Navigatie fluviala si ape interioare

CURSUL 3
Navele fluviale, fluvial-maritime şi
porturile fluviale
• Porturile interioare au diferite forme de
organizare, de proprietate, domenii de
activitate, dimensiuni, și legături de
transport cu zonele adiacente lor.
• Diversitatea și, prin urmare, rolurile
diferite pe care le joacă sistemele de
transport, lanțurile de aprovizionare
sau de dezvoltare regionala au contribuit
la dezvoltarea căreia fac parte duc la
lipsa consens de mulți ani, chiar și în
ceea ce privește definirea acestora
• In Europa există porturi interioare de diferite
dimensiuni și caracteristici diferite ce
ilustrează scara diversitatii lor.
• De la porturi mici, private, cu o singură
entitate, cu un debarcader a unei funcții cheie
de transport (portul Bydgoszcz - cifra de
afaceri pentru un volum de mărfuril de câteva
mii de tone pe an) la porturi public-private cu
mai multe actori economici, cu o entitate de
management și funcții obiective și spațiale
dezvoltate (Duisburg - 131 milioane tone în
2017).
• Transportul fluvial reprezintă un sector
strategic al României, dat fiind că porturile
fluviale alături de portul Constanţa, joacă
un rol important în activitatea de comerţ
exterior şi tranzit al mărfurilor prin
România.
• Dunărea şi portul Constanţa constituie
puncte de intrare din şi spre Orientul
Mijlociu şi Orientul Îndepărtat.
• România are 1.075 de kilometri de
Dunăre, adică 40% din totalul sectorului
navigabil al fluviului, ce asigură legătura
directă cu nouă state europene, 20 de
porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi,
Tulcea şi Sulina pot opera şi nave
maritime) şi două canale navigabile
Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă -
Midia, care fac legătura cu portul
Constanţa şi cu Marea Neagră.
• Nava este o constructie speciala, etansa,
capabila sa pluteasca si sa se deplaseze pe
apa intr-o directie voita,cu o viteza stabilita si
cu un scop determinat: transport de marfuri si
pasageri, lucrari hidrotehnice, cercetare
stiintifica, pescuit, agrement etc.
• Coca este partea principala a navei care
asigura exploatarea acesteia corespunzator
cerintelor navigatiei si destinatiei.
• CLASIFICAREA NAVELOR FLUVIALE DUPA DESTINATIE

Navele fluviale se clasifica in doua categorii principale: propulsate si

nepropulsate, care la randul lor se impart dupa destinatie in grupe de nave.

