Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA

FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL

INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN DOMENIUL MARITIM


ȘI PORTUAR

INSTALAȚIA DE TRATARE A APEI


DE BALAST

Coordonator științific
S.L. Dr. Ing. Victor HRENIUC

Student
Alin Marius CIUREA

IMDMP 51
Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................3
1.Reguli și standarde cu privire la apa de balast..................................................4
2.Sistemul de tratare a apei de balast....................................................................6
Bibliografie...................................................................................................................................13
INTRODUCERE
Inca de la introducerea navelor cu corp de otel acum aproape 120 de ani, apa a fost folosita ca
balast pentru a stabiliza navele pe mare. Apa de balast este pompata in nava pentru a mentie conditii
sigure de operare a navei de-a lungul voiajului. Aceasta practica reduce stresul
asupra chilei, aduce o stabilitate transversala, imbunatateste propulsia si manevrabilitate si
compenseaza pentru pierderea de greutate din consumul de combustibil si apa.
In timp ce apa de balast este esentiala pentru operatiuni de transport sigure si eficiente, poate
sa puna serioase probleme ecologice, economice si de sanatate datorita multitudinii de specii marine
transportate in apa de balast a navei. Acestea includ bacterii, microbi, nevertebrate mici, oua, chisturi
si larve a mai multor specii. Speciile transferate pot supravietuii in a fonda o populatie reproductiva
in mediul gazda si pot deveni invazive, dominand speciile native si multiplicandu-se pana la proportii
de daunatori.
Oamenii de stiinta au observat pentru prima oara acest fenomen dupa aparitie in masa a
planctonului asiatic Odonatella in Marea de Nord in anul 1903. Dar deabea in anii 70 comunitatea
stiintifica a inceput sa studieze problema in detaliu. La sfarsitul anilor 80, Canada si Australia erau
printre tarile care experimentau probleme similare cu specii invazive si au adus problema in atentia
Comitetului de Protectie a Mediului Marin (MEPC) din cadrul IMO.
Problema speciilor invazive in apa de balast a navelor este in mare parte cauzata de volumul
din ce in ce mai mare al traficului si schimbului de marfuri din ultimele decenii si tinand cont ca
volumul traficului pe mare este in crestere problema inca nu atins apogeul. Efectele din multe zone
ale lumii au fost devastatoare. Date catitative arata ca rata bio-invaziilor continua sa creasca la o rata
alarmanta si zone noi sunt invadate constant.
Extinderea speciilor invazive este acum recunoscuta ca una dintre cele mai mari amenintari la
adresa bunei stari ecologice si economice ale planetei. Aceste specii cauzeaza pagume imense
biodiversitatii si valoroaselor resure naturale ale globului de care depindem. Efecte ale sanatatii
directe sau indirecte devin din ce in ce mai serioase si pagubele aduse mediului sunt de multe ori
ireversibile.
1. Reguli și standarde cu privire la apa de balast

Aceasta parte este un rezumat al hotararii IMO A.868(20)[1]. Chiar daca regulile nu sunt
ratificate definitiv, se asteapta ca ele sa intre in vigoare in curand. Standardele de exploatare se
impart in doua; primul se cere a fi de tranzitie, care cere un sistem de tratare, este referit ca D2.
Acesta cere doar doar schimbari operationale; fara echipamente aditionale sa fie montate
la bordul navei. Precum se vede in tabelul de mai jos, pentru navele deja in operare va fi o
perioada de tranzitie, in timp ce noile nave construite din 2009 va fi necesar instalarea unui
sistem de tratare.

Standardul de performanta este bazat pe ipoteza ca organismele din apele de coasta nu


vor rezista in ape adanci si organismele oceanice foarte probabil nu vor rezista in apale de coasta.
Acest lucru inseamna ca atentia este indreptata mai mult catre locatia unde este deversata apa de
balast, tinand cont ca majoritatea operatiunilor de balastare sunt facute cand nava incarca sau
descarca. Apa de balast trebuie sa fie deversata in ape adanci, cat mai departe de tarm, preferabil
in larg. In zonele sau situatii unde aceast lucru nu este posibil, cerinte regionale trebuie sa fie
respectate, in special in zone la distante mai mici de 200 de mile de la tarm.
Aditional cel putin de trei ori mai multa apa de balast decat capacitatea tancului de balast
trebuie sa treca prin acesta cand se debalasteaza in timpul voiajului. Acest lucru este cerut pentru
a se asigura ca majoritatea sedimentelor si organismelor sunt descarcate in timpul operatiunilor
de debalastare.
IMO spune deasemenea ca va fi greu sa se controleze daca navele respecta regulile D1,
precum si masurarea eficientei acestor masuri. Ca metoda de a asigura respectarea regulilor,
IMO a dezvoltat un raport de balastare, care trebuie sa fie aratat autoritatilor portuare daca este
cerut de catre acestea. Acest formular contine informatii despre nava, cantitatea de apa de balast
de la bordul navei si capacitatea de balastare a navei, locatia in care sa balastat si care tancuri de
balast vor fi descarcate in urmatorul port. IMO spune de asemenea ca fiecare nava trebuie sa aiba
un ofiter care se ocupa de intocmirea documentelor si se asigura ca nava urmareste procedurile
pentru managementul apei de balast. Raportul este obligatoriu si in cazul standardului D2.
Cand conventia este intrata in totalitate in vigoare, regulile D1 vor trebui respectate de
catre poate navele care au keel laying-ul mai inainte de 2009. Cea mai usoara cale de a facilita
aceasta schimbare in operatiuni este sa se produca documentatia procedurala corecta si sa se
puna in functie un ofiter responsabil pe fiecare nava care sa asigure respectarea procedurilor.

