Continuitatea raului Amenajari pentru migratia pestilor Zone umede si lunci inundabile

Dr. ing. Andreea GALIE Dr. ing. Felicia POPOVICI Administratia Nationala Apele Romane Departamentul Planuri de Management si Cooperare Internationala
Dezbatere publica - Implementarea Directivei Cadru Apa 60/2000

Directiva Cadru pentru Apa, o noua abordare in politica apei

? Este necesara dezvoltarea unei politici integrate comunitare a apei ? Adoptata pe 23 Octombrie 2000 si publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, pe 22 Decembrie 2000 (data intrarii in vigoare), Directiva Cadru pentru Apa (DCA) are ca scop directionarea politicii europene in domeniul apei catre o apa curata, prin stabilirea cadrului institutional pentru gospodarirea si protectia apelor, la nivel de bazin hidrografic. ? Romania, ca stat membru al Comunitatii Europene, trebuie sa implementeze DCA. Directiva a fost transpusa in legislatia romanesca prin legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata de legile 310/2004 si 112/2006 si alte ordine ministeriale.

Administratia Nationala Apele Romane

BOTOSANI SATUMAR E MARAMURES SUCEAVA IASI NEAMT

SO MESTIS A BISTRITABIHOR SALAJ CLUJ MURES ARAD ALBA TIMIS HUNED OARA NASAUD

PRUT

CRISURI

SIRET
BACAU VASLUI

MURES HARGHITA

COVASNA

OLT

SIBIU

BRASOV

VRANCEA GALATI BUZAU

BANAT
CARASSEVERIN ARGES

PRAHOVA BUZU BRAILA DOBROGEAVALCEA GORJ LITORAL -IALOMITA DAMBOVITA TULCEA JIU IALOMITA ILFOV BUCUREST I MEHEDINTI OLT CALARASI ARGESDOLJ CONSTANTA VEDEA GIURGIU TELEORMAN
L . GA U BEC

Obiectivul general al Directivei Cadru Apa

? STARE BUNA PENTRU TOATE APELE (ape de suprafata si subterane) PANA IN 2015. ? Stare buna a apei (Calitatea apei):
? stare buna din punct de vedere chimic (stare chimica buna); ? stare ecologica buna pentru apele de suprafata

? Stare buna a apei inseamna apa buna curata pentru toti!

Bazinul hidrografic unitatea de baza pe care se realizeaza gospodarirea apelor s i implicit planul de management

Aveti ocazia sa spuneti si sa sustineti opinia dvs. si sa participati la procesul de luare a deciziilor!

Abateri fata de starea naturala - de referinta

Categorii de calitate

OM 161/ 2006

Foarte buna

Minore

Buna

Moderate

Moderata

Satisfacatoare

Majore

Severe

Nesatisfacatoare

Debite istorice

Cantitatea s i dinamica curgerii apei

Debite n timp real

Regimul hidrologic
Conexiunea cu corpurile de apa subterana
Abundenta Diversitate

Nivelul apei subterane Debitul d e alimentare a l acviferului

Viteza apei

Fauna nevertebrata
Prezenta taxonilor sensibili Abundenta Diversitatea Prezenta taxonilorsensibili Ciclul d e viata/structura p e varste

m/sec

Continuitatea raului HIDROMORFOLOGICE Fauna piscicola Conditii morfologice Alge bentice BIOLOGICE

Numarul s i tipul de bariere Scara de pesti Sectiunea transversalaa raului Curgerea (nivelul) Sectiunea transversalaa albiei Dimensiunea particulelor

Adancimea si latimea raului

Structurasi substratul patului albiei

Abundenta Diversitate Prezenta taxonilor sensibili

Lungime/latime

Structurazonei riverane
Abundenta Diversitate Prezenta taxonilorsensibili

Compozitiaspeciilor Continuitatea/acoperirea terenului

Macrofite Regimul termic

Temperatura
Grade Celsius mg/L Saturatia-%

Abundenta Diversitate Biomasa

Fitoplancton

ELEMENTE DE CALITATE RAURI

Conditii de oxigenare Salinitate

Oxigendizolvat

Conductivitate electrica PH

ms/cm

LIsta de substante prioritare Depinde de presiunile existente n b.h.

Substante prioritare POLUANTI SPECIFICI Alte substante FIZICO-CHIMICE

Starea acidifierii

Unitati

Alcalinitate Fosfor total

m l HCl

mg/L

Fosfor solubil reactiv (o -fosfati)

mg P/L

Nutrienti
Legenda: Elemente de calitate obligatorii specificate n anexa V Elemente de calitaterecomandate Parametrii recomandati

Azot total Azotiti + azotiti Amoniu

mg/L

mg/L

mg/L

Materii n suspensie

Altele
Turbiditate
NTU

mg/L

Elemente de calitate - rauri

Concepte ale Ecologiei (viziunea Comisiei Internationale Pentru Protectia Fluviului Dunarea - ICPDR) Conectivitatea zonelor umede/luncilor inundabile ? Areal

multidimensional naturii

? Dinamica ? ? ? ? ?

