Cuprins

1. Particularitatile navei 2
2. Aranjamentul general al navei 3
3. Instalatia de balast 4
3.1 Particularitati si descriere 4
3.2 Schema instalatiei de balast 7
4. Sistemul de tratare apei de balast 8
4.1 Generalitati cu privire la sistemul de tratare 8
4.2 Sistemul de module 9
4.3 Unitatea de filtrare 10
4.4 Modulul de dezinfectare 12
4.5 Modulul de neutralizare. Analizorul TRO si amestecatorul static 15
4.6 Sistemul de tratare a apei de balast. Schema 18
4.7 Modulele sistemului si schema procedurala pentru (de)balastare 19
4.8 Sistemul de control 20
5. Bibliografie 21

1
 1. Particularitatile navei

 Numele navei SHA 118 Maersk Cayman

 Constructor Samsung Heavy Industries (Ningbo Co.)
 Clasificare Lloyd`s Register, *100A1 Double hull oil
and chemical tanker Type 2 and Type 3,
CSR, ESP, ShipRight, ACS(B), CMO*IWS
 Tipul navei Tanc dubla clasa (chimic-petrolier)
 IMO 9786140
 MMSI No. 5630
 Pavilion Singapore
 Port de inregistrare Singapore
 Lungimea O.A 183.00 m
 Lugimea B.P 77.00m
 Latimea 32.20m
 Inaltimea de proiectare 19.10m
 Pescajul la plina incarcare 11.00m
 Gross tonnage 29 816
 Net tonnage 13 803
 Summer deadweight 49 919.4
 Summer displacement 60 901.3 la 13.316 m pescaj
 Viteza optima 14.5 noduri la o sarcina de 80% a M.P
 Viteza maxima incarcata 15.1 noduri
 Viteza maxima in balast 15.7 noduri
 Motorul principal STX-MAN, doi timpi, reversibil direct,
motor diesel cu cap de cruce, cu injectie
si supapa de evacuare controlate electronic,
cu turbina actionata prin gazele de evacuare
 Complement 26 persoane + 6 oameni din echipajul suez

2
2.Aranjamentul general al navei

3
 3. Instalatia de balast
3.1 Particularitati si descriere
Pompele de balast

 Producator: Frank Mohn

 Model: SB300
 Numar: 2
 Capacitate: 750 m3/h
 Viteza motor: 1378 rpm
 Rata de consum: 286 litri/min
 Presiune hidraulica: 228 bari

Pompele de santina, incendiu si serviciu general

 Producator: Shinko
 Tip: Vertical in-line, cu convertizor de frecventa,
pompe centrifuge cu sistem de auto-amorsare
 Model: RVP200-2MEJ
 Numar: 2
 Capacitate: 280 m3/h la turatie maxima
 Motor: 440V, 132kW, 1800 rpm

Nava respecta toate conditiile in vigoare ale protocolului MARPOL 73/78

pentru un tank cu instalatie de balast segregata. Apa de balast este carata in tancul
de balast prova si 6 perechi de tancuri distribuite de-alungul zonei cargo, in timp ce
tancul pupa de balast este doar un spatiu gol. Intreaga cantitate de balast este tratata
prin intermediul sistemului de tratare care intalneste standardele D-2 ale
Conventiei IMO pentru managementul apei de balast.

Nava este proiectata cu o capacitate destul de mare de incarcare a apei de balast

pentru a face fata oricarui tip de vreme fara a fi necesar sa fie incarcat balast
suplimentar in tancurile de marfa. Daca se considera ca balast de vremea rea
aditional trebuie incarcat, acesta poate fi depozitat in tancurile de cargo nr. 4.
Nivelul apei ce trebuie incarcata in tancuri trebuie sa fie adaptat la conditiile
meteo din zona traficata de nava.

4
 Tancurile principale de balast sunt deservite de doua pompe imersate, actionate
hidraulic de tipul deep-well, fiecare dintre acestea avand o rata de 750m^3/h.
Partea superioara a pompei este situata pe puntea principala deasupra tancurilor de
balast 5 si este racordata in partea de jos la linia principala de balast. Fiecare
pompa de balast este deservita de o priza de fund individuala printr-o linie de
aspiratie (450/350mm), alimentand linia principala de balast (300mm). Acest
proces are loc prin fiecare pompa sau ocolind pompa prin intermediul conductei
cossover pupa(350mm) ce intersecteaza ulterior magistralele de balast babord si
tribord.

