Raicu Mihai

ET-42
Universitatea Maritima din Constanta.Facultatea de Electromecanica navala.Specializarea Electrotehnica

Automatizarea instalatiei de balast

Student:Raicu Mihai Profesor Indrumator:Carmen Dumitrescu

1
Raicu Mihai
ET-42

Cuprins

Capitolul I:Introducere.............................................................................................................................. 3
1.1 Definitii.Generalitati. ................................................................................................................. 3
Capitolul II:Instalatia de Balast(Santina) ................................................................................................ 5
2.1 Elemente de constructie ................................................................................................................... 5
2.2.Elemente de exploatare .................................................................................................................... 8
Capitolul III:Automatizarea instalatiei de Balast ................................................................................... 9
3.1. Avantajele automatizarii instalatiilor .......................................................................................... 10
3.2. Functiile sistemului de automatizare in cadrul instalatiei ......................................................... 11
3.3. Statia de pompare.......................................................................................................................... 15
3.4. Concluzii: ....................................................................................................................................... 16
IV.Bibliografie ......................................................................................................................................... 17

2
Raicu Mihai
ET-42

Capitolul I:Introducere

1.1 Definitii.Generalitati.

Instalaţia de balast are drept scop corectarea poziţiei centrului de masă al navei prin ambarcarea,
transferarea şi evacuarea peste bord a balastului lichid (apă de mare).

Instalaţia de balast poate fi interconectată cu instalaţia de santină, putând avea pompe comune şi
porţiuni comune de tubulaturi, întrucât ambele instalaţii vehiculează apă de mare. Gruparea a
două instalaţii diferite ca destinaţie este posibilă datorită agentului de lucru comun şi datorită
amplasării acestor instalaţii la nivelul fundului navei. Astfel, se utilizează un număr mai mic de
pompe, tubulaturi de lungime redusă şi deci, se reduc masa şi volumul instalaţiilor.

Instalaţia de balast şi instalaţia de santină sunt independente numai în zonele navei în care apa
poate fi poluată cu reziduuri petroliere (compartimentul maşini, compartiment căldări etc.).

3
Raicu Mihai
ET-42
Prin descărcarea mărfurilor generale, înălţimea metacentrică a navei se reduce iar stabilitatea
navei se înrăutăţeşte. Pentru a asigura o stabilitate suficientă, în condiţii de navigaţie pe mare
agitată, în tancurile de balast se ambarcă apă de mare, care se adaugă deplasamentului navei
goale.
Navele maritime de mărfuri generale şi de pasageri, mineralierele, petrolierele, navele frigorifice,
etc., dispun de instalaţii centralizate de balastare a navei.

Cantitatea necesară de balast lichid B se încadrează în limitele [1]: B = (0,2...0,3) D, pentru

navele de mărfuri generale; B = (0,3...0,5) D, pentru navele petrolier (unde, D - deplasamentul
total al navei).

Sorburile tubulaturilor din tancurile de balast nu au filtre iar armăturile lor de închidere nu sunt
cu reţinere, întrucât în tubulatura de balast apa circulă în ambele sensuri. Tancurile de balast sunt
deservite de tubulaturi independente, în sistem centralizat, fiecare tubulatură ajungând în
compartimentul maşini printr-un coridor central, amplasat sub puntea dublului fund.

Tubulaturile instalaţiei de balast trebuie să fie amplasate astfel încât să funcţioneze şi la înclinări
transversale ale navei de maxim 50 şi să nu fie expuse îngheţării. Tubulatura de balast trebuie să
fie prevăzută cu mijloace de golire (armături, dopuri, etc.).
În general, pentru întreaga instalaţie de balast, timpul de umplere sau golire a unui tanc este de
(8...10) ore, iar pentru cel mai mare tanc al instalaţiei, 2 ore. Valorile uzuale ale debitului
pompelor de balast pentru navele de mărfuri generale şi de pasageri sunt (100...400) mc/h

