale pentru canalul Sulina și gura canalului Sulina;
 navigația în condiți dificile;
 pilotarea navelor;
 remorcajul;
 transportul materialelor inflamabile și explozibili;
 măsuri de prevenirea poluării.
Caracterizare cai navigabile
Voiajul se desfășoară pe Dunăre. Este al doilea cel mai mare fluviu ca mărime din Europa, după
Volga. Traversează 4 capitale – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad și 10 state europene: Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
Izvorăște din Munții Pădurea Neagră, Germania. Dunărea este cel mai mare fluviu al Europei centrale și

3
de sud-est având o lungime de 3688 km. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-geografice si
geologice, Dunărea se împarte în trei sectoare: a) Dunărea de sus, de la izvoare km 2863 pâna la Gonyu
km 1791, cu o lungime totală de 1072 km; b) Dunărea de mijloc, de la Gonyu km 1791 pâna la Drobeta-
Turnu Severin km 931, cu o lungime totală de 860 km; c) Dunărea de jos, de la Drobeta –Turnu Severin
km 931 pâna la Sulina, având o lungime de 931 km. Dunărea se varsă în Marea Neagra, prin cele trei
brațe principale: Chilia 117 km, Sulina 63 km și Sf. Gheorghe 109 km. Sectorul Brăila-Sulina, lung de
170 km, cuprinde albia principală a Dunării pâna la Ceatalul Izmail (Mm43, km 80) precum și brațele
Tulcea și Sulina).

4
2. Caracterizarea navei

o IMO: 8813051;
o Nume: RIVER TRADER
o Tipul navei: General Cargo;
o MMSI: 636015670 ;
o Call Sign: D5CD5
o Pavilion: Liberia [LR];
o Tonaj brut: 794  ;
o DWT de vară: 1399 t;
o Pescaj: 2,6 m;
o Lungimea totală x Lățimea maxima: 58.27 x 9.42 m;
o Anul de construcție: 1989.

5
3. Caracterizarea mărfii
Se vor transporta 1250 T de grâu. Indicile de stivuire este de 0,770 tone pe m 3. Marfa nu prezintă
niciun grad de pericol.
Condițiile de stivuire – Prin stivuire se înţelege totalitatea operaţiunilor efectuate în vederea aşezării
metodice a mărfurilor pe navă şi asigurarea perfectei lor conservări pe toată durata voiajului.
La încărcare se va ţine seama de manipularea, dispoziţia, caracteristicile şi ambalajul mărfurilor,
astfel ca prin stivuire să se asigure că:
 echipajul şi nava să fie la adăpost de orice primejdie ce ar surveni din felul în care sunt dispuse
mărfurile;
 marfa trebuie să fie ferită de orice pierderi sau avarii, asigurându-se predarea ei în bune condiţii la
destinaţie;
 spaţiul destinat mărfurilor să fie folosit la maximum dând posibilitatea să se încarce cât mai multă
marfă şi deci să se obţină o cât mai mare rentabilitate a navei;
Toate magaziile de marfă, trebuie bine curăţate înaine de încărcare, prin măturare, raşchetare şi
spălare cu apă sub presiune, pentru îndepărtarea tuturor resturilor de marfă, precum şi rugina sau
vopseaua detaşabilă, cu o atenţie deosebită în locurile mai puţin accesibile. Ori de câte ori se foloseşte apă
sărată, pentru spălarea magaziilor de marfă, aceleaşi magazii trebuie spălate şi cu apă dulce, pentru a
reduce efectul coroziunii şi pentru a preveni contaminarea cu sare.
Timpul necesar pentru a curăţa şi a pregăti o magazie de marfă pentru a fi încărcată, va depinde
de cât de murdară este aceasta, în urma mărfii transportată anterior, de volumul de resturi de marfă, de
mărimea magaziei, de resursele disponibile pentru curăţare, de standardul de curăţenie cerut, precum şi de
numărul şi de experienţa membrilor de echipaj
Una dintre cele mai dificile curăţări ale magaziilor de marfă, este pregătirea acestora pentru
încărcarea de cereale, după ce s-a descărcat o marfă murdară sau prăfoasă, precum cărbunele sau minereul
de fier şi mai ales dacă această marfă a lăsat urme unsuroase pe pereţii magaziei, sau alte reziduuri, care
s-au întărit pe suprafeţele de metal ale acesteia.
Atât cerealele simple, cât şi cele procesate, care sunt foarte susceptibile la decolorare şi contaminare,
trebuie încărcate în magazii de marfă, care sunt complet vopsite, iar vopseaua nu se decojeşte. Este foarte
important deasemenea, ca în magaziile în care se încarcă cereale să nu existe rugină detaşabil
Datorită procesului de respiraţie care duce la umezirea, alterarea sau încolţirea cerealelor din
magaziile navei pe timpul voiajului, în special de lungă durată, apare procesul de acumulare de căldură în
masa lor, fapt ce duce la încingerea acestora. Fiind conducătoare de căldură, cerealele reţin cea mai mare
parte din cantitatea de căldură degajată în procesul de respiraţie, iar aceasta la rândul ei produce