Cele doua linii principale sunt interconectate in partea prova a navei prin
intermediul unei conducte (300mm). Aceasta conducta contine de asemenea si
aspiratia din tancul prova de balast cat si linia de refulare(250mm). Aceasta linie se
termina in zona tancul prova unde se afla o supapa controlata hidraulic din camera
de comanda si o supapa hidraulica actionata manual, situata pe puntea teuga.
Pompele de balast pot fi conectate la sistemul de marfa prin intermediul valvelor
BA032 SI CO067 si unui cot in eventualiatatea in care se asteapta vreme rea.

Figura 3.1 Racord de vreme rea intre instalatia de marfa si cea de balast

5
 Figura 3.2 Pescajul navei in balast in concordanta cu manualul de stabilitate

In eventualitatea in care exista o scurgere de marfa, fie vapor sau lichid, intr-
unul dintre tancurile de balast care este gol, atunci este posibil sa redirectionam
cazul prin intermediul unei tubulaturi catre tancul contaminat prin intermediul
liniei principale montand un cot intre supapele IG020 SI BA032. In contextul in
care tancurile sunt inundate, un cablu flexibil poate fi tras de la linia pringipala de
IG indata ce ventilatia tancului a fost inlaturata si acoperita, permitand astfel
gazului sa patrunda in tancul de balast.

Sectiunea hidraulica pompei de balast este inconjurata de cofferdam-ul umplut

cu lichid ce delimiteaza complet uleiul hidraulic de balast. Suprapresiunea statica
din cofferdam alimenteaza cu ulei elementul de etansare al pompei si de asemenea
asigura ungerea acestuia.

Lichidul din cofferdam:

 apa demineralizata 40-50%

 Propilen-glicol 60-50%

6
3.2 Schema instalatiei de balast

7
 4. Sistemul de tratare a apei de balast
4.1 Generalitati cu privire la sistemul de tratare
Descrierea sistemului:

 Producator: Wartsila Water Systems

 Tip: Aquarius EC
 Model: AQ-1500-ECX
 Capacitate: 1500 m3/h

Sistemul de tratare a apei de balast (Ballast Water Treatment System (BWTS))

combina filtrarea apei si dezinfectarea acesteia (clorinare bazata pe electroliza)
pentru a oferi un amestec de oxidanti ce sunt injectati in apa de balast pentru a
elimina bacteriile si microorganismele. Procesul de tratare determinat de intregul
sistem este constituit de 3 pasi principali:

 Separarea mecanica pentru a elimina particule, sedimente si organisme

folosind un filtru de 40 μm autocuratabil, automatizat cu unitatea de filtrare
ce contine spalare pe retur
 Dezinfectarea are loc folosing unitatea de electroliza care genereaza o
solutie de hipoclorit de sodiu. Solutia este injectata in apa filtrata pentru a
omora microorganismele ramase.
 In timpul procesului de debalastare, o unitate de neutralizare scade numarul
total de oxidanti reziduali (TRO) injectand bisulfit de sodiu doar daca este
necesar.

In timpul operatiei de balastare, apa de balast vine din priza de fund prin
intermediul pompei si intra in unitatea de filtrare unde apa este filtrata pentru a
elimina particulele, sedimentele si planctonul folosing un filtru de 40 de microni.
Apa paraseste filtrul si trece prin senzorul de TRO unde nivelul de acestora este
masurat iar sistemul va calcula doza necesara de hipoclorit de sodiu necesara
pentru a fi injectata, folosind pompa de dozaj, in linia apa de balast. Injectarea
acestui compus are loc in interiorul unitatii statice de amestecare. La iesisrea din
unitatea de amestecare, apa este verificata prin intermediul altui senzor TRO,
pentru averifica daca apa tratata se afla in limitile dorite. Daca acest lucru nu are
loc, sistemul de control va ajusta automat doza de solutie dezinfectanta. Dupa
8
aceea apa de balast trece prin tubulatura de evacuare si imediat dupa in tancurile de
balast. Un debitmetru este montat pe aceasta tubulatura inainte ca apa de balast sa
intre iar in sistemul de balast. Debitul masurat este folosit de panoul de control
pentru a genera un semnal de start catre BWTS cand balastarea incepe si pentru a
controla cantitatea dozata de hipoclorit de sodiu,