Cerintele impuse instalatiilor de balast - santina sunt: sa asigure corectarea pozitiei centrului
de masa a navei conform necesitatilor impuse de stabilitatea navei, in timp util; sa dreneze sau sa
umple complet tancurile, sa dreneze casetele de santina si coferdamurile, atat pentru nava cu
asieta dreapta, cat si pentru inclinari indelungate, transversala de maxim 15° si longitudinala de
maxim 5°; sa functioneze astfel incat sa fie excluse posibilitatea inundarii arbitrare a navei,
degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil; sa nu polueze
acvatoriile cu apa amestecata cu reziduri petroliere sau cu alte produse prevazute in conventiile
internationale; sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificatie la construirea
navelor si echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi ca si regulilor
internationale privind poluarea, ca de pilda MARPOL din 1973 cu protocolul din 1978; sa
dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor, de aparate pentru masurarea

4
Raicu Mihai
ET-42
cantitatii de apa in locurile de colectare; sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre
locurile de colectare; sa fie executate din materiale rezistente la actiunea apei de mare; sa aiba
cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile.

Capitolul II:Instalatia de Balast(Santina)

Acestea deplaseaza centrul de greutate al navei, pentru a o aduce la asieta dorita, prin
ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa de mare. In acest scop
instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata
cu pompe de balast.

2.1 Elemente de constructie

Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru
marirea sigurante si de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile
conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor de inchidere nu sunt cu retinere,
pentru ca in tubulatura de balast apa circula in ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de
inchidere poate fi facuta manual, precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica
sau mecanica, solutia folosita depinzand de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de

5
Raicu Mihai
ET-42
mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia. Toate armaturile de reglaj si casetele de
valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se monteaza si pompele de
balast. Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate
conductele ajung in compartimentul masini printr-un coridor central, special construit in acest
scop, sub puntea dublului fund (la navele mari).

In fig.14 este reprezentata schema instalatiei de balast a unui cargou multifunctional de 15000
tdw (1- afterpic; 2- sorb; 3- pompa de balast; 4- armatura de inchidere; 5- valvula de fund
(kingston); 6- caseta de valvule; 7- tanc lateral inferior de balast; 8- tubulatura de balast; 9- tanc
de combustibil; 10- perete de coliziune; 11- forpic; 12- armatura de inchidere, cu actionare de pe
punte, a comunicatiei cu forpicul; 13- armaturi de golire, cu actionare de pe punte, a tancurilor
superioare laterale 14; 15- puntea principala; 16 filtru; 17- armatura de bordaj).

Pe conducta care duce la forpic, in interiorul tancului se monteaza armatura de inchidere

12, actionata de pe puntea peretilor etansi, in scopul preintampinarii inundarii navei prin
tubulatura de balast, atunci cand in forpic apare gaura de apa. Umplerea tancurilor de sub linia de
plutire poate fi realizata si gravitational. Sorburile, executate ca ajutaje convergente (palnii de
aspiratie), se plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral. In scopul golirii complete
a tancului se pot utiliza si sorburi plasate in zona gurnei.

6
Raicu Mihai
ET-42

O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula kingston, care
poate fi de fund (fig.15) sau de bordaj (fig.16), montata pe un cheson, la care se deosebesc: 1-
armatura de inchidere; 2,3- conducte de alimentare cu abur si cu aer comprimat; 4- racord de
aerisire; 5- tub inelar perforat pentru dezghetare si suflare cu abur sau aer comprimat; 6- gratar.

Cantitatile de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt
transmise la postul de comanda, de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a
instalatiei de balast.

Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incat sa functioneze si la

inclinari transversale de maximum 5° si sa nu fie expusa inghetarii. De asemenea, ea trebuie sa
aiba mijloace de golire (armaturi, dopuri). Tevile instalatiei de balast se probeaza hidraulic,
impreuna cu armaturile de inchidere, la cel putin 4 bari.

In instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifugale dotate cu mijloace de

autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general,
pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de racire a motorului principal. In cazul folosirii
pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor de balast, presiunea de probare a tubulaturii de
balast este data de presiunea de functionare a pompei de incendiu. Este interzisa folosirea
pompei de incendiu in instalatia de balast ale carei tancuri sunt mixte, servind si pentru
depozitarea combustibilului.

7
Raicu Mihai
ET-42

2.2.Elemente de exploatare

Inainte de a incepe exploatarea unei instalatii de balast, dupa construirea sau refacerea ei,
se procedeaza la probare.

Instalatia de balast se verifica si se probeaza dupa terminarea lucrarilor de amenajari,

curatire, vopsire sau cimentare a tancurilor de balast, si dupa executarea si probarea tubulaturilor
de sonda si de aerisiri.

Initial se verifica traseele de tubulaturi, montarea pompelor, tubulatura de sonde si

tubulatura de aerisiri. Se controleaza existenta si corectitudinea amplasarii dopurilor si
armaturilor de golire a instalatiei.

Apoi se trece la probarea in functionare a instalatiei, conform schemei din documentatia

tehnica a navei. Se realizeaza umplerea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de rezerva,
masurand timpii de umplere, mai ales pentru tancul cel mai indepartat si determinand debitul
mediu al pompei de umplere. Umplerea tancurilor se opreste numai dupa ce apa a refulat prin
aerisiri, verificandu-se astfel etanseitatea aerisirilor si capacelor de vizitare a tancurilor.

Se golesc tancurile cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpul de

golirecu pompa de balast a celui mai indepartat tanc amplasat in dublul fund si determinand
debitul mediu. Golirea tancurilor se opreste numai dupa ce pompele nu mai aspira. Dupa oprirea
pompei se masoara nivelul apei ramase in tanc. Se verifica etanseitatea instalatiei si a armaturilor
efectuandu-se o proba de vacuum cu tancurile goale, utilizand dispozitivele de autoamorsare a
pompelor sau dispozitivul centralizat de vacuum.

Se verifica umplerea gravitationala a tancurilor, se executa operatii de transferare a

balastului intre forpic, afterpic si tancurile laterale.

In timpul functionarii trebuie verificata posibilitatea efectuarii manevrelor conform

schemei, accesibilitatea de manevrare a armaturilor si alte conditii de exploatare.

De asemenea se urmareste functionarea normala a pompei, notandu-se parametrii de

functionare pentru fiecare manevra. Se verifica functionarea necavitationala a pompei (zgomote
puternice, pocnituri, reducerea debitului).

8
Raicu Mihai
ET-42
Se probeaza functionarea pompei de balast si in instalatiile unde ea este folosita ca
rezerva (incendiu, santina, racire motor, etc.).

Inainte de verificarea functionarii instalatiei se verifica functionarea pompei in regim

nominal, timp de cel putin 2 ore. Se inregistreaza puterea absorbita de electromotor la
functionarea pompei in regim nominal. Durata efectiva de functionare in regim nominal depinde
de puterea electromotorului.

Dupa construirea navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza definitiv in

timpul probarii navei la cheu. La plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de
balast, impreuna cu tancurile ei, predate si receptionate definitiv.

In exploatarea curenta, in timpul functionarii instalatiei de balast trebuie urmarite

indicatiile manovacuummetrelor si manometrelor. Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze
decat complet inchise sau deschise, dupa necesitate. Pe parcursul exploatarii instalatiei trebuie
urmarita starea de consumare a protectoarelor catodice din zinc, inlocuindu-le la nevoie. La
terminarea balastarii sau debalastarii cu pompa centrifugala, trebuie inchisa armatura de pe
ramura de refulare, oprita si inchisa armatura de pe ramura de aspiratie.

In vederea conservarii instalatiei de balast se realizeaza golirea ei, demontarea

armaturilor, protejarea elementelor componente cu unsoare consistenta, montarea la loc si
pastrarea in pozitie inchisa.

