Sunteți pe pagina 1din 21
Continuitatea raului Amenajari pentru migratia pestilor Zone umede si lunci inundabile Dr. ing. Andreea GALIE
Continuitatea raului
Amenajari pentru migratia pestilor
Zone umede si lunci inundabile
Dr. ing. Andreea GALIE
Dr. ing. Felicia POPOVICI
Administratia Nationala “Apele Romane”
Departamentul Planuri de Management si Cooperare Internationala
Dezbatere publica - Implementarea Directivei Cadru Apa 60/2000
Directiva Cadru pentru Apa, o noua abordare in politica apei ? Este necesara dezvoltarea unei
Directiva Cadru pentru Apa,
o noua abordare in politica apei
? Este necesara dezvoltarea unei politici integrate
comunitare a apei
? Adoptata pe 23 Octombrie 2000 si publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, pe 22
Decembrie 2000 (data intrarii in vigoare), Directiva
Cadru pentru Apa (DCA) are ca scop directionarea
politicii europene in domeniul apei catre o apa curata,
prin stabilirea cadrului institutional pentru
gospodarirea si protectia apelor, la nivel de bazin
hidrografic.
? Romania, ca stat membru al Comunitatii Europene,
trebuie sa implementeze DCA. Directiva a fost
transpusa in legislatia romanesca prin legea apelor nr.
107/1996 modificata si completata de legile 310/2004
si 112/2006 si alte ordine ministeriale.
Administratia Nationala “Apele Romane” BOTOSANI SATU- MARE MARAMURES SUCEAVA SOMES- TISA BISTRITA- IASI
Administratia Nationala “Apele Romane”
BOTOSANI
SATU-
MARE
MARAMURES
SUCEAVA
SOMES-
TISA
BISTRITA- IASI
NASAUD
BIHOR
SALAJ
PRUT
NEAMT
SIRET
CRISURI
CLUJ
MURES
VASLUI
MURES
BACAU
HARGHITA
ARAD
ALBA
COVASNA
BRASOV
TIMIS
SIBIU
VRANCEA
GALATI
HUNEDOARA
OLT
BANAT
BUZAU
ARGES
CARAS-
BRAILA
SEVERIN
PRAHOVA
BUZÃU
DOBROGEA-
VALCEA
GORJ
-IALOMITA
LITORAL
DAMBOVITA
JIU
TULCEA
IALOMITA
ILFOV
MEHEDINTI
BUCURESTI
OLT
ARGES- CALARASI
DOLJ
L
.BU GE AC
CONSTANTA
VEDEA
GIURGIU
TELEORMAN
Obiectivul general al Directivei Cadru Apa ? “STARE BUNA” PENTRU TOATE APELE (ape de suprafata
Obiectivul general al Directivei
Cadru Apa
? “STARE BUNA” PENTRU TOATE APELE
(ape de suprafata si subterane) PANA
IN 2015.
? Stare buna a apei (Calitatea apei):
? “stare buna” din punct de vedere chimic
(“stare chimica buna”);
? “stare ecologica buna” pentru apele de
suprafata
?? ““StareStare bunabuna”” aa apeiapei inseamnainseamna apaapa
curatacurata pentrupentru toti!toti!
Bazinul hidrografic – unitatea de baza pe care se realizeaza gospodarirea apelor si implicit planul
Bazinul hidrografic – unitatea de baza pe care se realizeaza
gospodarirea apelor si implicit planul de management
Aveti ocazia sa
spuneti si sa
sustineti opinia dvs.
si sa participati la
procesul de luare a
deciziilor!