6
fenomenul de transpiraţie, care duce la creşterea umidităţii masei de cereale. Pentru a prevenii acest lucru
este nevoie de o ventilație bună. De asemenea, magaziile trebuie să fie etanșate pentru a împiedica
infiltrarea apei.

4. Caracterizarea porturilor
COMPLEXUL PORTUAR GIURGIU-Km 489 - Km 497
Portul Giurgiu se află în județul Giurgiu, pe malul stâng al Dunării
Portul este de tip fluvial, permiţând acostarea barjelor de până la maxim 2000 t;
Portul Giurgiu este dezvoltat în trei amplasamente astfel:
- Sectorul Ramadan - cu funcţiuni de acostare la Dunăre în lungime de cca. 750 ml;
- Canalul Plantelor - unde sunt amenajate fronturi de acostare având lungimea totală de 740 ml. Spre
ostrovul Cioroiu este amenajată o dană pentru produse de balastieră;
- Bazinul Veriga - unde se află un important şantier naval dispunând de un syncrolift pentru nave de 5000
t, cheuri de armare, hale de producţie şi reparatii, utilaje etc. În prezent acesta se afla înglobat în Zona
Liberă Giurgiu.
PORTUL GIURGIU RAMADAN( Capacitate de operare 435.000 to/an)
Front de acostare 1500 ml ( 15 dane), după cum urmează:
- 250 ml ( 2 dane) front operativ pentru mărfuri
- 500 ml ( 5 dane) acostare nave pasageri şi remorchere
- 100 ml ( o dană) acostare nave trecere peste Dunăre ( RO-RO)
- 150 ml ( 2 dane) staţionare nave

- 400 ml ( 4 dane) de operare la cheu vertical ( Zona Liberă Giurgiu)

- 100 ml ( o dană) operare cereale ( încărcare – descărcare) la cheu vertical ( Zona Liberă Giurgiu)
BAZINUL PLANTELOR
- 1190 ml in Bazinul Plantelor cuprinzând fronturi amenajate cu cheu vertical si pereu pentru operarea
marfurilor de masa (balast, cereale etc.).
- Portul Bazinul Plantelor (km490-492), are accesul la km 490 prin canalul Smarda, in apropiere de podul
de peste Dunare. Distanta intre bazin si Dunare este de 500 m;
- Portul este un bazin natural cu fronturile de acostare, in majoritate situate pe latura dinspre oras a
bazinului. Activitatea specifica desfasurata in Portul Bazinul Plantelor este de trafic de marfuri, in special
de descarcare din nave atat a produselor de cariera si balastiera, cat si a cerealelor.;
- Portul este de tip fluvial, permitand acostarea barjelor de pana la max. 1500 t;
- Adancimea de acostare este de -2.0 m;

7
- Frontul de acostare (~1190 m) este constituit din 12 dane, dispuse dupa cum urmeaza, incepand din
amonte:
- frontul de circa 400m de cheu din zidarie de blocuri naturale din piatra cioplita ;
- 2 dane (~170 m lungime) front operativ cheuri verticale, pentru agregate (produse de balastiera si
cariera) ; Cheul este prevazut cu cale de rulare macarale si cu cale ferata;
- 170 m (2 dane) front operativ , cheuri pereate, pentru cereale de siloz;
- 850 m (8 dane) fronturi neamenajate, care ocazional sunt folosite ca iernatic sau se lucreaza la 2 dane
pentru descarcari agregate la mal natural;
- 170 m cheu dintr-o structura din beton armat;
- pe malul opus se afla un front de acostare in lungime de 160 m - dane de balast,
- Suprafata platformei de depozitare- 29.000 mp;
- Echipamente de operare:
-2 macarale portic de cheu de 5tf x 32 m;
-3 macarale portic de cheu de 16tf x 32 m.
- Capacitate de trafic-1.320 mii t/an;