Capitolul III:Automatizarea instalatiei de Balast

Exploatarea navelor moderne este legata de necesitatea efectuarii a numeroase comenzi

si reglari, atat in timpul navigatiei, cat si in timpul stationarii, cand se efectueaza operatiuni de
incarcare/descarcare. Comanda manuala necesitand un numar mare de operatori, iar in unele
cazuri, comenzile nu pot fi efectuate datorita rapiditatii cu care organelor de comanda, s-a
recurs la automatizarea instalatiilor.

9
Raicu Mihai
ET-42
Costul ridicat al exploatarii navei in cazul comenzii manuale se explica nu numai
prin cheltuielile legate de personalul de intretinere, ci si prin calitatea redusa a
comenzilor efectuate de catre operatori. Prin introducerea automatizarii pe nave s-a rezolvat
si problema eficientei economice. Aceasta permite:

> interconectarea tuturor mijloacelor tehnice cu indici economici ridicati prin comand
a proceselor de functionare la un regim optim in toate conditiile de exploatare;

> eliminarea participarii directe a omului la comanda si deservirea mecanismelor

si instalatiilor;

> ridicarea randamentului instalatiei.

3.1. Avantajele automatizarii instalatiilor

Printre avantajele automatizarii instalatiilor se pot enumera:

a) avantaje de ordin economic:

> cresterea randamentului si marirea productivitatii;

> economisirea energiei electrice si a combustibilului prin functionarea instalatiei la

regimuri optime;

> reducerea cheltuielilor de intretinere si reparatii prin marirea fiabilitatii;

> reducerea numarului de oameni ce deservesc instalati

b) avantaje de ordin tehnic:

> cresterea calitatii supravegherii instalatiei prin eliminarea interpretarilor

subiective si a oboselii operatorului;

> reducerea solicitarilor la care sunt supuse diversele agregate si instalatii;

> cresterea fiabilitatii instalatiei.

c) avantaje de ordin social:

10
Raicu Mihai
ET-42
> cresterea securitatii muncii in supravegherea si manevrarea instalatiei;

> asigurarea conditiilor ergonomice si tehnice de desfasurare a proceselor;

> imbunatatirea conditiilor de munca prin eliberarea operatorului de operatiile dificile sau
monotone de supraveghere a instalatiei.

3.2. Functiile sistemului de automatizare in cadrul instalatiei

Sistemul de automatizare are mai multe functii in cadrul instalatiei. Astfel, el are rolul de a
masura diferiti parametri, de a semnaliza, de a comanda, de a regla, de a conduce procesul, de a
controla si de a proteja instalatia.

In cadrul functiei de masurare, sistemul de automatizare asigura informarea cantitativa

asupra parametrilor instalatiei, prin masuratori continue sau discrete (cand valoarea masurata a
parametrului este transmisa la anumite intervale de timp).

Functia de semnalizare asigura informarea calitativa asupra parametrilor si elementelor

instalatiei. Astfel, se indica situatia de stare, de pozitie si de functionare a sistemului. Sistemul de
semnalizare emite semnale la iesirea din limitele admise ale parametrilor masurati, la
functionarea fiecarui dispozitiv de protectie, la intreruperea alimentarii unor dispozitive de
automatizare sau atunci cand se conecteaza sursele de energie de avarie.

Functia de comanda reprezinta actiunea cu caracteristica cantitativa si calitativa asupra

sistemului de stare sau de pozitie ale unor elemente din instalatia de automatizare cu scopul
modificarii valorilor unor parametri. in cazurile comandarii de la distanta trebuie sa se transmita
la postul de comanda informatia despre executarea completa a comenzii. Sistemul de comanda
automat trebuie realizat astfel incat la o succesiune rapida a comenzilor sa se execute intotdeauna
numai ultima comanda. Defectiunile sistemului de comanda nu trebuie sa determine actionari
nerecomandate ce pot crea pericole pentru nava, instalatie sau personal.

Functia de reglare realizeaza modificarea unor marimi aferente proceselor tehnologice in

scopul mentinerii unuia sau mai multor parametri la anumite valori prescrise.