Abateri fata de starea naturala Abateri fata de starea naturala OMOM 161/161/ Categorii de calitate
Abateri fata de starea naturala
Abateri fata de starea naturala
OMOM 161/161/
Categorii de calitate
Categorii de calitate
- -
de referinta
de referinta
20062006
Foarte
Foarte
buna
buna
Minore
Minore
Buna
Buna
Moderate
Moderate
Moderata
Moderata
Satisfacatoare
Satisfacatoare
Majore
Majore
Nesatisfacatoare
Nesatisfacatoare
Severe
Severe
Debite istorice Cantitatea s i dinamica curgerii apei Debite în timp real Regimul hidrologic Nivelul
Debite istorice
Cantitatea s i dinamica curgerii apei
Debite în
timp real
Regimul hidrologic
Nivelul apei subterane
Conexiunea cu corpurile de apa subterana
Debitul de alimentare al acviferului
Abundenta
Viteza apei
Diversitate
m/sec
Fauna nevertebrata
Prezenta taxonilor sensibili
Numarul s i tipul de bariere
Continuitatea raului
Scara de pesti
Abundenta
HIDROMORFOLOGICE
Sectiunea transversalaa raului
Diversitatea
Adancimea si latimea raului
Fauna
Curgerea (nivelul)
Prezenta taxonilorsensibili
piscicola
Ciclul deviata/structura pe varste
Sectiunea transversalaa
albiei
Structurasi substratul patului albiei
Dimensiunea
particulelor
Conditii morfologice
Abundenta
BIOLOGICE
Alge bentice
Diversitate
Lungime/latime
Prezenta taxonilor sensibili
Structurazonei riverane
Compozitiaspeciilor
Abundenta
Continuitatea/acoperirea terenului
Macrofite
Diversitate
Prezenta taxonilorsensibili
Regimul termic
Temperatura
Grade Celsius
Abundenta
Fitoplancton
ELEMENTE DE CALITATE – RAURI
mg/L
Diversitate
Conditii de oxigenare
Oxigendizolvat
Saturatia-%
Biomasa
Salinitate
Conductivitate electrica
ms/cm
PH
LIsta de substante
prioritare
Substante prioritare
Unitati
Starea acidifierii
POLUANTI SPECIFICI
Alcalinitate
ml HCl
Depinde de presiunile Alte substante
existente în b.h.
Fosfor total
FIZICO-CHIMICE
mg/L
Fosfor solubil reactiv (o -fosfati)
mg P/L
Nutrienti
Azot total
mg/L
Legenda:
Azotiti + azotiti
mg/L
Elemente de calitate obligatorii – specificate î n anexa V
Elemente de calitaterecomandate
Amoniu
mg/L
Parametrii recomandati
Materii î n suspensie
mg/L
Altele
Turbiditate
NTU
Elemente de calitate - rauri
Concepte ale Ecologiei (viziunea Comisiei Internationale Pentru Protectia Fluviului Dunarea - ICPDR) Conectivitatea
Concepte ale Ecologiei (viziunea Comisiei Internationale
Pentru Protectia Fluviului Dunarea - ICPDR)
Conectivitatea zonelor umede/luncilor inundabile
? Areal multidimensional
? Dinamica naturii
? Influente antropice
? Conectivitate
? Habitate
Natura multi-dimensionala
? Schimbari ale utilizarii terenului
? Biodiversitate
ConectivitateConectivitate // dinamicadinamica
ConectivitateConectivitate // dinamicadinamica
“Alterari fizice“-Amenajari ale cursului de apa ? Amenajari transversale : Praguri, stavilare Efect: asupra
“Alterari fizice“-Amenajari ale
cursului de apa
? Amenajari transversale : Praguri,
stavilare
Efect: asupra regimului hidrologic ,
transportului de sedimente, migratiei biotei
(pesti si ale vietuitoare acvatice)
? Amenajari
transversale : Baraje,
Acumulari de apa
Efect : asupra scurgerii apei in aval si
asupra biotei
? Amenajari longitudinale : indiguiri
Efect : asupra conectivitatii laterale,
vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de
depunere a icrelor
“Alterari fizice“-Amenajari ale cursului de apa ? Amenajari longitudinale : consolidari de maluri, regularizarea
“Alterari fizice“-Amenajari ale
cursului de apa
? Amenajari longitudinale : consolidari
de maluri, regularizarea albiei
Efect: asupra profilului longitudinal al
albiei, asupra structurii substratului si
biotei
? Canale de navigatie
Efect: asupra stabilitatii patului albiei si
asupra biotei
? Captari de apa, evacuari de apa,
derivatii
Efect : asupra scurgerii minime a raului,
stabilitatii patului albiei si biotei
Concluzii ale Raportului 2004 ? In Raportul National 2004 – sinteza rapoartelor nationale – prin
Concluzii ale Raportului 2004
?