Această parte este bazată pe hotararea IMO A.868(20), MEPC.173(58)-G2,


MEPC.174(58)-G8 SI ,EPC.169(57)-G9. Tratarea apei de balast indica un proces de tratare a
apei de balast, dar regulile se concentreaza pe organismele viabile descarcate odata cu apa de
balast. Prin organisme viabile se intelege orice organism care se poate reproduce si se poate
stabili in regiunea in care este descarcat. Metoda prin care este atins standardul poate varia de la
un proces de tratare chimica intro instalatie de la tarm in care navele pot descarca apa de balast
pana la, tratarea apei inainte ca ea sa fie descarcata in mare.
In tabel sunt prezentate Standardele D2 IMO pentru tratarea apei de balast. Nu conteaza
metoda prin care se ajunge a respecta aceste standarde. Sigura exceptie este in trararea apei cu o
substanta activa. IMO defineste substantele active ca:
S O substanta sau un organism, incuzand un virus sau o ciperca, care are o actiune
specifica asupra sau impotriva unui organism sau patogeni acvatici daunatori.
Toate substantele active au fost aprobate de IMO, pentru a se asigura ca debalastarea apei
impruna cu o substanta activa nu va avea efecte daunatoare asupra mediului sau a sanatatii
organismului uman. Daca un sistem foloseste sau nu o subtanta activa este decis de catre statul in
care este inscrisa nava, in unele cazuri colaborandu-se si societatea de clasificare. Procedura
aprobarii sistemului de tratare a apei de balast care foloseste o substanta activa este descris in
rezolutia MEPC.169(57).
Aditional la necesarul de distrugere biologic, mai exista nevoia de instalare un punct
de analiza a apei de balast., preferabil cat mai aproape de punctul de debalastare. Sunt descrieri
foarte detaliate referitoare la cum fluxul ar trebui sa se comporte cand se apropie de punctul de
analiza si ce echipament trebuie folosit. Principalul punct este faptul ca nu trebuie adusa nici o
interefenta fluxului cand monstra este deviata din fluxul principal. Acest lucru trebuie facut
pentru a asigura ca analiza este reprezentativa, adica nu ar trebui omorat nici un organism de
catre procedura de analiza.

Cea mai importanta hotarare este Hotararea A.686(20) “ Principii directoare cu privire la
controlul si managementul apei de balast a navelor pentru a minimiza transferul de organisme
acvatice si patogeni daunatori”. Celelalte trei sunt doar principii directoare pentru sistemele de
tratare, majoritatea in conexiune cu procedurile de aprobare.
Nici una dintre aceste principii directoare nu sunt interesante cand vine vorba de
conformarea fiecare nave, precum este drept sa asumam ca un sistem de tratare aprobat va
functiona in acord cu standardul de performanta. De multe ori fabricantii furnizeaza deasemenea,
sau pot furniza, un sistem de analiza cand se achizitioneaza sistemul de tratare. Cu toate acestea,
daca vanzatorul nu poate furniza un sistem de tratare, nava este obligata sa fie dotata cu o
instalatie in conformitate cu principiile D2.

Hotararea MEPC.174(58) [3] si MEPC.169(57) [5]. Procesul de aprobare IMO este lung
si complicat si atfel nu este usor de inteles de la prima vadere. Cel mai important lucru este ca
fac diferenta intre sistemele care folosesc o substanta activa si cele care nu folosesc o substanta
activa. Cu sa mentionat si in capitolul anterior, o substanta activa este o substanta sau un
organism care are un efect asupra organismelor acvatice sau patogenilor.
Pentru sistemele care nu au un ingredient activ, procesul de aprobare este simplu. Ele
trebuie doar sa execute un test pe uscat, care poate fi facut intr-un laborator si un test la bordul
navei. Daca ambele teste arata ca sunt in conformitate cu standardele D2 IMO, este emis un
certificate de aprobare finala. Acest tip de aprobare este emisa de catre administratia statul in
care este inmatriculata nava, sau de multe ori de catre o societate de clasificare care lucreaza in
numele statului in care este inmatriculata nava.
Sistemele care folosesc un ingredient active trebuiesc sa treaca printr-un proces mult mai
riguros. IMO a dezvoltat o conventie, sau principii directoare separate pentru acest scop, referite
in mod popular ca G9. Acest regim de testare se concentreaza pe eficacitate destrugerii biologice
si pe calitatea apei de balasta deversata. Principalele diferente in aceste sisteme este aceea ca au
nevoie de aprobare de baza inainte de a incepe testarea eficientei de distrugere biologica.
Aprobarea de baza este emisa de MEPC si este o evaluare a impactului asupra mediului
pe care o are apa de ballast cand este descarcata. Aceasta este emisa pe baza recomandarilor
GESAMP-BWWG. Odata ce aprobarea de baza este data pentru substanta active, eficienta
trebuie sa fie testate. Este important sa retinem, precum se vede in figura de mai jos, ca numai
impactul asupra mediului a apei debalastate este evaluat de catre IMO, in timp ce tarile in care
este inmatriculata nava evalueaza daca sistemul adera la standardele IMO de performanta.
Procesul de aprobare IMO