In timpul operatiei de debalastare a apei din tancuri, unitatea de filtrare nu este

necesara si prin urmare unitatea de filtrarea va fi ocolita prin intermediul supapei
bypass, in timp ce supapele de intrare respectiv iesire din unitate vor ramane
inchise. Dupa aceea, apa de balast este verificata pentru a vedea concentratia de
dezinfectant iar aceasta figura este comporata cu o valoare maxima posibila.
Sistemul de control va determina daca apa de balast necesita neutralizare, iar daca
este cazul, modulul de neutralizare este activat si bisulfatul de sodiu va fi injectat
in fluxul de apa prin intermetiul amestecatorului static unde amestecatorul asigura
dispersa in toata masa a neutralizatorului. La iesirea din acesta, se ia o proba iar si
se verifica daca apa se incadreaza in limitele cerute.

4.2 Sistemul de module

Instalatia principala de taratare a apei de balast este constituita de o serie de
module instalate in diferite zone. Acestea se afla fie in camera motoarelor (puntea
3 tribord) fie in magazia tribord de pe puntea principala (zona de risc).

 Magazia tribord de pe puntea principala

 Unitatea de filtrare
 Unitatea de amestecare

 Camera motoarelor
 Pompele de flux lateral
 Modulul generator
 Modulul de dozaj
 Panoul de control
 Panoul electric
 Modulul de neutralizare
 Modulul de bisulfit

9
 4.3 Unitatea de filtrare
Dupa cum am mentionat anteior, filtrul contine intrare, iesire si un bypass,
iar fiecare linie contine supape ce permit apei sa intre si sa iasa (balastare) si sa
ocoleasca filtrul (debalastare). Pozitia acesotra este controlata de un programator
logic de control(PLC) in panoul principal de control (MCP). Debitul prin filtrul sau
prin bypass poate fi ajustat prin intermediul supapelor. Elementul de filtrare din
unitate este un super duplex de 40 de microni care elimina particulele, sedimentele
si tipurile diferite de plankton. Filtrul necesita ca apa sa treaca cu o presiune intre
1.6 si 6 bari si o temperatura de pana la 50 o C. Filtrul este constiuit din filtre multi-
stratificate de otel inoxidabil si permite curatarea apei pentru un debit de pana la
1500 m3/ora.

Pe perioada ciclului de curatare inversa, debitul de apa ce trece prin unitate

este de 1-5% din debitul obisnuit si este descarcat peste bord prin intermediul unei
supape de descarcare montata cu deschiderea imediat deasupra celei mai adanci
linii de balast. Aceasta este dotata cu un sistem de operare manual pe puntea
principala. Ciclul de curatare dureaza aproximativ 30 de secunde si si este facut in
general automat dar este si posibilitatea de a o face automat. Filtrul este activat
atunci cand presiunea apei prin interior atinge 0.5 bari. Filtrul este pastrat curat
prin intermediul duzelor rotative de pe aspiratie care sunt pozitionate foarte
aproape de suprafata filtranta a duplexului. O alarma va fi declansata daca
presiunea atinge 0.8 bari si alarma va fi activata in sistemul sonor si vizual din
camera motoarelor cat si in camera de control cargo.

Etapele ciclului de curatare ale unitatii de filtrare sunt dupa cum urmeaza:

 Supapele de curatare inversa se deshid

 Pompa de curatare inversa porneste
 Motorul de pozitionare a duzelor porneste pana cand se atinge limitatorul
 Motorul este oprit iar valvele de curatare inchise
 Unitatea de filtrare este in stand-by si este gata pentru urmatorul ciclu

Ciclul de curatare poate fi activate ca urmare a urmatoarelor nerguli:

 Presiune diferentiala pe filtru: presiunea este in afara valorilor normale

 Operarea manuala pentru curatare

10
  Pornirea automata dupa ciclul de utilizare al unitatii de filtrare

Figura 4.1 Unitatea de filtrare

Daca motorul se opreste in mijlocul unui ciclu, atunci cand va fi repornit va

continua ciclul si dupa va continua cu inca un ciclu complet. Sistemul este
proiectat cu doua presostate care monitorizeaza in permanenta diferenta de
presiune pe filtru, un filter fiind pozitionat pe intrare iar celalalt pe iesire. Cand
presiunea diferentiala atinge valoarea presetata de 0.5 bari, ciclul de autocuratare
este pornit. Cand ciclul este efectuat, daca presiunea diferentiala ramane la valori
anormale, unitatea de control va initia inca un ciclu de curatare. Presiunea
diferentiala de operare afecteaza sistemul in urmatorul mod:

 operare corecta daca presiunea diferentiala este sub 0.5 bari

11
  daca presiunea diferentiala ia valori intre 0.5 bari si 1 bar, filtrul poate fi
operat dar necesita curatare
 daca presiunea diferentiala depaseste 1 bar, curatarea imediata este necesara
si unitatea de filtrare nu trebuie sa continue operarea pana cand presiunea
scade sub 1 bar.

In ce priveste routina de curatare a unitatii, cand semnalul de presiune

diferentiala ridicata este activat, asta va porni un ciclu de curatare. Daca semnalul
este activ pentru doua cicluri continue, filtrul isi va termina ultimul ciclul si va
efectua inca unul. Semnale vor fi afisate pe ecran dupa cum urmeaza:

 dupa 10 cicluri de curatare fara efect: “Heavy load dirt”, “filtru infundat”
 dupa 20 de cicluri de curatare fara efect: “Check DPS or pressure
transducer/valve”, “Verificati presostatul diferential si supapa acestuia”

4.4 Modulul de dezinfectare.

Pompele de flux lateral, modulul generator si modulul de dozaj
In cadrul camerei motoarelor sunt pastrate trei module unde hipocloritul de
sodiu este produs, depozitat si la semnalul PLC-ului pus in uz. Solutia este
pompata catre magazia tribord printr-o tubulatura izolata si incalzita electric
urmand sa fie injectata in modulul static de amestecare. Cele trei componenete
principale sunt: pompele de flux lateral, modulul generator si modulul de dozare.

Solutia de hipoclorit de sodiu este produsa prin electroliza apei de mare in

modulul generator. Alimentarea cu apa de mare are loc cu ajutorul celor doua
pompe de flux lateral care se afla in modulul corespunzator, dar aspiratia celor
doua pompe se afla in zone diferite. Sursa principala de apa de mare provine de la
pompa din setul A, care aspira din magistrala Kingston din camera motoarelor,
pompa fiind dotata cu senzori de salinitate si temperatura. Daca salinitatea apei de
mare este prea mare si in afara domeniului de operare pentru unitatea de electroliza
atunci apa poate fi luata din tancul dedicat pentru BWTS care se afla langa tancul
aft peak. Tancul are o capacitate de 134m3. Setul B aspira din acest tanc, totusi
setul B nu este dotat cu cu senzori de temperatura si salinitate.

12
 Apa de mare este adusa din una din aceste doua surse si este descarcata intr-
o serie de celule electrolitice pentru a produce hipocloritul de sodiu printr-un
proces de generare electro-chimic. Un transformator de curent continuu este folosit
pentru a alimenta cu tensiune celulele. Daca apa de mare este sub 15o C, atunci apa
va necesita preincalzire. Un schimbator de caldura cu abur este activat pentru a
incalzi apa de mare inainte ca aceasta sa intre in unitatea de electroliza.
Dezinfectantul fabricat este colectat intr-un tanc impreuna cu gazele de hidrogen si
oxigen care sunt generate in urma procesului de electroliza, dupa care
dezinfectantul este pompat in apa de balast ce urmeaza a intra in modulul
amestecator.

Figura 4.2 Modulul de electroclorinare

13
 In ce priveste modulul de dozare, dezinfectantul fabricat este colectat in
rezervorul tampon care este conectat la doua pompe cu diafragma in partea de jos.
Una dintre pompe este de serviciu, in timp ce cea de-a doua pompa se afla in stand-
by. Functia pompei operationale este de a tansfera dezinfectantul in fluxul de apa
imediat inainte ca acesta sa intre in modulul de amestecare in functie de valorile de
TRO citite in timpul operatiei de balastare. Pompele sunt interconectate prin
intermediul unui PLC, astfel incat daca una dintre pompe este oprita datorita unor
probleme, cea de-a doua va porni automat. Daca ambele pompe vor fi scoase din
functiune atunci intreg BWTS va fi oprit. In ambele cazuri anterioare, avertizarea
acustica si vizuala va porni si va fi salvata in istoric.