In Raportul National 2004 – sinteza rapoartelor
nationale – prin analiza la riscul de a nu atinge starea
ecologica buna, s-a concluzionat ca alterarile fizice (hidro-
morfologice) reprezinta unul din cei mai importanti factori
ce conduc la neatingerea starii bune a apelor.
100%
90%
80%
20,9 %
70%
60%
no risk
50%
40%
possibly at risk
at risk
15,5 %
30%
63,6 %
20%
10%
at risk
0%
possibly at risk
Org.
Nutrients
HPP
Hymo
subst.
alterations
no risk
Cum sa atingem “starea buna”? ? APLICAND MASURI! ? Masurile trebuie aplicate de fiecare dintre
Cum sa atingem “starea buna”?
? APLICAND MASURI!
? Masurile trebuie aplicate de fiecare dintre noi. Este
necesar un efort comun pentru o apa curata. Masurile
care pot fi aplicate sunt de doua tipuri:
? Masuri de baza – ce privesc implementarea
tuturor directivelor europene privind calitatea
apei si pe care suntem obligati prin lege sa le
aplicam;
? Masuri suplimentare – daca obiectivul: “stare
buna” a apelor nu va fi indeplinit doar prin
aplicarea masurilor de baza. Cine utilizeaza si in
acelasi timp polueaza apa in bazin?
? Industria
? Aglomerari umane
? Agricultura
? Detinatorii de baraje, diguri
Cine este responsabil cu implementarea masurilor? ? Guvernul Romaniei pentru suportul strategic finaciar ? Ministerul
Cine este responsabil cu
implementarea masurilor?
? Guvernul Romaniei pentru suportul strategic finaciar
? Ministerul Internelor si Reformei Administrative
? Administratia locala (de ex. primariile, parteneriatele
publice si private) in cazul statiilor de epurare orasenesti
si retelelor de canalizare
? Ministerul Mediului si Gospodaririi Durabile
? Directia de Apa
? Agentia de Protectie a Mediului
? Ministerul Economiei si Finantelor
? Agentia judeteana a Finantelor
? Proprietarul pentru unitati industriale
? Proprietarul terenurilor agricole sau unitatilor zootehnice
cu suportul consultantilor specializati
? Detinatorii barajelor, digurilor (Statul, Hidroelectrica, ANIF
si unitatile din subordine, Primarii)
Masuri de re-naturare Conform cu DCA, masurile sunt obligatoriiobligatorii, cu exceptia situatiilor cand: ? Folosinta
Masuri de re-naturare
Conform cu DCA, masurile sunt obligatoriiobligatorii,
cu exceptia situatiilor cand:
? Folosinta de apa este semnficativ negativ
influentata de aceste masuri
? Costurile sunt disproportionate in raport cu
beneficiile obtinute/cu posibilitatea de plata
Masuri de re-naturare A. Re-naturarea peisajului natural/elementelor morfologice A1. Continuitatea longitudinala A2.