In prezent aprobarea finala este data de catre statul in care este imatriculata nava si
sistemul aprobat de un stat nu este in mod automat recunoscut de catre alte state. Acest lucru
poate cauza multe probleme cand conventia va fi ratificata. Armatorii vor trebui sa investigheze
daca sistemul pe care il foloseste nava poate fi folosit in poate porturile de acostare.
2. Sistemul de tratare a apei de balast

Timpul de inmagazinare este o cerinta specifica a sistemului. In functie de tehnologia


specifica folosita, timpul de inamagazinare poate varia de la cateva secunde la zile si poate afecta
timpul necesar intre operatiunile de balastare si debalastare pentru a asigura un tratament
eficient. Ca rezultat unele sisteme de tratare pot fi neconforme pentru navele care fac frecvent
operatiuni de balastare si debalastare.
Hotararea B-2 a Conventiei apei de balast spune ca nava trebuie sa inregistreze date in
jurnalul apei de balast. Acesta poate fi scris de mana sau in format electronic, ori de sine statator
sau integrat intr-un alt sistem de jurnal. Inregistrarile trebuie sa cuprinda, dar nu sunt limitate la,
urmatoarele informatii:
• Cand este luat la bord balast, volum, data, timpul si locatie geografica

• Miscari ale apei de balast pentru scopuri de managenet al apei de balast de la bord

• Cand apa este debalastata in mare, volum, data, timp si locatie geografica

• Cand apa este debalastata intr-o instalatie de receptie, volum, data, timp si locatie

• Balastarea sau debalastarea apei accidentala sau din alte motive

Datele inregistrate in jurnalul apei de balast ar trebui tinute la bord pe o perioada de doi
ani dupa data inregistrarii si apoi tinute in arhiva companiei pe o perioada de inca trei ani.

Principiul de operare

Filtrul nu numai elimina organismele mai mari de 50 qm ci si ajuta sa minimizeze


sedimentul format in tancurile de balast care este un beneficiu pentru operatorii nave intrucat reduce
costul pentru mentenanta si curatarea tancurilor de balast.
Filtrul elimina sedimentele si organismele mai mari de 50 qm apoi cele mai mare de 50 Jim vor
fi dezinfectate de catre iradierea cu ultraviolete.
Apa de balast intra prin teava de admisie in filtru si curge prin elementii cilindrici ai
filtrului din interior in exterior. Crusta filtrata acumulata la suprafata elementului cauzeaza dezvoltarii
unei diferente de presiune dealungul elementului de filtrare.
Evacuarea incepe cand o diferenta de presiune preselectata dintre admisie si evacuarea filtrului
este atinsa sau la terminarea unei durate de timp prestabilita. In timpul ciclului de evacuare, filtrarea
nu este oprita si continua sa curga avale de filtru intr-un mod normal.
Folosirea luminii ultraviolete pentru a dezinfecta apa este o tehnologie demonstrata.
Aceasta dezinfectare fizica sigura si eficienta este potrivita pentru aplicatii mari si
mici. Tehnologia demonstrata ultravioleta nu foloseste decat lumina ultravioleta
pentru a omora bacteriile, virusii si alte organisme care sunt prezente in apa de balast.
Unitatea UV este usor de operat si nu are nevoie de chimicale scumpe si potential
periculoase. Lumina ultravioleta, care continua sa fie un mijloc fiabil de dezinfectare,
implica expunerea apei de balast la radiatia ultravioleta. Tratamentul functioneaza
deoarece lumina ultravioleta penetreaza peretii celulalei organismului si perturba
materialul genetic , facand reproducerea acestora imposibila.
Tabloul de monitorizare si control este PLC (Programmable Logic Controller)
bazat si configirat sa activeze si sa dezactiveze lampile UV prin tablourile de
alimentare UV pentru a mentine o doza suficienta de ultravioleta totodata conservand
energie.
BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Balast_(nave)
2. http://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Documents/FAQ%20-%20Implementing%20the
%20Ballast%20Water%20Management%20Convention.pdf
3. https://www.gov.uk/guidance/control-and-management-of-ballast-water

S-ar putea să vă placă și