Functia de control asigura masurarea continua in scopul sesizarii depasirii anumitor limite
ale parametrilor procesului.

11
Raicu Mihai
ET-42
Functia de protectie consta in masurarea continua a unor parametri in scopul sesizarii
momentului in care instalatia s-a defectat. In momentul avarierii se transmite comanda de oprire a
instalatiei.

Functia de conducere are rolul de preluare, transmitere si prelucrare a informatiilor in

vederea adoptarii unor decizii pentru dirijarea cat mai eficienta a unui proces.

Sistemul de automatizare poate fi: electric, hidraulic, pneumatic, mecanic sau magnetic. In
componenta sistemelor de automatizare intra ca elemente de automatizare: comparatoare,
regulatoare, presostate, elemente de actionare electrice, cu membrana, cu piston, amplificatoare,
distribuitoare, supape de siguranta etc.

Ca sistem de automatizare pentru instalatia de balast se foloseste automatizarea hidraulica. In

componenta acestei instalatii de automatizare intra o statie de pompare a uleiului, cu tubulaturile
de distributie a uleiului, tabloul de comanda, distribuitoarele de ulei, supapele limitatoare de
presiune, valvule comandate hidraulic, precum si instalatia electrica de semnalizare.

Statia de pompare a uleiului are rolul de a crea presiunea necesara comandarii

valvulelor. In componenta sa intra un tanc de azot dotat cu un piston mobil si contactoare de
nivel, un tanc de depozitare a uleiului si doua pompe cu roti dintate antrenate de motoare
electrice. Pompele ridica presiunea, deplasand in sus sau in jos pistonul mobil din tancul cu azot si
astfel se realizeaza inchiderea sau deschiderea contactoarelor de nivel.

Supapa limitatoare de presiune are rolul de a limita presiunea in instalatie. In cazul cresterii peste
limita a presiunii, supapa se deschide, permitand refularea uleiului in tancul de depozit. Din statia
de pompare a uleiului, acesta ajunge in tabloul de comanda, la distribuitoarele de ulei. Acestea au
rolul de a distribui uleiul fie spre valvula comandata, fie de la valvula spre statia de pompare.
Distribuitoarele sunt de tipul trei orificii si doua sensuri. De la distribuitoarele de ulei, acesta
ajunge prin tubulaturile instalatiei la valvulele comandate. Acestea au in componenta lor, fixat pe
axul ventilului, un piston care este deplasat in sus sau in jos in interiorul unui cilindru.

Pistonul valvulei este comandat de catre presiunea uleiului. Prin aceasta deplasare, tija ventilului
inchide sau deschide doua contacte electrice, care fac parte din sistemul electric de semnalizare.

Pe instalatia hidraulica de automatizare se mai pot monta si debitmetre si presostate, care au

scopul de a indica prezenta scurgerii, respectiv a presiunii in instalatie.

12
Raicu Mihai
ET-42
Contactoarele de nivel au rolul de a da comanda de umplere a tancului de ulei, prin alimentarea sau
nealimentarea pompelor din componenta statiei de pompare. Aceasta comanda se face la nivelul
minim sau maxim al uleiului in tanc, Pe statia de pompare mai exista si o pompa manuala, care se
foloseste atunci cand pompele statiei de pompare nu functioneaza din diferite motive.

Principalele avantaje ale automatizarii unei instalatii sunt:

> eliminarea posibilitatii efectuarii de manevre gresite in timpul functionarii, element care
devine foarte important in special la agregatele de puteri mari;

> protectia pompelor, motoarelor electrice este asigurata in mod automat in timpul
functionarii instalatiei.

In principiu, aparatele de automatizare trebuie sa semnalizeze si sa intrerupa functionarea

pompelor in urmatoarele situatii:

> dezamorsarea pompei;

> scaderea presiunii pe refulare sub limita pentru care s-a reglat functionarea;

> depasirea temperaturii uleiului din lagarul pompei, peste limita admisa;
> supraincarcarea masinii de antrenare.