Masuri de re-naturare
A. Re-naturarea peisajului
natural/elementelor morfologice
A1. Continuitatea longitudinala
A2. Continuitatea laterala
B. Restaurarea proceselor
naturale/proceselor hidrologice
C. Specii – masuri specifice
A. Re-naturarea peisajului natural/elementelor morfologice A1. Continuitatea longitudinala ? Indepartarea din cursul de
A. Re-naturarea peisajului
natural/elementelor morfologice
A1. Continuitatea longitudinala
? Indepartarea din cursul de apa a tuturor
obstacolelor care nu mai sunt folosite in scopul
pentru care au fost create / si-au pierdut
functionalitatea;
? Realizarea de amenajari pentru migratia
pestilor (canale naturale si/sau artificiale
pentru trecerea pestilor tip “bypass”, lifturi
pentru pesti, sisteme tip „panta” sau „rampa”,
etc); constructiile respective se realizeaza numai
pentru sectoarele de rau unde exista specii
migratoare si inaltimea obstacolului depaseste 40 cm
Scara de pesti – priza Aleu alimentare cu apa orasul Stei – DA Crisuri construita
Scara de pesti – priza Aleu alimentare cu apa orasul Stei –
DA Crisuri construita acum 30 de ani.
10
10
11
11
Ordinul Ministerial 1163/16 iulie 2007 publicat in Monitorul Oficial nr. 550/13.08.2007 care reglementeaza solutiile
Ordinul Ministerial 1163/16 iulie 2007 publicat in Monitorul
Oficial nr. 550/13.08.2007 care reglementeaza solutiile
tenhice de proiectare si realizare a lucrarilor hidrotehnice
de amenajare si reamenajare a cursurilor de apa
Ordinul evidentiaza conceptul de “Rau continu” si conceptul “Mai
mult spatiu pentru rauri”. Principii:
??
??
??
??
LuareaLuarea inin considerareconsiderare aa tendintelortendintelor naturalenaturale dede mobilitatemobilitate aleale
albieialbiei fiecaruifiecarui curscurs dede apa,apa, dacadaca aceastaaceasta nunu contravinecontravine scopuluiscopului
aparariiapararii populatieipopulatiei sisi aa unorunor obiectiveobiective socialsocial--economice;economice;
InIn cazulcazul lucrarilorlucrarilor dede regularizareregularizare aa cursurilorcursurilor dede apa,apa, sese vava ee vita,vita,
dede regula,regula, crestereacresterea graduluigradului dede artificializareartificializare (canalizarea,(canalizarea,
modificareamodificarea geometrieigeometriei albieialbiei etc);etc);
LucrarileLucrarile dede bararebarare aa cursurilorcursurilor dede apaapa maimai inalteinalte dede 4040 cmcm vorvor fifi
prevazuteprevazute cucu pasajepasaje dede treceretrecere (scari(scari dede pesti)pesti) pentrupentru faunafauna
acvaticaacvatica migratoare,migratoare, exceptandexceptand cazurilecazurile inin carecare nunu existaexista solutisolutiee
tehnicatehnica fezabilafezabila sausau solutiasolutia propusapropusa esteeste disproportionatadisproportionata dindin
punctpunct dede vederevedere alal costurilor;costurilor;
Asigurarea,Asigurarea, inin avalaval dede constructiileconstructiile hidrotehnicehidrotehnice dede retentieretentie sasauu
dede derivatie,derivatie, aa debitelordebitelor minimeminime necesarenecesare inin albiealbie inin vedereavederea
mentineriimentinerii uneiunei staristari favorabilefavorabile dede conservareconservare aa speciilorspeciilor acvatacvaticeice
dede floraflora sisi fauna,fauna, precumprecum sisi pentrupentru satifacereasatifacerea cerintelorcerintelor dede apapa.a.
A. Restaurarea peisajului natural/elementelor morfologice A2. Continuitatea laterala ? restaurarea zonelor umede; ?
A. Restaurarea peisajului
natural/elementelor morfologice
A2. Continuitatea laterala
? restaurarea zonelor umede;
? restaurarea meandrelor/bratelor secundare;
? renaturarea malurilor – îndepartarea sau
realocarea digurilor pe sectoare scurte de râu;
? oprirea activitatilor din lunca inundabila si
restaurarea reliefului.
