Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Localizat la întretăierea rutelor comerciale care leagă ţările dezvoltate ale Europei
Occidentale şi pieţele în dezvoltare ale Europei Centrale de furnizorii de materii prime din
C.S.I., Asia Centrală şi Transcaucazi, Portul Constanţa este principalul port românesc şi cel
mai mare port din bazinul Mării Negre.
Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geostrategică fiind situat pe ruta a două
dintre Coridoarele de Transport Pan-Europene, şi anume Coridorul IV – rutier şi cale ferată
şi Coridorul de transport fluvial VII – care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin
Rhin-Main-Dunare.
În partea de sud a Portului Constanţa există o zonă fluvio-maritimă care permite
acostarea atât a navelor maritime cât şi a celor fluviale, conferindu-i astfel calitatea de port
maritim şi fluvial.
Descrierea Portului Constanţa
U.M. Port Nord Port Sud Total
Existent Existent Final Existent Final
Suprafaţă totală ha 789 2.837 2.837 3.626 3.626
- Uscat ha 484 610 1.300 1.094 1.784
- Apă ha 305 2.227 1.573 2.532 1.842
Dig km 3,5 10,5 11,5 14,0 15,0
Lungime cheiuri km 15 10 50 25 65
Număr de dane nr. 82 50 200 132 282
Adâncime bazin m 7,2 – 14,5 7,0 – 19,0 7,0 – 22,5 7,0 – 19,0 7,0 – 22,5
Capacitate trafic mil. tone/an 63,5 20,0 170,0 83,5 233,5
- mărfuri uscate mil. tone/an 43,5 10,0 160,0 53,5 203,5
- mărfuri lichide mil. tone/an 20,0 10,0 10,0 30,0 30,0
Capaitate
maximă navă
- mărfuri uscate D.W.T. 65.000 150.000 165.000 150.000 165.000
- mărfuri lichide D.W.T. 80.000 150.000 250.000 150.000 250.000
Cele două porturi satelit Midia şi Mangalia sunt situate în apropierea Portului
Constanţa şi îndeplinesc o funcţie importantă în cadrul portuar general.
Portul Constanţa oferă o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt:
• port multifuncţional cu facilităţi moderne şi adâncimi ale apei în bazinul portuar
suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;
• acces direct la Coridorul Pan European VII - Dunărea, prin Canalul Dunăre-Marea
Neagră, oferind o alternativă de transport către Europa Centrală mai scurtă şi mai
ieftină decât rutele care folosesc porturile din partea de nord a Europei;
• conexiuni bune cu toate modalităţile de transport: pe cale ferată, rutier, fluvial,
aerian şi prin conducte;
• noul terminal de containere de pe Molul II S, crescând capacitatile de operare a
containerelor în Portul Constanţa;
• terminale Ro-Ro şi Ferry Boat potrivite pentru dezvoltarea navigaţiei de cabotaj
care deserveşte ţările riverane Mării Negre şi Dunării;
• noul statut de "port cu facilităţi vamale" al Portului Constanţa;
• dezvoltări viitoare planificate.