Nave propulsate
• Grupa navelor propulsate destinate efectuarii transportului fluvial:
remorcherele de linie, impingatoarele de linie, barjele si slepurile
autopropulsate, tancuri autopropulsate.
• Grupa navelor pasagere fluviale: pasagere clasice, pasagere rapide,
hidrobuzele, bacurile de traversare autopropulsate, feriboturile.
• Grupa navelor fluviale propulsate cu destinatie speciala care cuprinde:
nave scoala, nave de salvare, nave hidrografice, nave de semnalizare, nave
spargatoare de gheata.
• Grupa navelor fluviale tehnice: dragi, salande, macarale plutitoare, etc;
• Grupa navelor fluviale de serviciu: remorchere de manevra, pilotine, nave
de stins incendiul, nave de bunkeraj, salupe pentru diverse servicii.
• Nave nepropulsate
• Grupa navelor nepropulsate de transport:
slepurile, barjele, ceamurile, tancurile,
pletinele.
• Grupa navelor nepropulsate destinate
pasagerilor si personalului: pontoane de
acostare, pontoane dormitor, bacuri mici de
trecere pasageri si mijloace auto.
• Grupa navelor nepropulsate tehnice: dragi,
salande, deroseze, macarale plutitoare,
tancuri de bunkeraj, pontoane atelier.
Petrolier fluvial ieşind din cala navei
Baco-Liner 3
Portul Mineralier Galaţi
• Federatia Europeana a porturilor fluviale si de ape
interioare (European Federation of Inland ports -
EFIP) reunește aproape 200 de porturi
interioare și autorități portuare din 18 țări ale
Uniunii Europene, Elveția, Serbia și Ucraina.
• EFIP servește drept „punct nodal” între
porturile interioare și instituțiile europene. În
acest sens, EFIP face schimb de informații cu
privire la evoluțiile recente ale politicilor către
membrii săi. Și, în același timp, EFIP
informează factorii de decizie europeni despre
ceea ce se întâmplă în porturile interioare. În
cele din urmă, EFIP asigură schimbul de
informații și opinii între membrii săi.
• R.A. Administratia Zonei Libere Sulina administreaza o
suprafata de 175,5117ha, inclusa in intravilanul
orasului, compusa dintr-un numar de 2 perimetre,
amplasate atat in zona orasului, cat si in jurul
bazinuluimaritim de tranzit.
In perimetrul 1 si in zona amenajata a perimetrului 2,
care au statut de zona libera, sunt amplasate lucrari de
infrastructura:
• - cheuri, platforme, accese rutiere,
- cladiri cu destinatie administrativa,
- spatii comerciale,
- depozite, retele de energie electrica,
- alimentare cu apa si canalizare.
• Perimetrul 2, zona neamenajata este compusa
din:
1.339.510 m2 teren neamenajat, parte din teren
provenind din dragarea bazinului maritim de
tranzit;

bazinul maritim de tranzit in suprafata de

330.850 mp si o adancime de 7 m;

bazinul fluvial destinat navelor de agreement si

pescaresti, in suprafata de 50.150mp.
• Port Docuri S.A. Galati
Pozitie geografica:amplasat pe malul stang al
Dunarii, Mm 80; Frontul de cheu se intinde pe o
suprafata totala de 1.500 ml. din care 500 m la
Dunare iar restul fiind aferent bazinului portuar
existent;
Tehnologie eficienta de exploatare portuara
Capacitati de depozitare multiple precum si
mijloace mecanice pentru ridicat, transportat si
pentru stivuirea marfurilor.
Utilitati: energie electrica, apa, gaze naturale
• Facilitati portuare
• Suprafata totala a portului este de 169.331,00 mp

• Accesul in port se face pe cale rutiera, cale ferata (normala si larga) si pe cale fluviala:
• Reteaua de drumuri - permite atat tranzitul marfurilor standard cat si a celor
agabaritice si este conectata la reteaua nationala de drumuri si sosele.

• Calea ferata - are o lungime de 2.619 metri, impartita dupa cum urmeaza:
- 1.313 m sina de cale ferata pentru receptie/livrare
- 1.206 m front pentru incarcare/descarcare
- 100 m de cale ferata larga pentru incarcarea/descarcarea vagoanelor provenind din
C.S.I.
Manevrarea vagoanelor in incinta portului se executa utilizand propria locomotiva.

• Calea fluviala
- accesul se poate face cu barje, nave fluviale si nave maritime de max. 8.000 tdw
(capacitatea si pescajul navelor admise la operare depind in exclusivitate de adancimea
maxima a Dunarii inregistrata la Bara Sulina.
- portul beneficiaza de 7 dane, dupa cum urmeaza: 3 dane de cate 120 m lungime
situate de-a lungul Dunarii si 4 danede cate 90 - 110 m lungime situate in bazinul
portuar.
- 1 dana de 130 m lungime este situata in bazinul portuar si este specializata in cereale.
• Port Braila
Pozitie geografica: port fluvio-maritim, amenajat pe malul stang al Dunarii, la km
170. Utilitati: energie electrica, apa, gaze naturaleCai de acces: cale ferata, drum
rutier
Portul se compune din urmatoarele zone:
Zona veche a portului Braila asezata de-a lungul malului Dunarii are urmatoarele
sectoare:
- intre km 173 si 172+200 este zona neoperativa, cu mal natural;
- intre km 172+200 si km 171 cu lungimea de 1200 m, malul este prevazut cu cheu
pereat si cuprinde danele 1-14, destinate micilor ambarcatiuni si de agrement
precum si navelor maritime (zona "Bai");
- in aval de km 171 se afla cinci dane cu lungimea de 400 m, prevazute cu cheu
inclinat ce au in dotare patru pontoane de acostare destinate navelor de pasageri,
fluviale si de turism;
- dana maritima destinata marfurilor generale, cu cheu inclinat prevazut cu 2
pontoane pentru incarcare nave maritime;
- zona Trans-Europa-Braila - situata la km 170 - port Braila la danele 23-24 cu
adancime minima 7,5 m;
- danele 25- 28 sunt fluvialo-maritime, in lungime de 550m, cu cheu inclinat,
adancime minima in dana de 6 m.