B. Restaurarea proceselor naturale ? Revenirea proceselor la “starea naturala”, respectiv restaurarea regimului
B. Restaurarea proceselor naturale
? Revenirea proceselor la “starea
naturala”, respectiv restaurarea
regimului hidrologic pe cursul de
apa respectiv – prin schimbarea
regimului de exploatare a lacului de
acumulare din amonte
? realizarea de zone cu inundare
controlata.
C. Masuri specifice privind speciile Daca este cazul, ? de exemplu reglementarea pescuitului si a
C. Masuri specifice privind speciile
Daca este cazul,
? de exemplu reglementarea pescuitului si a
cresterii pestilor in iazuri sau in bazine special
amenajate,
? re-introducerea speciilor disparute
? Sturionii pe Dunare
? Somonii pe Rin
Beneficiile economice ale zonelor umede ? Zonele umede sunt sisteme multi-functionale si ofera mutiple solutii
Beneficiile economice ale
zonelor umede
? Zonele umede sunt sisteme multi-functionale si
ofera mutiple solutii
? Zone de inmultire pentru pesti
? Atenuare unda de viitura
? Imbunatirea calitatii apei
? Pescuit
? Activitati recreationale
? Habitat pentru vietuitoare
? Alte beneficii comerciale
BABINABABINA (2100(2100 ha)ha)--CERNOVCACERNOVCA (1580ha)(1580ha)–– DELTADELTA DUNARIIDUNARII Sursa: Institutul
BABINABABINA (2100(2100 ha)ha)--CERNOVCACERNOVCA (1580ha)(1580ha)––
DELTADELTA DUNARIIDUNARII
Sursa: Institutul National de
Cercetare- Dezvoltare Delta
DunariiTulcea, Romania
INAINTEINAINTE DEDE INUNDAREAINUNDAREA ZONEIZONEI 15
INAINTEINAINTE DEDE INUNDAREAINUNDAREA ZONEIZONEI
INAINTEINAINTE DEDE INUNDAREAINUNDAREA ZONEIZONEI
22 YEARSYEARS AFTERAFTER FLOODINGFLOODING
22 YEARSYEARS AFTERAFTER FLOODINGFLOODING
AGRICULTURAL POLDER IN DANUBE DELTA
AGRICULTURAL POLDER IN DANUBE
DELTA
BabinaBabina--CernovcaCernovca ((imaginiimagini dindin satelitsatelit)) 1993 1993 1996 1996
BabinaBabina--CernovcaCernovca
((imaginiimagini dindin satelitsatelit))
1993
1993
1996
1996
CAPACITATEACAPACITATEA BIOLOGICABIOLOGICA DEDE FILTRAREFILTRARE AA VEGETATIEIVEGETATIEI ACVATICEACVATICE
CAPACITATEACAPACITATEA BIOLOGICABIOLOGICA DEDE FILTRAREFILTRARE
AA VEGETATIEIVEGETATIEI ACVATICEACVATICE
CONTACTULCONTACTUL APEIAPEI CURATECURATE DINDIN ZONAZONA RESTAURATARESTAURATA CUCU APELEAPELE DUNARIIDUNARII BOGATEBOGATE
CONTACTULCONTACTUL APEIAPEI CURATECURATE DINDIN ZONAZONA RESTAURATARESTAURATA
CUCU APELEAPELE DUNARIIDUNARII BOGATEBOGATE ININ SEDIMENTESEDIMENTE
MONITORIZAREAMONITORIZAREA PESTILORPESTILOR ININ ZONAZONA RESTAURATARESTAURATA INDICAINDICA PREZENTAPREZENTA
MONITORIZAREAMONITORIZAREA PESTILORPESTILOR ININ ZONAZONA RESTAURATARESTAURATA INDICAINDICA
