Sunteți pe pagina 1din 29

PREZENTAREA INSTALATIEI DE TRATARE A APEI

DE BALAST

MIHAI VANCEA
MLT ANUL II
2015

CUPRINS
Introducere

Capitolul I Reguli si standarde cu privire la apa de balast


1.1.1
1.1.2

1.2.2

Standardele schimbului apei de balast


Standardul de performanta a apei de balast.

1.1.3 Procesul de aprobare a sistemului.


1.2.1 Regulile californiene
Procesul de aprobare californian

Capitolul II Sistemul de tratare a apei de balast


2.1.1.
2.1.2
2.1.3.
2.1.4.

Tehnologiile valabile pentru tratarea apei de balast.


Selectarea sistemului de tratarea apei de balast.
Impactul timpului de inmagazinare a apei de balast.
Date inregistrare de sistemul de management al apei de balast.

Capitolul III Descrierea instalatiei de tratare a apei de balast GloEn-P750


3.1.
3.1.1.
3.1.2.
3.2.
3.2.1.
3.2.2.

Descrierea navei
Principalele dimensiuni ale navei sunt
Capacitatii (100% full)
Instalatia de tratarea apei de balast GloEn-P750
Lista componentelor
Schema de instalare

3.2.3

Principiul de operare

3.2.4
3.2.5.
3.2.6
3.2.7.

Filtrul
UV
Tabloul de control
Tabloul de alimentare

Capitol IV - Secventa de operare


4.1.
4.2.

Bibliografie

Balastarea
Debalastarea

Introducere

Inca de la introducerea navelor cu corp de otel acum aproape 120 de ani, apa a fost
folosita ca balast pentru a stabiliza navele pe mare. Apa de balast este pompata in nava pentru a
mentie conditii sigure de operare a navei de-a lungul voiajului. Aceasta practica reduce stresul
asupra chilei, aduce o stabilitate transversala, imbunatateste propulsia si manevrabilitate si
compenseaza pentru pierderea de greutate din consumul de combustibil si apa.
In timp ce apa de balast este esentiala pentru operatiuni de transport sigure si eficiente,
poate sa puna serioase probleme ecologice, economice si de sanatate datorita multitudinii de
specii marine transportate in apa de balast a navei. Acestea includ bacterii, microbi, nevertebrate
mici, oua, chisturi si larve a mai multor specii. Speciile transferate pot supravietuii in a fonda o
populatie reproductiva in mediul gazda si pot deveni invazive, dominand speciile native si
multiplicandu-se pana la proportii de daunatori.
Oamenii de stiinta au observat pentru prima oara acest fenomen dupa aparitie in masa a
planctonului asiatic Odonatella in Marea de Nord in anul 1903. Dar deabea in anii 70
comunitatea stiintifica a inceput sa studieze problema in detaliu. La sfarsitul anilor 80, Canada si
Australia erau printre tarile care experimentau probleme similare cu specii invazive si au adus
problema in atentia Comitetului de Protectie a Mediului Marin (MEPC) din cadrul IMO.
Problema speciilor invazive in apa de balast a navelor este in mare parte cauzata de
volumul din ce in ce mai mare al traficului si schimbului de marfuri din ultimele decenii si tinand
cont ca volumul traficului pe mare este in crestere problema inca nu atins apogeul. Efectele din
multe zone ale lumii au fost devastatoare. Date catitative arata ca rata bio-invaziilor continua sa
creasca la o rata alarmanta si zone noi sunt invadate constant.
Extinderea speciilor invazive este acum recunoscuta ca una dintre cele mai mari
amenintari la adresa bunei stari ecologice si economice ale planetei. Aceste specii cauzeaza
pagume imense biodiversitatii si valoroaselor resure naturale ale globului de care depindem.
Efecte ale sanatatii directe sau indirecte devin din ce in ce mai serioase si pagubele aduse
mediului sunt de multe ori ireversibile.

Apa de balast este calea primara prin care speciine non-native sunt introduse in diverse
ape si in multe cazuri poate avea un impact economic si ecologic major. Ca o consecinta, IMO a
introdus reguli noi care se refera la controlul si managementul apei de balast a navei. Aceste noi
reguli nu sunt inca ratificate formal, dar se asteapta sa intre in vigoare pana in anul 2017.