Bazinul "Docuri Braila" a carui gura de intrare se afla la km 169+100, este prevazut
cu un front portuar in lungime de 1475 m.
Adancimea minima in bazin este - 7,5m.
• Port Industrial Tulcea
• Portul este situat pe Dunare la km 73,05Tehnologie eficienta de exploatare
portuaraCapacitate de stocare:
- dana maritima: 8600 mp (9000 kg/mp)
- dana fluviala 3000 mp (4000 kg/mp)

• Utilitati: energie electrica, apa, gaze naturaleEchipamente portuare:1. Macarale de

tip cheu:
- 3-20 tf/32m/carlig;
- 16 tf/32 m/graifer
Alte caracteristici ale portului industrial:
• Numar bazine: 1Impingatoare 2Terminal pasageri: lungime cheu 100 m
Zona tarmurilor operationale:
- suprafata maritima 7150 mp
- suprafata fluviala 950 mp
Adancimea apei:
- dana maritima 7,5 m
- dana fluviala minim 3,0 m
Numar cheuri:
- doua dane maritime
- o dana fluviala
Lungime cheu:
- dana maritima 230 m;
- dana fluviala 100 m
• Parcursul mărfurilor se stabileşte prin
însumarea parcursurilor parţiale dintre tonele
de marfă transportate de fiecare navă fluvială
în fiecare voiaj şi distanţa pe care se
efectuează transportul.
Pt/km
• Pt / km = parcursul mărfurilor în tone/kilometru
• Gi = greutatea mărfurilor transportate de
fiecare navă în fiecare voiaj
• di = distanţa pe care se efectuează fiecare
transport
Acest indicator se centralizează pe întreaga flotă
fluvială (după ce a fost stabilit pe fiecare navă
fluvială în parte), exprimând sursa propriu-zisă a
veniturilor realizate de flota fluvială. Cu cât
parcursul mărfurilor este mai mare şi durata
staţionărilor mai mică, cu atât va fi mai mare şi
numărul de voiaje, respectiv veniturile realizate
vor creste.
• Indicatorii cantitativi se referă la volumul activităţii de transport
planificat şi realizat. Principalii indicatori cantitativi (de volum) sunt:
mărfuri transportate (expediate), parcursul mărfurilor, distanţa
medie de transport, volumul total al transporturilor de mărfuri,
venituri brute (exprimate într-o monedă de circulaţie
internaţională) din transporturile de marfă efectuate cu flota
proprie. Cu unele excepţii, modul de stabilire al acestor indicatori
cantitativi este similar cu cel utilizat în cadrul celorlalte modalităţi
de transport (feroviar, auto, maritim etc.).
• Pentru traficul fluvial, volumul transporturilor se determină prin
relaţia:
• Vf =Vmarfa · K

• Vf = volumul mărfurilor transportate pe fluviu

• Vmb = volumul mărfurilor transportate
• K = coeficientul de creştere al activităţii economice a beneficiarilor
deserviţi de mijloacele de transport fluviale