In practica, in automatizarea instalatiilor de pompare, procedeele folosite se bazeaza pe:

> principiul variatiei parametrilor energetici ai agregatelor;

> depresiunea in conducta de aspiratie, utilizata pentru oprirea pompei;

> presiunea in conducta de refulare utilizata pentru oprirea pompei;

> debitul refulat;

> intensitatea curentului electric de alimentare a masinii de antrenare;

> nivelele limita ale lichidului in tancul de aspiratie sau de refulare (utilizate pentru pornirea
sau oprirea pompei);

> temperatura lagarelor, utilizata pentru oprirea pompei.

13
Raicu Mihai
ET-42

Figura nr.11 Schema de principiu a instalatiei hidraulice de automatizare

14
Raicu Mihai
ET-42

3.3. Statia de pompare

Statia de pompare

Actionarea valvulelor se face prin intermediul unui grup de pompare. Acest grup de pompare
poate functiona la temperatura mediului ambiant de maxim 45°C, intr-un compartiment etans la
apa si in afara zonei periculoase la explozii.

Grupul de pompare trebuie sa functioneze la inclinarile transversale si longitudinale ale navei,

astfel :

> banda permanenta in orice bord la 15 ;

> asieta de durata de 5 ;

> ruliu +22.5 cu perioada de 7-9 secunde ;

> tangajul +7.5 ; precum si in cazul simultaneitatii rutului si tangajului.

Caracteristicile principale :

■ capacitatea rezervorului de ulei :

> volumul total 275 litri;

> volumul minim 125 litri;

> volumul util 180 litri;

> volumul maxim de ulei 230 litri ;

Nivelul maxim al rezervorului se verifica pe nava dupa umplerea instalatiei cu ulei. Nivelul minim
reprezinta nivelul minim de alarma semnalat de catre semnalizatorul de nivel de tip SHEN :

> debit pompare hidraulice 2x13.5 l/min ;

> presiune de lucru 100 bar;

> turatia pompelor 1000 rotmin ;

15
Raicu Mihai
ET-42
> supapa de siguranta se deschide la 110 bar;

> capacitatea acumularilor hidraulice 1.6 l ;

> conector de presiune :

• presiunea de lucru max. 110 bar;

• diferenta de :

□ minim 15 bar;

□ maxim 24 bar;

> racordarea in instalatie :

■ tubulatura Ф25 - pompa si retur;

■ tubulatura Ф12- drenaj;

> fluid de lucru -ulei hidraulic ;

> temperatura fluidului de lucru max. +80°C ;

> masa grupului de pompare 60 Kg.

Grupul de pompare mai este prevazut cu un filtru magnetic pentru filtrarea uleiului de pe retur,
trei robinete cu biela aflati in pozitie normal inchis care se deschid atunci cand se doreste
depresurizarea instalatiei, un filtru de aerisire pentru aerisirea rezervorului de gaze rezultate la
incalzirea uleiului, doua semnalizatoare de nivel minim care trimit semnalul la pupitrul de
comanda in momentul in care nivelul de ulei a scazut sub limitele prescrise.

3.4. Concluzii:

Prin automatizarea instalatiilor de balastare ale navelor obtinem un randament ridicat al

efectuarii manevrelor necesare,eroare semnificativ mai mica in efectuarea operatiilor,
imbunatatirea conditiilor de munca prin eliberarea operatorului de operatiile dificile
sau monotone de supraveghere a instalatiei.

16
Raicu Mihai
ET-42

IV.Bibliografie

http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STUDIUL-INSTALATIEI-
DE-BALAST33684.php

https://www.scribd.com/doc/194384426/Instalatia-de-Balast

https://www.google.com/search?q=instalatie+de+balast&source=lnms&tbm=isch
&sa=X&ved=0ahUKEwiUhYrQ8qTfAhXJdH0KHe30C-
4Q_AUIDigB&biw=1366&bih=657

17