Capitolul I Reguli si standarde cu privire la apa de balast


1.1.1

Standardele schimbului apei de balast

Acest capitol este un rezumat a hotararii IMO A.868(20)[1]. Chiar daca regulile nu sunt
ratificate definitiv, se asteapta ca ele sa intre in vigoare in curand. Standardele de exploatare se
impart in doua; primul se cere a fi de tranzitie, care cere un sistem de tratare, este referit ca D2.
Acesta cere doar doar schimbari operationale; fara echipamente aditionale sa fie montate la
bordul navei. Precum se vede in tabelul de mai jos, pentru navele deja in operare va fi o perioada
de tranzitie, in timp ce noile nave construite din 2009 va fi necesar instalarea unui sistem de
tratare.
Keel

Capacitatea de

200

201

201

201

201

201

201

201

201

laying

balastare

< 1500
Inainte
de 2009

2009 2011
Dupa

1500

m3

m3 - 5000
m

D1/D2

D2

D1/D2

D2

> 5000

m3

< 5000

> 5000

m3

Toate

D1/D2

D2
D2

D1/D2

D2
D2

2012

Standardul de performanta este bazat pe ipoteza ca organismele din apele de coasta nu


vor rezista in ape adanci si organismele oceanice foarte probabil nu vor rezista in apale de coasta.
Acest lucru inseamna ca atentia este indreptata mai mult catre locatia unde este deversata apa de
balast, tinand cont ca majoritatea operatiunilor de balastare sunt facute cand nava incarca sau
descarca. Apa de balast trebuie sa fie deversata in ape adanci, cat mai departe de tarm, preferabil
in larg. In zonele sau situatii unde aceast lucru nu este posibil, cerinte regionale trebuie sa fie
respectate, in special in zone la distante mai mici de 200 de mile de la tarm. Aditional cel putin

de trei ori mai multa apa de balast decat capacitatea tancului de balast trebuie sa treca prin acesta
cand se debalasteaza in timpul voiajului. Acest lucru este cerut pentru a se asigura ca majoritatea
sedimentelor si organismelor sunt descarcate in timpul operatiunilor de debalastare.
IMO spune deasemenea ca va fi greu sa se controleze daca navele respecta regulile D1,
precum si masurarea eficientei acestor masuri. Ca metoda de a asigura respectarea regulilor, IMO
a dezvoltat un raport de balastare, care trebuie sa fie aratat autoritatilor portuare daca este cerut
de catre acestea. Acest formular contine informatii despre nava, cantitatea de apa de balast de la
bordul navei si capacitatea de balastare a navei, locatia in care sa balastat si care tancuri de balast
vor fi descarcate in urmatorul port. IMO spune de asemenea ca fiecare nava trebuie sa aiba un
ofiter care se ocupa de intocmirea documentelor si se asigura ca nava urmareste procedurile
pentru managementul apei de balast. Raportul este obligatoriu si in cazul standardului D2.
Cand conventia este intrata in totalitate in vigoare, regulile D1 vor trebui respectate de
catre poate navele care au keel laying-ul mai inainte de 2009. Cea mai usoara cale de a facilita
aceasta schimbare in operatiuni este sa se produca documentatia procedurala corecta si sa se
puna in functie un ofiter responsabil pe fiecare nava care sa asigure respectarea procedurilor.
1.1.2
Acest

Standardul de performanta a apei de balast.


capitol

este

bazat

pe

hotararea

IMO

A.868(20),

MEPC.173(58)-G2,

MEPC.174(58)-G8 SI ,EPC.169(57)-G9. Tratarea apei de balast indica un proces de tratare a


apei de balast, dar regulile se concentreaza pe organismele viabile descarcate odata cu apa de
balast. Prin organisme viabile se intelege orice organism care se poate reproduce si se poate
stabili in regiunea in care este descarcat. Metoda prin care este atins standardul poate varia de la
un proces de tratare chimica intro instalatie de la tarm in care navele pot descarca apa de balast
pana la, tratarea apei inainte ca ea sa fie descarcata in mare.

