Proiect

Tehnologia montarii si repararii

instalatiilor navale

Instalatii de balast

Profesor indrumator: Student: Agache Mariana

Prof. univ. Oana Jarca Grupa: 2144

 ANUL UNIVERSITAR 2017-2018

1. DESCRIEREA GENERALĂ A NAVEI

1.1 TIPUL NAVEI

Nava este un tanc proiectat pentru a transporta produse petroliere şi produse chimice.
Nava are o singură elice şi un singur motor având compartimentul de maşini şi suprastructura
la pupa. Între compartimentul de maşini şi zona de marfă sunt amplasate compartimentul de
pompe şi un cofferdam.
În planul diametral se afla un singur perete longitudinal. Nava are în prova bulb şi o
punte teuga.
Nava are 12 tancuri de marfă plus 2 slop tank, pregătite pentru a transporta produse cu
greutate specifică de până la 1.025 t/m3.
Propulsia este asigurată de un motor diesel lent reversibil şi o elice cu pas fix. Controlul
instalaţiei de propulsie se realizează din timonerie de către o singură persoană.
Suprastructura asigură spaţiu în cabine pentru un total de 32 de persoane.
Necesarul de energie electrică este asigurat de 3 diesel generatoare.
Corpul navei are dublu fund şi dublu bordaj.

1.2 DIMENSIUNI PRINCIPALE, DEADWEIGHT

Dimensiuni principale ale navei de tip petrolier de 115000 DWT:

 Lungimea totala Loa = 250 mm

 Lungimea intre perpendiculare: Lpp = 240.10 mm
 Latimea B = 44 mm
 Inaltimea de constructie D = 21.30 mm
 Pescajul de proiectare Td = 13.60 mm
 Pescajul de calcul T = 14.8 mm
 Viteza navei V = 14.5 Noduri
 Autonomia A = 15000 mile nautice
 Coeficient bloc Cb = 0.83
 Echipaj = 28 persoane

Datele motorului principal pe care l-am ales:

  Model: MAN 6S60ME-C8,5 HL
 Capacitate: 14280 [kw]
 Consum: 170 [g/kwh]
 Nr. Cilindrii: 6
 Dimensiuni: L = 7688 mm , l = 3840 mm , H = 10800 mm

2. Descrierea instalatiei de balast

2.1 Informatii generale.

Instalatia de balast are rolul de a corecta asieta navei in functie de incarcarea navei in
conditii de stabilitate pozitiva in conditii de mars sau de stationare precum si de a asigura
starea navei prin modificarea centrului de greutate al navei balastate.
Instalatiile de balast pot fi:
 Instalatii de balast generale care sunt utilizate pe toate navele maritime si
fluviale;
 Instalatii de balast specializate care sunt utilizate la navele specializate in care
instalatia participa pentru asigurarea rolului functional al navei.
Tubulaturile instalatiei de balast sunt formate din tubulatura principala prin care
circula apa de mare, tubulatura de aerisire a tancului de balast si tubulatura instalatiei de
masura si control ce monitorizeaza nivelul balastului in tancuri.
Se otine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi cu lungime mai redusa si
deci se reduc masa si volumul instalatiei.
Cerinţele impuse instalaţiilor de balast sunt:
 să asigure corectarea poziţiei centrului de masă a navei conform necesităţilor impuse
de stabilitatea navei, în timp util;
 să dreneze sau să umple complet tancurile, sa dreneze casetele de santină şi
coferdamurile, atât pentru nava cu asietă dreaptă, cât şi pentru înclinări îndelungate,
transversală de maximum 15° şi longitudinală de maximum 5°;
 să funcţioneze astfel încât să fie excluse posibilitatea inundării arbitrare a navei,
degradarea de către apă a mărfurilor sau pătrunderea apei în combustibil;
 să nu polueze acvatoriile cu apa amestecată cu reziduuri petroliere sau cu alte produse
prevăzute în convenţiile internaţionale;
 să corespundă cerinţelor impuse de registrele de clasificaţie la construirea navelor şi
echipamentelor lor, în vederea prevenirii poluării cu hidrocarburi ca şi regulilor
internaţionale privind poluarea, ca de pildă MARPOL din 1973 cu protocolul din
1978;
 să dispună de mijloace de acţionare locală şi de la distanţă a pompelor, de aparate
pentru măsurarea cantităţii de apă în locurile de colectare;
 să dispună de mijlocele de conducere a apei către locurile de colectare;
 să fie executate din materiale rezistente la acţiunea apei de mare;
 să aibă cât mai puţine armături de manevră şi fitinguri demontabile.
 2.2 Elemente de constructie

Navele maritime de marfuri generale si de pasageri, mineralierele, petrolierele, navele

frigorifice, etc. dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, pentru reglarea pescajului
în diferite situatii de exploatare, pentru corectarea asietelor transversala si longitudinala a
navei si pentru reglarea stabilitatii transversale.
Cantitatea necesara de balast lichid B este:
 B = (0,2...0,3) Δ pentru navele de marfuri generale;
 B = (0,3...0,5) Δ pentru petroliere.

Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru
marirea sigurantei de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile
conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor nu sunt cu retinere, pentru ca în
tubulatura de balast apa circula în ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de închidere poate
fi facuta manual, precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica.
Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta, în sistem centralizat, iar toate
conductele ajung în compartimentul masini printr-un coridor central, special construit în acest
scop, sub puntea dublului fund.
Instalatia de balast foloseste tevi din otel, sudate longitudinal, zincate sau captusite în
interior cu polietilena, îmbinate prin flanse. Armaturile de închidere sunt din fonta, bronz sau
otel. O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula kingston., care
poate fi de bordaj, montata pe un cheson (fig.1) sau de fund (fig.2).

Fig.1. Fig.2.
Instalatia de balast este alcatuita din urmatoarele componente:
 prize şi chesoane de fund şi bordaj;
  magistrală de apă de mare;
 pompe de balast cu agregatele lor de acţionare;
 valvule de trecere pentru (de)conectarea pompelor (de) la sistemele de
tubulatură;
 casete de distribuţie;
 sisteme de tubulaturi;
 valvule comandate de la distanţă corespunzătoare fiecărui tanc;
 tancuri de balast;
 sorburi şi dispozitive de măsurarea nivelului apei în tancuri;
 valvule de bordaj;

Prizele de fund şi bordaj sunt prevăzute şi cu filtre mecanice grosiere, dispozitive de