Influente antropice Conectivitate Habitate Schimbari ale utilizarii terenului Biodiversitate

Natura multi-dimensionala

Conectivitate / dinamica

Alterari fizice-Amenajari ale cursului de apa

? Amenajari transversale : Praguri, stavilare Efect: asupra regimului hidrologic , transportului de sedimente, migratiei biotei (pesti si ale vietuitoare acvatice) ? Amenajari transversale : Baraje, Acumulari de apa Efect : asupra scurgerii apei in aval si asupra biotei ? Amenajari longitudinale : indiguiri Efect : asupra conectivitatii laterale, vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de depunere a icrelor

Alterari fizice-Amenajari ale cursului de apa

? Amenajari longitudinale : consolidari de maluri, regularizarea albiei Efect: asupra profilului longitudinal al albiei, asupra structurii substratului si biotei Canale de navigatie Efect: asupra stabilitatii patului albiei si asupra biotei ? Captari de apa, evacuari de apa, derivatii Efect : asupra scurgerii minime a raului, stabilitatii patului albiei si biotei

Concluzii ale Raportului 2004

? In Raportul National 2004 sinteza rapoartelor nationale prin analiza la riscul de a nu atinge starea ecologica buna, s-a concluzionat ca alterarile fizice (hidromorfologice) reprezinta unul din cei mai importanti factori ce conduc la neatingerea starii bune a apelor.
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Org. subst. Nutrients HPP Hymo alterations

20,9 %

no risk possibly at risk at risk

63,6 % 15,5 %

at risk possibly at risk no risk

Cum sa atingem starea buna?

? APLICAND MASURI! ? Masurile trebuie aplicate de fiecare dintre noi. Este necesar un efort comun pentru o apa curata. Masurile care pot fi aplicate sunt de doua tipuri:

? Masuri de baza ce privesc implementarea tuturor directivelor europene privind calitatea apei si pe care suntem obligati prin lege sa le aplicam; ? Masuri suplimentare daca obiectivul: stare buna a apelor nu va fi indeplinit doar prin aplicarea masurilor de baza. Cine utilizeaza si in acelasi timp polueaza apa in bazin?
? ? ? ? Industria Aglomerari umane Agricultura Detinatorii de baraje, diguri

Cine este responsabil cu implementarea masurilor?

? Guvernul Romaniei pentru suportul strategic finaciar ? Ministerul Internelor si Reformei Administrative
? Administratia locala (de ex. primariile, parteneriatele publice si private) in cazul statiilor de epurare orasenesti si retelelor de canalizare ? Directia de Apa ? Agentia de Protectie a Mediului ? Agentia judeteana a Finantelor

? Ministerul Mediului si Gospodaririi Durabile ? Ministerul Economiei si Finantelor ? Proprietarul pentru unitati industriale ? Proprietarul terenurilor agricole sau unitatilor zootehnice cu suportul consultantilor specializati ? Detinatorii barajelor, digurilor (Statul, Hidroelectrica, ANIF si unitatile din subordine, Primarii)

Masuri de re-naturare
Conform cu DCA, masurile sunt obligatorii obligatorii, cu exceptia situatiilor cand: ? Folosinta de apa este semnficativ negativ influentata de aceste masuri ? Costurile sunt disproportionate in raport cu beneficiile obtinute/cu posibilitatea de plata

Masuri de re-naturare
A. Re-naturarea peisajului natural/elementelor morfologice
A1. Continuitatea longitudinala A2. Continuitatea laterala

B. Restaurarea proceselor naturale/proceselor hidrologice C. Specii masuri specifice

A. Re-naturarea peisajului natural/elementelor morfologice

A1. Continuitatea longitudinala

? Indepartarea din cursul de apa a tuturor obstacolelor care nu mai sunt folosite in scopul pentru care au fost create / si-au pierdut functionalitatea; Realizarea de amenajari pentru migratia pestilor (canale naturale si/sau artificiale pentru trecerea pestilor tip bypass, lifturi pentru pesti, sisteme tip panta sau rampa, etc); constructiile respective se realizeaza numai pentru sectoarele de rau unde exista specii migratoare si inaltimea obstacolului depaseste 40 cm

Scara de pesti priza Aleu alimentare cu apa orasul Stei DA Crisuri construita acum 30 de ani.

10

11

Ordinul Ministerial 1163/16 iulie 2007 publicat in Monitorul Oficial nr. 550/13.08.2007 care reglementeaza solutiile tenhice de proiectare si realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare si reamenajare a cursurilor de apa Ordinul evidentiaza conceptul de Rau continu si conceptul Mai mult spatiu pentru rauri. Principii: Luarea in considerare a tendintelor naturale de mobilitate ale albiei fiecarui curs de apa, daca aceasta nu contravine scopului apararii populatiei si a unor obiective social-economice; socialIn cazul lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa, se va e vita, de regula, cresterea gradului de artificializare (canalizarea, modificarea geometriei albiei etc); Lucrarile de barare a cursurilor de apa mai inalte de 40 cm vor fi prevazute cu pasaje de trecere (scari de pesti) pentru fauna acvatica migratoare, exceptand cazurile in care nu exista solutie solutie tehnica fezabila sau solutia propusa este disproportionata din punct de vedere al costurilor; Asigurarea, in aval de constructiile hidrotehnice de retentie sau sau de derivatie, a debitelor minime necesare in albie in vederea mentinerii unei stari favorabile de conservare a speciilor acvatice acvatice de flora si fauna, precum si pentru satifacerea cerintelor de apa. apa.