Categorie
> 50 m (Zooplancton)

Standardul IMO
< 10 organisme viabile pe

10 50 m (Phytoplancton)

m3
< 10 organisme viabile pe

ml
Bacterii
Vibro Cholorae Toxicogenic < 1 cfu/100 ml sau
< 1 cfu/gram greutare uda
monstre Zooplancton
E-Coli
< 250 cfu/100 ml
Entercocci Intestinali
< 100 cfu/100 ml
Tabel: Standardele D2 IMO
In tabel sunt prezentate Standardele D2 IMO pentru tratarea apei de balast. Nu conteaza
metoda prin care se ajunge a respecta aceste standarde. Sigura exceptie este in trararea apei cu o
substanta activa. IMO defineste substantele active ca:
O substanta sau un organism, incuzand un virus sau o ciperca, care are o actiune specifica
asupra sau impotriva unui organism sau patogeni acvatici daunatori.
Toate substantele active au fost aprobate de IMO, pentru a se asigura ca debalastarea apei
impruna cu o substanta activa nu va avea efecte daunatoare asupra mediului sau a sanatatii
organismului uman. Daca un sistem foloseste sau nu o subtanta activa este decis de catre statul in
care este inscrisa nava, in unele cazuri colaborandu-se si societatea de clasificare. Procedura
aprobarii sistemului de tratare a apei de balast care foloseste o substanta activa este descris in
rezolutia MEPC.169(57).
Aditional la necesarul de distrugere biologic, mai exista nevoia de instalare un punct de
analiza a apei de balast., preferabil cat mai aproape de punctul de debalastare. Sunt descrieri
foarte detaliate referitoare la cum fluxul ar trebui sa se comporte cand se apropie de punctul de
analiza si ce echipament trebuie folosit. Principalele punct sunt faptu ca nu trebuie adusa nici o
interefenta fluxului cand monstra este deviata din fluxul principal. Acest lucru trebuie facut
pentru a asigura ca analiza este reprezentativa, adica nu ar trebui omorat nici un organism de
catre procedura de analiza.

Cea mai importanta hotarare este Hotararea A.686(20) Principii directoare cu privire la
controlul si managementul apei de balast a navelor pentru a minimiza transferul de organisme
acvatice si patogeni daunatori. Celelalte trei sunt doar principii directoare pentru sitemele de
tratare, majoritatea in conexiune cu procedurile de aprobare.
Nume
G1 (MEPC.152(55))

Descriere
Principii directoare pentru instalatiile de receptie

G2 (MEPC.173(58))
G8 (MEPC.174(58))

sedimente
Principii directoare pentru analiza apei de balast
Principii directoare pentru aprobarea sistemelor de

G9 (MEPC.169(57))

management a apei de balast


Principii directoare pentru aprobarea sistemelor de
management a apei de balast care folosesc

substante active
Tabel : O privire de ansambul asupra princiilor directoare IMO cu privire la apa de balast
Nici una dintre aceste principii directoare nu sunt interesante cand vine vorba de
conformarea fiecare nave, precum este drept sa asumam ca un sistem de tratare aprobat va
functiona in acord cu standardul de performanta. De multe ori fabricantii furnizeaza deasemenea,
sau pot furniza, un sistem de analiza cand se achizitioneaza sistemul de tratare. Cu toate acestea,
daca vanzatorul nu poate furniza un sistem de tratare, nava este obligata sa fie dotata cu o
instalatie in conformitate cu principiile D2.
1.1.3

Procesul de aprobare a sistemului.

Acest capitol este bazat pe Hotararea MEPC.174(58) [3] si MEPC.169(57) [5]. Procesul
de aprobare IMO este lung si complicat si atfel nu este usor de inteles de la prima vadere. Cel
mai important lucru este ca fac diferenta intre sistemele care folosesc o substanta activa si cele
care nu folosesc o substanta activa. Cu sa mentionat si in capitolul anterior, o substanta activa
este o substanta sau un organism care are un efect asupra organismelor acvatice sau patogenilor.
Pentru sistemele care nu au un ingredient activ, procesul de aprobare este simplu. Ele
trebuie doar sa execute un test pe uscat, care poate fi facut intr-un laborator si un test la bordul
navei. Daca ambele teste arata ca sunt in conformitate cu standardele D2 IMO, este emis un
certificate de aprobare finala. Acest tip de aprobare este emisa de catre administratia statul in