suflare şi dezgheţare ce constau în serpentine (inele) perforate alimentate cu aer comprimat
sau abur supraîncălzit plasate în chesoanele de fund şi bordaj. Prizele constituie parte
integrantă a magistralei de apă de mare ce poate fi uşor recunoscută în compartimentul maşini
datorită faptului că este constituită din conducta cu diametrul cel mai mare din toate cele
existente în compartiment. Amplasarea prizelor trebuie să se facă în zonele de pe suprafaţa
operei vii în care depunerile de nisip şi mâl sunt minime.
La golirea tancurilor apa este refulată de către pompe peste bord prin intermediul unor valvule
de bordaj situate în zona liniei de pescaj maxim. Aceste valvule sunt de sens unic împiedicând
pătrunderea apei din exteriorul navei în instalaţie.
Pompele de balast sunt pompe de debite foarte mari şi sarcini pe aspiraţie şi refulare
relativ scăzute (înălţimea maximă de aspiraţie nu depăşeşte 5÷6 m) fapt pentru care sunt
preferate în construcţie pompele de tip centrifugal sau axial autoamorsabile antrenate de
motoare electrice de turaţie corespunzătoare. Atât pompele cât şi celelalte echipamente
electrice, mecanice şi hidraulice sunt navalizate în vederea asigurării rezistenţei acestora la
acţiunea puternic corozivă a aerului şi apei mării precum şi la acţiunea stropilor de apă. Rolul
pompelor este acela de a asigura umplerea sau golirea tancurilor de balast în timpi cât mai
reduşi, în conformitate cu prevederile impuse de Societatea de Clasificare. În practica
exploatării navale se recurge la umplerea sau golirea tancurilor de balast pe cale
gravitaţională dacă durata necesară efectuării operaţiunii respective o permite şi dacă
poziţionarea tancului faţă de linia de plutire pe care se află nava este avantajoasă, aceasta
realizându-se în vederea evitării consumului de energie suplimentar şi uzării inutile a
echipamentelor instalaţiei.
Tubulatura instalaţiei de balast trebuie să asigure, prin construcţie, vehicularea
debitelor de apă impuse în perioadele de timp corespunzătoare prevederilor Registrului. Toate
tubulaturile vor fi astfel montate încât să asigure funcţionarea corectă a instalaţiei şi la
înclinări transversale de maxim 50 şi să nu fie expuse îngheţului. La punerea în funcţiune a
instalaţiei se verifică rezistenţa şi etanşeitatea tubulaturii la o presiune a fluidului de lucru de 4
bari sau o presiune egală cu cea furnizată de pompa de stins incendii când aceasta asigură
preponderent funcţionarea instalaţiei. Ţevile utilizate sunt din oţel căptuşit la interior cu
material cu efect protector contra coroziunii (ex: policlorură de vinil, zinc).
Tancurile de balast sunt tancuri de tip structural fiind dotate cu tubulaturi individuale
astfel încât să existe posibilitatea umplerii sau golirii fiecărui tanc sau grup de tancuri în parte.
În acest scop la bordul navei există magistrale de balast corespunzătoare tancurilor din cele
două borduri din prova compartimentului maşini (tancuri gurnă şi dublu fund) şi picului prova
şi o altă tubulatură de alimentare a tancului de balast din picul pupa. Cuplarea sau decuplarea
acestora la refularea sau aspiraţia pompelor de balast se face prin intermediul unor casete de
distribuţie (distribuitoare hidraulice cu sertar cu secţiuni de trecere mari) comandate
electromecanic. Toate racordările tancurilor la magistrale sunt prevăzute cu valvule
comandate (în general de tip fluture) hidraulic de la distanţă şi sorburi. Toate valvulele
comandate sunt prevăzute şi cu comandă directă locală sau de la distanţă. Armătura
telecomandată va avea o comandă locală care trebuie să acţioneze independent de cea de la
distanţă (mecanică) – de pe puntea pereţilor etanşi. Dacă este posibil aceste acţionări vor fi
directe (ex : roată de mână). Dacă amplasarea valvulei nu permite accesul direct la aceasta
(ex : valvule situate în dublul fund sau în tancul de balast din picul prova), acţionarea manuală
locală poate fi înlocuită printr-o acţionare manuală de la distanţă (ex : acţionare mecanică cu
tije îmbinate cardanic sau hidraulică cu pompă de mână). Casetele valvulelor şi valvulele cu
comandă manuală trebuie să fie amplasate în locuri care, în condiţii normale de exploatare,
sunt permanent accesibile. Protecţia suprafeţelor interioare ale tancurilor la acţiunea corozivă
a apei de mare este realizată prin amplasarea în interiorul tancurilor a plăcilor de zinc cu rol
protector. Nivelul apei din tancuri este determinat prin intermediul traductorilor de nivel
incorporaţi în construcţia fiecărui tanc. Nivelul citit de acestea este trimis prin mijloace
electrice la postul de comandă maşini, unde, prin introducerea valorii nivelului în diagrama de
capacitate a tancului (diagramă ce prezintă dependenţa dintre nivelul lichidului dintr-un tanc şi
volum, abscisă şi ordonată a centrului de greutate al lichidului înmagazinat în tanc) se
determină volumul de apă existent în tanc. Traductorii utilizaţi folosesc diferite principii
funcţionale, în ultima vreme fiind utilizaţi traductorii electronici integraţi care au capacitatea
de a memora diagrama de capacitate a tancului şi de a reda permanent cantitatea de apă
prezentă în tanc.
Prezenţa valvulelor şi casetelor de distribuţie comandate, traductorilor de nivel al apei
din tancuri împreună cu acţionarea electrică a pompelor de balast permit gestionarea
centralizată a întregii instalaţii din postul central de supraveghere şi comandă al
compartimentului maşini .
Sorburile sunt ajutaje tronconice (pâlnii) dispuse în pupa fiecărui tanc de balast şi cât
mai înspre planul diametral al navei. Se pot monta sorburi şi în zona gurnei la tancurile din
regiunea gurnei. Sorburile pot fi prevăzute sau nu cu filtre mecanice grosiere pentru evitarea
antrenării pe tubulatură a eventualelor impurităţi mecanice de dimensiuni mari.
Există posibilitatea folosirii ca tancuri de balast şi a tancurilor de combustibil după ce acestea
s-au golit complet cu condiţia ca la debalastare să se efectueze o operaţie de separare a apei de
substanţele petroliere antrenate. În acest caz este interzisă folosirea ca pompă de rezervă a
pompei de stins incendii pentru evitarea pătrunderii în instalaţia de stins incendii a
reziduurilor petroliere.
Tancurile de balast sunt situate cât mai departe de centrele de greutate şi de carenă ale navei în
vederea maximizării efectului de reducere/amplificare a amplitudinii oscilaţiilor transversale
ale navei pe mare montată şi celui de ajustare a asietei navei. Astfel, tancurile vor fi
poziţionate în zona bordajelor, dublului fund şi picurilor. Umplerea tancurilor se recomandă a
fi completă în vederea eliminării consecinţelor negative induse de prezenţa suprafeţelor libere
asupra stabilităţii navei.
Funcţionarea instalaţiei de balast ca instalaţie de asietă prevede conectarea atât pe
aspiraţia cât şi pe refularea pompelor de balast, prin intermediul casetelor de distribuţie, a
conductelor de legătură cu tancurile de balast în vederea transvazării apei dintr-un bord în
altul sau între tancurile din prova şi pupa navei cu scopul obţinerii asietei dorite, în vederea
apupării sau limitării amplitudinii oscilaţiilor navei.
Importanţa unei bune funcţionări şi fiabilităţi a instalaţiei de balast-asietă se extinde şi prin
prisma asigurării vitalităţii navei având în vedere importanţa asigurării flotabilităţii şi
nescufundabilităţii navei prin limitarea înclinării acesteia – se evită în acest fel imersarea
navei până sub linia de siguranţă – şi utilizarea, în caz de necesitate deosebită, a pompelor de
balast la golirea compartimentelor inundate şi asigurarea debitelor de apă necesare stingerii de
incendii apărute la bordul navei – prin cuplarea pompelor de balast la instalaţiile de santină
respectiv la cea de stins incendii cu jet de apă.