Orice gaz colectat in tancul tampon va fi diluat si ventilat ulterior in

atmosfera. Gazele din partea superioara a tancului sunt dilatate constant cu ajutorul
unei suflante, scazand concentratia de gaze hidrogenate sub 0.4%. Acest procent
este mult sub limita inferioara de explozie (LEL) de 4% hidrogen in aer.
Concentratia de hidrogen este monitorizata de un senzor de gaz montat pe
conducta de evacuare. Acest gaz este ventilat in atmosfera, in afara oricarei surse
de aprindere iar aerisirea este dotata cu stingator de flacara. Ventilatia este plasata
in pupa navei unde este o zona sigura in ce priveste surse potentiale de aprindere
iar un semn de avertizare este plasat pe aceasta.

Comparimentul unde modulul de dozare este amplasat, care include tancul

tampon, are doua ventilatoare dintre care unul este in serviciu iar cel de-al doilea
este in stand-by. Rolul celor doua suflante este de a elimina aerul din vecinatatea
modulului de dozare. Suflanta in serviciu va porni automat atunci cand BWTS este
pornit si este temporizat sa functioneze pentru inca o ora dupa ce balastarea s-a
terminat. Fiecare suflanta este interconectata cu sistemul PLC astfel incat daca una
dintre ele va fi opritata datorita unei defectiuni, cea de-a doua va porni automat iar
in eventualitatea in care niciuna nu este functionala, intreg sistemul va fi oprit. In
cazul in care se petrece unul dintre cele doua evenimente prezentate anterior atunci
semnalul acustic si vizual va fi activat in camera motoarelor si in camera de control
iar problema va ramane insemnata in istoric.

14
 Figura 4.3 Modulul de dozare si degazare

4.5 Amestecatorul static si Analizorul TRO.

Modulul de neutralizare
Amestecatorul static si analizorul TRO sunt plasate in magazia tribord de pe
puntea principala. In amestecatorul static apa de balast intra dupa ce a fost curatata
in unitatea de filtrare. Acesta are doua conducte de injectie prin care este introdus
dezinfectantul si agentul neutralizant (in cazul procesului de debalastare).
Cantitatea celor doi agenti este controlata de o supapa solenoida ce sunt controlate
de analizorul TRO. In sistem sunt instalate trei astfel de analizoare, unul este
instalat inainte de intrarea in amestecatorul static, al doilea este instalat dupa
amestecator ia cel din urma este alfat in Stand-by putand prelua rolul celorlalte
doua in eventualitatea unei defectiuni.

15
 Figura 4.4 Amestecatorul static

Apa de balast descarcata dupa neutralizare trebuie sa aiba o concentratie

maxima de 0.2mg/l TRO conform MADC sau 0.1mg/l in concordanta cu regulile
USEPA/USCG. Modulul de neutralizare este constituit din patru spatii de
depozitare a cate 220 litri de solutie de bisulfat de sodiu, fiecare dintre acestea
avand o supapa pentru aspiratie montata. Pe perioada debalastarii, bisulfatul de
sodiu este pompat din modulul de neutralizare spre amestecatorul static prin
intermediul unei tubulaturi cu incalzire satelit tip electric. Dozarea agentului
neutralizant este monitorizata continuu si controlata prin intermediul analizorului
TRO montat inainte si dupa amestecatorul static si integrate in PLC. La pornirea
operatiei de debalastare se incepe injectarea de solutie de bisulfat de sodiu cu un
debit prescris cu o concentratie maxima de 10mg TRO/l care ulterior este ajustata
automat. Calculatorul va ajusta ulterior debitul de agent, in functie de valoarea pe
care o citeste prin intermediul analizorilor TRO, astfel incat apa de balast tratata sa
fie in permanenta sub limita MADC pe tot timpul operarii.

16
 Senzorii TRO sunt folositi pentru a masura in permanenta nivelul total de
oxidanti reziduali in apa de balast si pentru a controla in permanenta nivelul de
dezinfectant si neutralizant in timpul operatiilor de balastare si debalastare.
Senzorul foloseste trei valve TRO, una pentru apa de proba, a doua pentru purjarea
sticlei indicatoare iar cea din urma pentru patru valve de verificare ce pleaca la
pompa de dozare. Dispozitivul de masurare include de asemenea o lampa LED
verde pentru sursa de putere, o lampa LED rosie pentru nivelul si debitul masurate
si un singur detector aflat la 180 de grade de LED-ul verde. Apa de proba curge
prin partea inferioara prin cuva de masurare si dupa afara printr-un drenaj de prea
plin in partea superioara, acest debit fiind folosit pentru a umple atat cuva cat si a
curata sistemul de masurare.