Portul Dobreta Turnu Severin – se află în județul Mehedinți, pe la malul stâng al Dunării, între
Km 927 și Km 933+300. Are o suprafață totală de 113.485 mp.
Facilitați portuare:
⮚ depozit neacoperit de 13.725 mp;
⮚ alimentare cu energie electrică, apă și canalizare;
⮚ Echipamente: 3 macarale de cheu, 1 macara luffing-slewing, 1 motostivuitor.
⮚ Portul este de tip fluvial, permitand acostarea barjelor de pana la 3000 t;
⮚ - Accesul la cheu se realizeaza direct din senalul navigabil;
Lungime front de acostare;
⮚ - 300 ml cheuri verticale aferente danelor comerciale;
⮚ - 420 ml cheuri pereate pentru danele de asteptare;
⮚ - 365 ml cheuri pereate pentru dane iernatic

8
 ⮚ Lumgimea cheurilor are o lungime totală de 500 de m și 5 dane de operare.
Adânicmea apei la cheu este de 4-5 m.

5. Planificarea voiajului
Nava “River Trader” începe încărcarea cu grâu din portul Giurgiu în jurul orei 1:00. Nava pleacă
încărcată din portul Giurgiu pe data de 20.06.2021 la ora 7:00, după ce răsare soarele, parcurge 100 de
mile nautice cu viteza de 7 noduri, ajunge la ora 20:58 în portul Bechet unde aruncă ancora din cauza
lăsării întunericului. Pe data de 21.06.2021 la ora 5:25, nava părăsește rada portului Bechet și se îndreaptă
către portul Drobeta Turnu-Severin cu viteza de 8 noduri, unde ajunge la ora 21:20, nava parcurge 133 de
mile marine. Descărcarea va dura 6 ore.
Nava parcurge în total 233 de mile marine. Durata totală e voiajului este de 49 de ore și 34 de
minute, din care 29 de ore și 7 minute în marș și 8 ore și 27 minute la ancoră la care se adaugă cele 12 ore
de încărcare-descărcare.
.
Listă waypointuri:

9
10
11
12
13
14
15
Concluzii

Nava River Trader își va desfășura voiajul pe o perioadă de 3 zile în bune condiții de navigație. În
prima zi nava încarcă marfa din portul Giurgiu, urmând apoi a se îndrepta către destinația finală, portul
Drobeta Turnu-Severin. Nava înaintează cu o viteză de 7 noduri, iar din cauza lăsării întunericului este
nevoită să staționeze în portul Bechet. A doua zi își continuă drumul către portul Drobeta Turnu Severin
cu o viteză de 8 noduri.

Aceasta va transporta grâu din portul Giurgiu până în portul Drobeta Turnu-Severin, în condiții
de siguranță, respectând reglementările impuse de Ministerul Transporturilor – Direcția Navală, prin
Regulamentul de Navigatie pe Dunăre în Sectorul Românesc.
Profitul navei ”River Trader” ,ce a fost realizat prin transportarea grâului, este de 35.150 €. În
urma calculelor efectuate a rezultat că voiajul este rentabil. Din acest voiaj s-au realizat venituri în valoare
de 56.250€, din care se scade totalul de cheltuieli reprezentate de combustibilul folosit, personalul navei,
materialele necesare pentru pregătirea navei pentru voiaj, cheltuielile legate de taxele portuare, plata
pilotajului, a remorcherelor și multe altele. Cheltuielile sunt reprezentate de suma de 21.000€.
Nava nu a întâmpinat niciun pericol pe traseul său, având parte de o vreme bună.

Referinte biblografice
1. Porturi dunărene pg. 34, 40;
2. https://www.apdf.ro/prezentare-porturi/portul_giurgiu.html
3. https://www.apdf.ro/prezentare-porturi/portul_drobeta_turnu_severin.html
4. http://apdf.ro/sitevechi/drobeta_turnu-severin.html
5. https://www.marinetraffic.com/en/ais/details/ships/shipid:755690/mmsi:636015670/i
mo:8813051/vessel:RIVER_TRADER/_:9b1a75069515ee034cc25a2d3154ea83
6. “ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE PRIVIND TRANSPORTUL CEREALELOR
PE MARE”, Cristian Andrei, Editura Nautica, 2013;
7. https://map.openseamap.org/

16