care este inmatriculata nava, sau de multe ori de catre o societate de clasificare care lucreaza in
numele statului in care este inmatriculata nava.
Sistemele care folosesc un ingredient active trebuiesc sa treaca printr-un proces mult mai
riguros. IMO a dezvoltat o conventie, sau principii directoare separate pentru acest scop, referite
in mod popular ca G9. Acest regim de testare se concentreaza pe eficacitate destrugerii biologice
si pe calitatea apei de balasta deversata. Principalele diferente in aceste sisteme este aceea ca au
nevoie de aprobare de baza inainte de a incepe testarea eficientei de distrugere biologica.
Aprobarea de baza este emisa de MEPC si este o evaluare a impactului asupra mediului
pe care o are apa de ballast cand este descarcata. Aceasta este emisa pe baza recomandarilor
GESAMP-BWWG. Odata ce aprobarea de baza este data pentru substanta active, eficienta
trebuie sa fie testate. Este important sa retinem, precum se vede in figura de mai jos, ca numai
impactul asupra mediului a apei debalastate este evaluat de catre IMO, in timp ce tarile in care
este inmatriculata nava evalueaza daca sistemul adera la standardele IMO de performanta.
Aprobare pentru Aprobarea

Aprobare pentru

Emiterea

impactul asupre

sistemului ( Tara in

impactul asupre

certificatului de

mediului pentru

care este

mediului pentru

aprobare

debalastarea

inamatriculata

debalastarea apei

apei (MEPC)

nava)

(MEPC)

Testare

Sistem care
foloseste

Aprobare de

substante

baza

Teste

pe
pe uscat

Aprobare final
mare

Certificat de
aprobare finala

active

Sistem care
nu foloseste
substante

Testare

Testare

pe uscat

pe mare

Certificat de
aprobare finala

active

Tabel : procesul de aprobare IMO


In prezent aprobarea finala este data de catre statul in care este imatriculata nava si
sistemul aprobat de un stat nu este in mod automat recunoscut de catre alte state. Acest lucru
poate cauza multe probleme cand conventia va fi ratificata. Armatorii vor trebui sa investigheze
daca sistemul pe care il foloseste nava poate fi folosit in poate porturile de acostare.

1.2.1

Regulile californiene

Acest capitol este bazat in principal pe Apreciarea eficientei, disponibilitatii si impacului


asupra mediului a sistemului de tratare a apei de balast pentru utilizarea in apele carniforniene.
Sunt publicate doua versiuni, una din 2007 [7] si cealalta din 2009 [6].
Studiul legilor statului California ar trebui incluse in studiu deoarece, cuprinde porturi
foarte mari precum Oakland si Los Angeles care sunt terminale pentru rutele de transport
containere dintre Asia si America de nord. De vreme ce California, pana acum, a impus standarde
de performanta stricte datorita ecosistemului sau fragil, este rezonabil sa se asume ca orice
sistem de tratare care este in conformitate cu standardele de performante californiene va fi foarte
probabil in conformitate cu toate legile federale sau de stat din SUA.
Organism(marime)

Standardul californian

Standardul IMO

> 50 m

Nici un organism viu detectat

< 10 organisme viabile pe m3

10 - 50 m

< 0.01 organisme vii pe ml

< 10 organisme viabile pe ml

< 10 m dimensiunea

< 103 bacterii/100 ml

< 104 virusi/100 ml

minima (in viata)


Escherichia coli

< 126 cfu/100 ml

< 250 cfu/100 ml

Entercocci intestinali

< 33 cfu/ 100 ml

< 100 cfu/100 ml

Toxicogenix Vibro

< 1 cfu/ 100 ml sau

< 1cfu/100 ml sau

Cholorae

< 1cfu/gram greutate uda

< 1cfu/gram greutate uda

(O1 & O139)

monstre zoologice

monstre zoologice

Tabel: Standarde de performanta din california comparate cu standardele de perfomanta IMO


Dupa cum se vede in tabelul de mai sus, standardele californiene sunt mai stricte decat
standardele IMO. Cel mai interesant este categoria organismelor vii mai putine de 10m. Cu este
enuntat in Apreciarea eficientei, disponibilitatii si impacului asupra mediului a sistemului de
tratare a apei de balast pentru utilizarea in apele carniforniene nu exista nici o tehnica valabila
prin care sa se demonstreze viabilitatea bacteriilor sau a virusilor in apa de balast. Raportul
continua sa descrie o abordare pentru a evalua conformitatea cu standardul bacterian, dar nu da
nici o metoda sau tehnica pentru a evalua conformitate cu standardul viral. Acest lucru este o

problema pentru armatori cat si pentru fabricanti, deoarece la momentul actual nu este posibil a
se dovedi o conformitate totala cu standardul, sau un sistem care este la momentul actual
considerat a fi in conformitate totala cu standardul, poate in viitor, sa nu poata arata rezultate care
sa fie in conformitate cu standardul viral.
California a adoptat la fel ca IMO aceeasi perioada de timp pentru conformare cu regulile
sale, care este prezentata in tabelul de mai jos. Acest lucru inseamna ca este o perioada de 8 ani
in care navele trebuie sa conformeze la reguli. Prioritate ar trebui sa se puna pe navele cu o
capacitate de balastare intre 1500 m3 si 5000m3. Singura diferenta este ca regulile californiene
au recunoscut faptul ca la momentul actual nu sunt destule sisteme valabile pentru implementare
regulilor pana in 2009. Asta inseamna ca trebuie sa isi modifice perioada de timp precum este
aratat in tabelul de mai jos.
Anul constructiei