Cei doi agenti dispersati din doua sticle schimbabile ce sunt depozitate in
cabinetul de control TRO; una dintre sticle contine un corector de PH pentru apa
iar in cea de-a doua sticla se afla un indicator ce determina colorarea amestecului
atunci cand dezinfecantul este prezent in proba. Gradul de colorare depinde de
cantitatea de dezinfectant din apa. Camera de masurare este deschisa pentru a fi
observata de operator. O lumina alba LED indica faptul ca dispozitivul este in uz
pentru a atrage atentia utilizatorului in eventualitatea unei erori sau defectiuni a
acestuia. Alarmele vor fi afisate pe ecranul local din fata cabinetului. Pe parcursul
operarii normale, senzorul TRO va functiona intr-un ciclu temporizat constand in
urmatoarele etape:

 Curatarea consistenta cu apa de proba a dispozitivului

 Deschiderea valvei de purjare
 Reglajul la 0 cand debitul este nul iar cuva este plina
 Adaugarea de agent cu ajutorul pompei
 Amestecarea probei in interiorul cuvei
 Citirea rezultatelor probei cu cuva plina si cu debitul zero
 Supapa de purjare se deschide pentru a elimina proba anterioara

Instrumentul este monitorizat in permanenta de sistemul de control pentru

operarea corecta si pentru a fi verificat debitul constant al apei de proba. Daca o
eroare are loc, mesajul va fi afisat pe ecranul LCD.

17
4.6 Sistemul de tratare a apei de balast. Schema

18
4.7 Modulele sistemului si schema procedurala pentru balastare si debalastare

19
 4.8 Sistemul de control
Se regasesc doua panouri principale de control, unul local si unul la distanta.
Panoul principal este amplasat in camera motoarelor iar panoul la distanta este
amplasata in camera de control cargo. Panoul principal de control este dotat cu
switch-uri ce permit modificarea activitatii sistemului in timp ce panoul din CCR
este folosit pentru a accesa sistemul si datele acestuia. Panoul principal de control
are urmatoarele controale functii pentru control:

 Switch-ul pentru alimentarea electrica

 Buton de oprire pentru urgente
 Buton de oprire pentru urgente dedicat suflantelor
 Buton pentru resetare
 Switch pentru selectarea tipului de operare balastare, debalastare, standby si
remote
 Lampa rosie indicatoare pentru alarme
 Lampa verde indicatoare pentru functionarea pompelor
 Lampa rosie indicatoare cu sonorizare pentru defectiuni
 Lampa rosie indicatoare pentru senzorul de gaze
 Buton pentru initierea secventei de curatare a unitatii de filtrare

In ce priveste sistemul electric din interiorul cabinetului ce controleaza procesul

putem identifica urmatoarele elemente:

 panoul principal de control MCP care controleaza si monitorizeaza toate

functiile incluzand elementul de filtrare
 cutia terminal a filtrului JB1, unde limitatorul de presiune si supapele de
curatare inversa sunt conectate
 cutia de interconectare pentru modulul de filtrare JB2 ce conecteaza intrarea,
iesirea si supapa bypass, senzorul de intrare a presiunii, JB1 SI MCP
 cutia de interconectare pentru modulul de dozare care determina relatia
dintre hipocloritul de sodiu si pompa de dozaj, suflante, senzorul de gaze,
tancul de neutralizare, limitatorul de debit, supapa de intrare, senzorii de
presiune, traductorul de nivel si modulul pentru apa de proba

20
  cutia de interconectare pentru modulul generator JB4 unde sunt conectate
debitmetrul, senzorul de presiune, analizorul conditiei apei, intrarea si iesirea
pentru supapele de abur.
 cutia de interconectare pentru modulul de amestecare JB5, unde debitmetrul
si analizorul TRO sunt conectate cu supapa de intrare a apei
 unitatea de alimentare cu curent electric ECPS1
 dispozitiv pentru stocarea istoricului

Figura 4.5 Panoul principal de control

Bibliografie
SHA116 Maersk Capri Blue Book, 2018

21