In figura 1 este prezentata schema tancurile de balast pentru o nava de tip petrolier.

2.3 Calculul instalatiei de balast

Diametrul necesar al tubulaturii pentru vehicularea balastului, se calculeaza tinind cont

de volumul de balast necesar a fi transportat si se calculeaza utilizind formula data de R. N.
R.:

d i=18 ∙ √3 V i (mm)

in care:

V - volumul de balast al tancului deservit de tubulatura pentru care se calculeaza

diametrul.

Timpul total de umplere - golire a tuturor tancurilor este de 8-10 h și rezultă din
formula:

V
Q= (m3/h)
n∙τ

in care:

n = numarul de pompe
 Timpul de umplere – golire al tancurilor de balast:

V volumul total de balast

τ= = (h)
Q debitul total ales

Diametrul calculat al tubulaturii este:

4B 4V
d c=
√ √
3600∙ π ∙ g ∙ ρw ∙ V min ∙ τ
=
3600∙ π ∙ τ ∙ V min
mm

unde:

V = volumul tancului

w = 1025 (Kg/m3) - densitatea apei de mare

g = 9,81 (m/s2) - acceleratia gravitationala

Vmin = 2 (m/s2) - viteza in tubulatura

 = 1 (h) - timpul de balastare

Se recalculeaza viteza in tubulatura:

4Q
V= m/ s
π ∙d STAS2 ∙ 3600

Nr. Volume Diametrul interior Diametrul Timpul de golire sau

tank Tank Identification m3 calculat adoptat umplere
W.B. Tank Fore
1 Peak 3044 260,9 280 15,5
2 W.B. Tank Ps. 3031 260,5 280 15,4
3 W.B. Tank Stb. 3031 260,5 280 15,4
4 W.B. Tank Ps. 3326 268,7 280 16,9
5 W.B. Tank Stb. 3326 268,7 280 16,9
6 W.B. Tank Ps. 3099 262,4 280 15,7
7 W.B. Tank Stb. 3099 262,4 280 15,7
8 W.B. Tank Ps. 3102 262,5 280 15,7
9 W.B. Tank Stb. 3102 262,5 280 15,7
10 W.B. Tank Ps. 3098 262,4 280 15,7
11 W.B. Tank Stb. 3098 262,4 280 15,7
12 W.B. Tank Ps. 3456 272,1 280 17,5
13 W.B. Tank Stb. 3456 272,1 280 17,5
W.B. Tank After
14 Peak 1361 199,5 280 6,9
15 W.B. Tank Ps. 107 85,5 280 0,5
16 W.B. Tank Stb. 140 93,5 280 0,7
TOTAL WATER
BALLAST 42882 Timpul total 217,6
 Calculul instalatiei de balast conform registrului GL pentru cele doua magistrale se face
prin urmatoarea formula: d=1,68∗√ L ( B+ D ) +25

d - diametrul interior al magistralei;

L – lungimea navei;
B - latimea navei;
D – inaltimea navei;
K = 1,68 - valoarea este adoptata pentru magistrale de balast si tronsoane racordate
direct la pompa.