Capacitatea de balast

Standardul se aplica incepand


cu

2010 sau mai

Toate

2010

< 1500 m3

2016

1500 5000 m3

2014

> 5000 m3

2016

tarziu

Inainte de 2010

Tabel: Perioada de timp pentru conformare cu normele din california


1.2.2

Procesul de aprobare californian

California nu are o schema riguroasa de aprobare pentru sistemele de tratare a apei de


balast precum cele IMO. In schimb se cere doar ca fabricantul sa execute teste ale caror rezultate
sa fie in conformitate cu standardele californiene. Exista totusi probleme cu rezultatele
prezentate in standardul de performanta.
In mod special cand vine vorba de bacterii si virusi, deoarec e acutal nu exista nici o
metoda acceptata care sa masoare cu acuratete conformitate cu standardele.

In prezent, statul California nu aproba nici un sistem, dar numai inspecteaza daca navele
sunt in conformitate. Armatorii sunt responsabili pentru a fi in conformitate cu standardul de
performanta, dar fabricantii nu detin certificate care sa ateste aceasta conformitate. Acest lucru
poate simplifica procesul da aprobare a sistemelor, dar armatorii trebuie sa verifice in prealabil
cand investec intr-un sitem; ei sunt cei responsabili pentru conformarea cu regulile.
Cand vine vorba de preluarea de monstre la bordul navei, este presupus ca un sistem in
conformitate cu principiile directoare G2 IMO sunt suficiente pentru a fi in conformitate si cu
regulile californiene. In mod curent nu exista nici o procedura standardizata sa verifice aceasta
conformitate; depinde de comisia statului California sa decida cum acest lucru va fi rezolvat.

Capitolul II Sistemul de tratare a apei de balast


2.1.1. Tehnologiile valabile pentru tratarea apei de balast.

Mai multe tehnologi de tratarea apei de balast sunt disponibile incluzand una sau mai
multe procese listate mai jos. Cu exceptia unui numar mic de sisteme, toate folosesc o abordare
cu 2 etape care implica separarea mecanica ca prima etapa, urmata de a doua etapa si anume
tratamentul fizic/chimic. Trebuie notat ca unele din sistemele valabile implica o combinatie intre
doua sau mai multe procese de tratament fizic si/sau chimic.
Mecanic

Fizic

Chimic

Separare ciclonica

Ultra sunete

Electro-clorinare

Filtrare

Cavitatie

Ozonizare

Ultraviolete

Clorinare

Caldura

Dioxid de clor

De-oxigenare

Oxidare avansata

Coagulare

2.1.2

Selectarea sistemului de tratarea apei de balast.

Selectarea sistemului de tratarea apei de balast este dictata in mare parte de catre armator.
Sunt un numar de factori care includ dar nu sunt limiti la:

Costul de capital si costul de operare

Profilul de operare al navei si activitatile de balastare asociate acestuia

Marimea/viteza pompei de balast si cerintele capacitatii de balastare a apei

Contrangeri de integrare in nava, ex. cerinte de spatiu si putere

Cerinte de rezistenta si mentenanta

Dificultate/costul instalarii

Credibilitatea furnizorului

2.1.3.

Impactul timpului de inmagazinare a apei de balast.

Timpul de inmagazinare este o cerinta specifica a sistemului. In functie de tehnologia


specifica folosita, timpul de inamagazinare poate varia de la cateva secunde la zile si poate afecta
timpul necesar intre operatiunile de balastare si debalastare pentru a asigura un tratament
eficient. Ca rezultat unele sisteme de tratare pot fi neconforme pentru navele care fac frecvent
operatiuni de balastare si debalastare.
2.1.4.

Date inregistrare de sistemul de management al apei de balast.

