Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- e situat n partea central i de vest a Romniei, fiind cuprins ntre Carpaii Orientali, Meridionali i Apuseni, iar sectorul su inferior este amplasat ncentrul cmpiei Tisei;
Suprafaa este de 28310 km2 (inclusiv rul Ier) lungimea reelei hidrografice de 10861 km densitatea medie de 0,39 km/km2 relieful este predominant de dealuri i podisuri cu zone de muni i cmpii
Hidrografia
Afluenii principali ai rului Mure sunt : Gurghiu Arie Niraj Tarnava rezultata din unirea Tarnavei Mici km2) cu Tarnava Mare Ampoi Sebes Strei
Relieful
Ansamblul fizico-geografic se caracterizeaz prin existena mai multor uniti de relief: I Unitatea Carpatic montan II Unitatea Podiului Transilvaniei III Unitatea Piemontan IV Unitatea de Cmpie
Utilizarea terenului
Utilizarea terenului este variat suprafaa bazinului se mparte astfel: urban 3,93%; industrial 0,34%; Arabil 18,17%; culturi perene 18,10%; puni 1,42%; pduri 36,44%; zone umede 0,01%; luciu de ap 0,26%; alt fel de terenuri 21,32%.
Geologia
Andezite, roci vulcanice, roci cristaline, roci sedimentare, calcare, Conglomerate, gresi,marne nisipoase, nisipuri, argile pietriuri, nisipuri argile acoperite de depozite loessoide
Parametrii climatici
climat temperat continental: temperatura medie anual 7,90C si precipitatii medii anuale cuprinse ntre 480 mm i 980 mm pe an aproximativ pe 26,6 % din lungimea acestei reele hidrografice se manifest fenomenul de secare
Ruri
Rul Mure - este cel mai lung dintre rurile
interioare ale rii, avnd n Romnia o lungime de 761 km, din care 21 km sunt grania comun cu Ungaria n Ungaria, lungimea sa este 28 de km, pn la confluena cu rul Tisa. Reeaua hidrografic nsumeaz 798 cursuri de ap avnd 10861 km, adic 13,7 % din lungimea total a reelei codificate a trii i o densitate de 0,39 km/kmp fa de 0,33 km/kmp media pe ar.
Lacuri de acumulare
Exist 84 lacuri de acumulare, cu un volum total de 672,47 mil. m Acestea se compun din: 13 baraje de priz, 31 acumulri piscicole, 40 acumulri permanente i nepermanente
Ecoregiuni, tipologia i condiiile de referin pentru ruri Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa n Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei, pe baza caracteristicilor ecologice i a distribuiei geografice a faunei acvatice, n bazinul hidrografic Mure, s-au delimitat 2 ecoregiuni: Muntii Carpai (10); Campia Ungar (11).
Tipologia cursurilor de ap
au fost definite pentru bazinul hidrografic Mure un numr de 13 tipuri de cursuri de ap, cu 19 subtipuri difereniate n funcie de geologie. De asemenea, la cteva corpuri de ap le-au fost asociate dou tipuri: tipul RO16 (cursuri de ap influenate din punct de vedere calitativ de cauze naturale) i tipul de corp de ap nepermanent
Tipologiile pentru cursurile de ap i pentru lac uri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel naional. 16 tipuri de cursuri de ap: - 4 tipuri de ruri nepermanente, - 2 de lacuri naturale - 4 tipuri de lacuri de acumulare
Conform Directivei Cadru, presiunile semnificative sunt presiunile al cror impact asupra apelor are ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentrucorpul de ap studiat.
351 corpuri de ap permanente: 258 nemodificate (73,50%) 55 candidate la puternic modificate (15, 66%) 33 puternic modificate ( 9,40%) 5 artificiale ( 1,44%)
MONITORINGUL INTEGRAT
Sistemul National de Monitoring este reprezentat de 6 subsisteme rauri lacuri (naturale si de acumulare) ape tranzitorii ape costiere ape subterane ape uzate
Pentru subsistemul rauri se vor efectua urmatoarele programe: -Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea starii globale a apelor -Programul de monitoring operational (O) trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu
-Programul
de monitoring de investigare (I) trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor -Programul de referinta (R) se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural (fara impact antropic sau cu influente antropice minime) care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta.
Mediile de investigare sunt reprezentate de apa, sedimente si biota, elementele de calitate,parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei, in functie de tipul de program.
Elemente de calitate
Parametri
Frecvena
Elemente biologice
Fitoplancton
Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m2)
2/an
3/an
Microfitobentos
2/an
3/an
Macrofite
1/3ani
1/3ani
Zoobentos
2an
3an
Fauna piscicola
componenta taxonomica 1/3 ani (lista si nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste
1/3 ani
Elemente Hidromorfologice
Regimul hidrologic Nivelul si debitul apei Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Continuitatea raului
2/an
3/an
Parametri morfologici
1/6 ani
1/6 ani
Transparena
6/an
6-12/ ani
Elemente fizico-
Conditii de oxigenare
oxigen dizolvat CCO-Mn si /sau 6/an CCO - Mn si/sau CCO Cr CBO5 COT COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate 6/an 6/an
6-12/ani
6-12/ani 6-12/ani
chimice
Elemente de calitate
Parametri
Frecventa
Nutrieni
6-12/ani
6/an
6/an
1)
12/an
12/an
6/an
6/an
Substante prioritare (materii in suspensie Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie Poluanti specifici Neprioritari sedimente Poluanti specifici neprioritari (biota Alti poluanti Elemente microbiologice Parametri bacteriologici
Metale greleCd, Ni, Pb, Hg Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2 Metale grele
6/an 1/an
6 1/an
1/an
6/an 6/an
6/an 6/an
Substante din lista I si II relevante pentru Sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3 coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, Salmonella
1/an
1/an
Elemente
Parametrii Q
Frecven 2-120 /an 2-120/ an pt izvoare 1/6- 2 /an 1/6 -2/ an 1/6-2 /an 1/6- 2/ an 1/6-2/ an 1/6-2/an 1/6-2/an
Elemente cantitativeH
Elemente fizicochimice
Elemente fizico-chimice
Ali nutrieni (azotii) Substane prioritare periculoase Poluani specifici neprioritari Ali poluani i parametri ( ioni majori)
Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa , se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna, buna, moderata, slaba si proasta,
elementele biologice sunt luate in considerare in definirea tuturor celor 5 clase, avand la baza principiul conform caruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. Elementele fizico-chimice se iau in considerare in caracterizarea starii foarte buna si buna, iar cele hidromorfologice numai in caracterizarea starii foarte buna, in cazul celorlalte stari neexistand o definire specifica a acestora. In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori apropiate.
Reprezentarea potentialului ecologic se realizeaza astfel : *potential ecologic maxim si bun verde *potential ecologic moderat galben *potential ecologic slab portocaliu *potential ecologic prost rosu, la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC
Pentru ilustrarea starii chimice la nivelul unui corp de apa se utilizeaza doua culori si anume: albastru pentru starea chimica buna rosu pentru alta stare decat buna.
Concluzii
Ca urmare a acestei evaluri 22 de corpuri de ap subteran au stare chimic bun, 2 corpuri de ap subteran au stare calitativ slab, iar un corp de ap subteran are, local, starea chimic slab Din analiza efectuata a rezultat ca 20.14% corpuri de apa de suprafata din bazinul/spatiul hidrografic Mures nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in anul 2015.