Se aplica relatia:
d=1,68∗√ 250 ( 44 +21.3 ) +25=240 mm
Debitul prin cele doua magistrale la o viteza recomandata a fluidului de 2m/s va fi
de :
v∗π∗d 2 2∗3,14∗0,2402
Q= ∗3600= ∗3600=325.55 m3/h
4 4
Umplerea tancurile ar dura in jur de 23,34 h.
Se va adopta diametrul tevilor de 4 ori mai mare decat minimul specificat de registru,
iar timpul de balastare/debalastare va fi:
V 23,34
τ= = =5,835 h
Q 4
Se va adopta pe nava respectiva 2 pompe centrifugale cu debitul de 1500 m 3/h si
rezulta ca timpul de balastare/debalastare va fi:

V 42882
τ= = =14,3 h
Q 3000

2.4 Calculul pierderilor de sarcina ale instalatiei

Pierderile de sarcină apar în funcţionarea instalaţiilor navale datorita frecarilor

particulelor de lichid cu tubulatura (pierderi liniare de sarcina), dar şi datorită trecerii
vanei de fluid prin coturi, vane, robineţi , diafragme (pierderi locale de sarcina).

lc v 2rec
h=λ ∙ ∙ ρ∙
d 2

- este coeficientul de frecare hidrodinamică (adimensional);

lc- lungimea tubulaturii prin care circulă lichidul [m] (apa de mare);
d-diametrul tubulaturii dSTAS [m].
Sarcina pompei necesara pentru umplerea tancurilor este:
H = (p2-p1)+(z2-z1)ρg+hz
hz – este pierderea de sarcina pe traseu.
Folosind metoda lungimii echivalente se va calcula pierderile de presiune ale pompei
in aspiratie pentru tancurile 3 si 6. Pentru a calcula avem nevoie de lungimea tevilor care
ajuta la aspirarea apei pentru cele doua tancuri.

Puterea consumata pe fiecare diametru in functie de debit este:

Diametru Q 2/3 1000 m3/s 1500 m3/s

250 Pc - 2.2
200 Pc - 6.2
150 Pc 4

Lungimea tevilor pentru tancul 3 este:

 DN150 = 43,5 m
 DN200 = 108,6 m
 DN250 = 120 m

Lungimea tevilor pentru tancul 6 este:

 DN150 = 40,4 m
 DN200 = 160,6 m
 DN250 = 161,4 m

Calculul pentru pierderile de aspiratie a tancului 3:

DN 150 200 250

Coturi 2*6 2*7,3 -
Valvule SDNR - 1*16 -
Valvule SDSL 1*8 1*8 -

Lungimile echivalente in functie de DN:

DN150 = 2*6+1*8 = 20 mcA

DN200 = 2*7,3+1*16+1*8 = 38,6 mcA

DN250 = 0 mcA

Se va adopta valoarea coeficientului ce tine cont de rugozitate Corector = 0,76.

 ( Echiv . lenght + Inst . lenght )∗Pc
Pc=
100∗Corrector

( 20+23,5 )∗4
Pc 150= =2,29 m.c.a.
100∗0,76

( 38,6+78,6 )∗3,4
Pc 200= =5,24 m.c.a.
100∗0,76

( 0+ 90 )∗1,1
Pc 250= =1,3 m.c.a.
100∗0,76

Pierderile pe tubulatura de aspiratie a tancului 3 sunt:

H+Pctotal=5,5+2,29+5,24+1,3 = 14,33

Calculul pentru pierderile de aspiratie a tancului 6:

DN 150 200 250

Coturi 2*6 2*7,3 -
SDNR - 1*16 -
SDSL 1*6 1*8 -

Lungimile echivalente in functie de DN:

DN150 = 2*6+1*8 = 20 mcA

DN200 = 2*7,3+1*16+1*8 = 38,6 mcA

DN250 = 0 mcA

Se va adopta valoarea coeficientului ce tine cont de rugozitate Corector = 0,76.

( 20+22,4 )∗4
Pc 150= =2,23 m.c.a.
100∗0,76

( 38,6+78,6 )∗3,4
Pc 200= =5,24 m.c.a.
100∗0,76

( 0+ 87,4 )∗1,1
Pc 250= =1,265 m.c.a.
100∗0,76
Pierderile pe tubulatura de aspiratie a tancului 6 sunt:

H+Pctotal=5,5+2,23+5,24+1,265 = 14,235 m.c.a.

2.5 Alegerea pompei

Se va alege o pompa centrifugala verticala din seria CA50, are turatia de 1450 rpm si debitul
de 1500 m3/h.
3. Proiectarea instalatiei de balast