Hotararea B-2 a Conventiei apei de balast spune ca nava trebuie sa inregistreze date in
jurnalul apei de balast. Acesta poate fi scris de mana sau in format electronic, ori de sine statator
sau integrat intr-un alt sistem de jurnal. Inregistrarile trebuie sa cuprinda, dar nu sunt limitate la,
urmatoarele informatii:

Cand este luat la bord balast, volum, data, timpul si locatie geografica

Miscari ale apei de balast pentru scopuri de managenet al apei de balast de la bord

Cand apa este debalastata in mare, volum, data, timp si locatie geografica

Cand apa este debalastata intr-o instalatie de receptie, volum, data, timp si locatie

Balastarea sau debalastarea apei accidentala sau din alte motive

Datele inregistrate in jurnalul apei de balast ar trebui tinute la bord pe o perioada de doi ani
dupa data inregistrarii si apoi tinute in arhiva companiei pe o perioada de inca trei ani.

Capitolul III Descrierea instalatiei de tratare a apei de balast


GloEn-P750
3.1.

Descrierea navei

M.V. CMA CGM AMAZON este o nava port container care va fi construita in santierul
DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES in anul 2015.
3.1.1. Principalele dimensiuni ale navei sunt:
Lungimea totala

aprox. 299.9m

Lungimea dintre perpendiculare

286.8m

Latimea

48.4m

Inaltime

24.8m

Pescajul

12.5m

3.1.2. Capacitatii (100% full)


Tancuri de balast
m

Tancuri de HFO incluzand tancuri de decantare si


m

aprox. 30,000

aprox. 9,000

tancuri de LSHFO incluzand tancuri de decantare


Tancuri de MDO incluzand tancuri de serviciu si tancuri de LSMGO
m

aprox.

500

aprox.

400

Tancuri de apa potabila


m3

3.2.

Instalatia de tratarea apei de balast GloEn-P750

GloEn-Patrol este un sistem de tratarea apei de balast combinat avand parte de


avantajele filtrarii si iradierii cu ultraviolete, cea mai optimizata si ecologica solutie pentru
instalarea si operarea pe fiecare tip de nava .
Adoptand 100% un tratament fizic, GloEn-Patrol desinfecteaza eficient organisme
acvatice daunatoare si patogeni din apa de balast fara a produce vre-o substanta toxica in timpul
balastarii sau debalastarii.
3.2.1. Lista componentelor
Nr

Nume

Schema

Material

Greut

Cantitat

ate

e la

Cr

(kg)

bordul

t.

Model

Observatii

navei

GloEn-P750

SS400/

Apro

SUS31

x.

6L

5000

-INCLUZAND

FILTRU(P-750)
UV(PU500)
UV(PU250)
FLOMETRU
VALVA DE

EVACUARE
TABLOU DE
CONTROL
TABLOU DE
TENSIUNE

FILTRU

A516-

Apro

70/SUS

x.

316L

1100

PF750

AGREGAT

SUS31

Apro

ULTRAVIOL

6L

ET

AGREGAT

SUS31

Apro

ULTRAVIOL

6L

x.

TABLOU DE

PU500

PU250

N/A

N/A

230

ET

180

SS400

CONTROL

Apro
x.
250

NR. 1

SS400

Apro

TABLOU DE

x.

ALIMENTAR

800

E CU
TENSIUNE

NR. 2

SUS80

Apro

TABLOU DE

x.

ALIMENTAR

N/A

N/A

HP075

500

E CU
TENSIUNE
PENTRU UV

AGREGAT

SS400

DE AER

VALVULA

Apro
x. 12

FC,AL

DE RETUR

Apro
x. 11

100BF

FLOW-

SS400/

Apro

METRU

AL

x. 74

ELECTROM
AGNETIC

FEP31
1-300

CABLU DE

SHF2/C

Apro

TENSIUNE

UPRU

3X30M

XL-SX

PENTRU

x. 99

(2.5X1

AGREGATU

(1.1k

2C)

L DE

g/M)

ULTRAVIOL
ETE

TRANSMITA

SUS31

Apro

TOR DE

6L

x.