PREZENTAPREZENTA REPRODUCATORILORREPRODUCATORILOR SISI AA PUIETILORPUIETILOR
BENEFICIILEBENEFICIILE RESTAURARIIRESTAURARII ECOLOGICEECOLOGICE BABINA&CERNOVCABABINA&CERNOVCA
BENEFICIILEBENEFICIILE RESTAURARIIRESTAURARII ECOLOGICEECOLOGICE
BABINA&CERNOVCABABINA&CERNOVCA S=3,600HAS=3,600HA
INCINTE INDIGUITE ABANDONATE
RE-NATURAREA ZONEI UMEDE
FILTRAREFILTRARE
VALORIVALORI ECONOMICEECONOMICE
VALORIVALORI ECOLOGICEECOLOGICE
RECICLAREA NUTRIENTILOR
PESTE: 34 KG/HA/AN
STUF: 1-2 TONE/HA/AN
PASUNE: 0,5 UVM/HA/AN
- 15 KG FOSFOR/HA/AN
- 335 KG AZOT/HA/AN
RETINEREA SEDIMENTELOR
- 11 TONE/HA/AN
50-100 EURO/HA/AN
HABITAT PENTRU PASARI SI
PESTI
VALORI ESTETICE
STOCARE APA LA INUNDATII
INDICATORINDICATOR ECONOMIC:ECONOMIC: RAPORTRAPORT COSTCOST TOTAL/BENEFICIUTOTAL/BENEFICIU
INDICATORINDICATOR ECONOMIC:ECONOMIC: RAPORTRAPORT COSTCOST TOTAL/BENEFICIUTOTAL/BENEFICIU
BABINA&CERNOVCABABINA&CERNOVCA -- S=3,600HAS=3,600HA
COSTURICOSTURI:
CERCETARE, PROIECTARE & IMPLEMENTARE:
100000 EURO
REZULTATE:REZULTATE:
PESTE:
3600HA x 34KG x 0.5EURO/KG
= 60000 EURO/AN
STUF:
3600HA x 1T/HA x 16EURO/T
= 60000 EURO/AN
TURISM:
10TURISTI x 100ZILE/AN x 10EURO/ZI = 10000EURO/AN
HRANA ANIMALE: 100HA x 0.5UVM/HA x 100KG x 2EURO/KG = 10000EURO/AN
Sursa: Institutul National de
Cercetare- Dezvoltare Delta Dunarii
Tulcea, Romania
TOTAL:TOTAL: 140000140000 EURO/ANEURO/AN
mana de lucru ieftina
Studiu “RedimensionareaRedimensionarea ecologicaecologica sisi economicaeconomica pepe sectorulsectorul
Studiu “RedimensionareaRedimensionarea ecologicaecologica sisi economicaeconomica
pepe sectorulsectorul romanescromanesc alal lunciiluncii DunariiDunarii”
1. Reconsiderarea liniilor de aparare a
localitatilor impotriva inundatiilor
2. Renaturarea unor incinte indiguite în
vederea creerii de zone umede de interes
conservativ (ex. SCI, SPA)
3. Evaluarea pretabilitatii incintelor amenajate
pentru activitati economice in vederea
redimensionarii acestora ca incinte mixte
(agricole/poldere pentru stocare apa)
R O M Â N I A MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE INSTITUTUL NATIONAL DE
R O M
 N
I
A
MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
DELTA DUNARII - TULCEA
PARTENERI:
Studiu “RedimensionareaRedimensionarea ecologicaecologica sisi economicaeconomica pepe sectorulsectorul
Studiu “RedimensionareaRedimensionarea ecologicaecologica sisi economicaeconomica
pepe sectorulsectorul romanescromanesc alal lunciiluncii DunariiDunarii”
Va multumesc! andreea.galie@rowater.ro felicia.popovici@rowater.ro
Va multumesc!
andreea.galie@rowater.ro
felicia.popovici@rowater.ro