? ? ?

A. Restaurarea peisajului natural/elementelor morfologice

A2. Continuitatea laterala

? restaurarea zonelor umede; ? restaurarea meandrelor/bratelor secundare; ? renaturarea malurilor ndepartarea sau realocarea digurilor pe sectoare scurte de ru; ? oprirea activitatilor din lunca inundabila si restaurarea reliefului.

12

B. Restaurarea proceselor naturale

? Revenirea proceselor la starea naturala, respectiv restaurarea regimului hidrologic pe cursul de apa respectiv prin schimbarea regimului de exploatare a lacului de acumulare din amonte ? realizarea de zone cu inundare controlata.

C. Masuri specifice privind speciile

Daca este cazul, ? de exemplu reglementarea pescuitului si a cresterii pestilor in iazuri sau in bazine special amenajate, ? re-introducerea speciilor disparute
? Sturionii pe Dunare ? Somonii pe Rin

13

Beneficiile economice ale zonelor umede

? Zonele umede sunt sisteme multi-functionale si ofera mutiple solutii ? Zone de inmultire pentru pesti ? Atenuare unda de viitura ? Imbunatirea calitatii apei ? Pescuit ? Activitati recreationale ? Habitat pentru vietuitoare ? Alte beneficii comerciale

BABINA (2100 ha)-CERNOVCA (1580ha) ha)(1580ha) DELTA DUNARII

Sursa: Institutul National de Cercetare- Dezvoltare Delta DunariiTulcea, Romania

14

INAINTE DE INUNDAREA ZONEI

15

2 YEARS AFTER FLOODING

AGRICULTURAL POLDER IN DANUBE DELTA

16

Babina-Cernovca
(imagini din satelit) satelit)

1993

1993

1996

1996

CAPACITATEA BIOLOGICA DE FILTRARE A VEGETATIEI ACVATICE

17

CONTACTUL APEI CURATE DIN ZONA RESTAURATA CU APELE DUNARII BOGATE IN SEDIMENTE

MONITORIZAREA PESTILOR IN ZONA RESTAURATA INDICA PREZENTA REPRODUCATORILOR SI A PUIETILOR

18

BENEFICIILE RESTAURARII ECOLOGICE BABINA&CERNOVCA S=3,600HA

INCINTE INDIGUITE ABANDONATE

RE-NATURAREA ZONEI UMEDE

VALORI ECONOMICE

FILTRARE

VALORI ECOLOGICE
RECICLAREA NUTRIENTILOR - 15 KG FOSFOR/HA/AN - 335 KG AZOT/HA/AN RETINEREA SEDIMENTELOR - 11 TONE/HA/AN HABITAT PENTRU PASARI SI PESTI VALORI ESTETICE STOCARE APA LA INUNDATII

PESTE: 34 KG/HA/AN STUF: 1-2 TONE/HA/AN PASUNE: 0,5 UVM/HA/AN 50-100 EURO/HA/AN

INDICATOR ECONOMIC: RAPORT COST TOTAL/BENEFICIU BABINA&CERNOVCA - S=3,600HA

COSTURI: COSTURI CERCETARE, PROIECTARE & IMPLEMENTARE: 100000 EURO REZULTATE: PESTE: STUF: TURISM: 3600HA x 34KG x 0.5EURO/KG 3600HA x 1T/HA x 16EURO/T = 60000 EURO/AN = 60000 EURO/AN

10TURISTI x 100ZILE/AN x 10EURO/ZI = 10000EURO/AN

HRANA ANIMALE: 100HA x 0.5UVM/HA x 100KG x 2EURO/KG = 10000EURO/AN

Sursa: Institutul National de Cercetare- Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea, Romania

TOTAL: 140000 EURO/AN mana de lucru ieftina

19

Studiu Redimensionarea ecologica si economica Redimensionarea pe sectorul romanesc al luncii Dunarii Dunarii 1. Reconsiderarea liniilor de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor 2. Renaturarea unor incinte indiguite n vederea creerii de zone umede de interes conservativ (ex. SCI, SPA) 3. Evaluarea pretabilitatii incintelor amenajate pentru activitati economice in vederea redimensionarii acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apa)

R O M N I A MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE DELTA DUNARII - TULCEA

PARTENERI:

20

Studiu Redimensionarea ecologica si economica Redimensionarea pe sectorul romanesc al luncii Dunarii Dunarii

Va multumesc!
andreea.galie@rowater.ro felicia.popovici@rowater.ro

21