PRESIUNE

LEVEL

PENTRU

3000

FILTRU

N/A

PENTRU

0.5

AUTO

SUS31

Apro

VALVULA

6L

x. 4

AGREGATU
L DE AER

AUTO

SUS31

Apro

VALVULA

6L

x. 8

N/A

PENTRU
FILTRUL DE
SCURGERE

AUTO

SUS31

Apro

VALVULA

6L

x. 4

N/A

PENTRU
ALIMENTAR
EA
AGREGATU
LUI UV CU
AER

Apro
x.
5.5
1

VALVULA

SCS14/

Apro

DE

SUS31

x. 15

ANALIZA

6L

SITA

SS400

1
7

Apro
x.
130

N/A

PENTRU
EJECTOR

3.2.2. Schema de instalare

3.2.3

Principiul de operare

Filtrul nu numai elimina organismele mai mari de 50 m ci si ajuta sa minimizeze


sedimentul format in tancurile de balast care este un beneficiu pentru operatorii nave intrucat
reduce costul pentru mentenanta si curatarea tancurilor de balast.
Filtrul elimina sedimentele si organismele mai mari de 50 m apoi cele mai mare de 50
m vor fi dezinfectate de catre iradierea cu ultraviolete.
3.2.4

Filtrul

Apa de balast intra prin teava de admisie in filtru si curge prin elementii cilindrici ai
filtrului din interior in exterior. Crusta filtrata acumulata la suprafata elementului cauzeaza
dezvoltarii unei diferente de presiune dealungul elementului de filtrare. Evacuarea incepe cand o
diferenta de presiune preselectata dintre admisie si evacuarea filtrului este atinsa sau la
terminarea unei durate de timp prestabilita. In timpul ciclului de evacuare, filtrarea nu este oprita
si continua sa curga avale de filtru intr-un mod normal.
3.2.5. UV
Folosirea luminii ultraviolete pentru a dezinfecta apa este o tehnologie demonstrata.
Aceasta dezinfectare fizica sigura si eficienta este potrivita pentru aplicatii mari si mici.
Tehnologia demonstrata ultravioleta nu foloseste decat lumina ultravioleta pentru a omora
bacteriile, virusii si alte organisme care sunt prezente in apa de balast. Unitatea UV este usor de
operat si nu are nevoie de chimicale scumpe si potential periculoase. Lumina ultravioleta, care
continua sa fie un mijloc fiabil de dezinfectare, implica expunerea apei de balast la radiatia
ultravioleta. Tratamentul functioneaza deoarece lumina ultravioleta penetreaza peretii celulalei
organismului si perturba materialul genetic , facand reproducerea acestora imposibila.
3.2.6

Tabloul de control

Tabloul de monitorizare si control este PLC (Programmable Logic Controller) bazat si


configirat sa activeze si sa dezactiveze lampile UV prin tablourile de alimentare UV pentru a
mentine o doza suficienta de ultravioleta totodata conservand energie. Tabloul de monitorizare si

control ofera monitorizarea in timp real a starii sistemului in timp ce salveaza date in jurnalul de
balast cerut de catre conventie.
3.2.7. Tabloul de alimentare
Principala functie a tabloului de alimentare este sa opereze lampile de presiune medie din
camera UV. Controleaza puterea lampilor UV cu capacitoare montate in tablou. Deasemenea
detecteaza daca lampile uv functioneaza corect sau nu. Senzorul de temperatura este montat in
interior pentru a monitoriza temperatura pentru a anunta operatorul si a deconecta sistemul in
cauzul unei urgente.

Capitol IV - Secventa de operare


4.1.

Balastarea

1. Este selectat de care operator ballast mode din panoul de comanda


2. Se absoarbe apa de mare
3. Apa de mare intra in filtru
4. Apa se filtreaza
5. Apa apoi iese din filtru si intra in unitatile de tratare a apei cu lumina ultravioleta
6. Apa este tratata
7. Apa iese din unitatile UV si intra in tancurile de balast
8. Filtrul este curatat
9. Apa cu care s-a curatat filtru este evacuata
10. Dupa tratarea apei, lampile UV sunt curatate automat

4.2.

Debalastarea

1.
2.
3.
4.
5.

Este selectat de catre operator debalasting mode din panoul de comanda


Apa este absorbita din tancurile de balast
Apa intra in unitatile de tratare cu lumina ultravileta
Apa este tratata
Apa iese din unitatile de tratare cu lumina ultravioleta si este deversata

Bibliografie

International Convention for the control and management of ships ballast water and
sediments, 2004, BW,.2/Cirsc. 13/Rev.2, 15 April 2014

Guidelins for selection of a ship ballast water treatment system, Magnus Berntzen,
Master thesis in Marine Systems Design, Autumn 2010

www.woldpanasia.com