Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

CLIMATOLOGIE,HIDROLOGIE ȘI
METEOROLOGIE

– Bazinul Hidrografic Jiu –

 Bazinul Hidrografic Jiu

PROFESOR:BĂDĂLUȚĂ CODRUȚA

STUDENTĂ:BOSIOC IONELA,II IVD

 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Cuprins
1. Aşezarea şi limitele bazinului hidrografic Jiu

2. Sursele de alimentare cu apă din bazinul hidrografic Jiu

3. Poluarea în bazinul hidrografic Jiu

4. Concluzii şi măsuri necesare reducerii poluarii

– Bazinul Hidrografic Jiu –

 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Aşezarea şi limitele bazinului hidrografic Jiu

Jiul este afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu acesta la 692

km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.

Izvorăşte din Carpaţii Meridionali are o lungime de 339 km, panta

medie de 5%, un coeficient de sinuozitate de 1,85 şi un bazin de 10080
km2.

Reţeaua hidrografică însumează 3876 km. Densitatea reţelei

hidrografice este de 0,38 km2.

Bazinul hidrografic este situat în partea de sud – vest a României între

43045’ – 45030’ latitudine nordică şi 22034’ – 24010’ longitudine estică.

– Bazinul Hidrografic Jiu

 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

NORD - de înâlţimile mari ale

munţilor Şurian, Parang, Retezat,
Cerna, care îl despart de bazinele
afluenţilor Mureşului, Sebeşului,
Streiului şi Cerna Mureş

VEST - de culmile înalte ale

dealurilor şi platformelor, până
aproape de localitatea Sărbătoarea

EST - limita bazinului Jiu, urmează

o culme îngustă ce-l separa de cel
al Oltului, până în apropiere de
Craiova

SUD - limita o formează cursul

fluviului Dunăre
– Bazinul Hidrografic Jiu –
 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Sursele de alimentare cu apă din bazinul hidrografic Jiu

Resurse de apă:

- de suprafaţă
- râuri
275 râuri cu Aria > 10 km2
- lacuri naturale
14 lacuri
- lacuri de acumulare
12 lacuri cu Aria > 50 km2
- resurse subterane

– Bazinul Hidrografic Jiu –

 Tismana Amaradia Gilort Motru
Jilţ

Dunăre

După confluenţa cu Motru până la Dunăre mai străbate încă 155 km. De la
confluenţa cu Motru, situat la 100 m altitudine absolută, până la Dunăre
coboară 78 m, ceea ce îi permite numeroase ocoluri largi, sau meandre
strânse, întoarceri în loc şi despletiri ale albiei.
 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Sursele de alimentare cu apă din bazinul hidrografic Jiu

Afluenţi:
- Râul TISMANA - Râul AMARADIA

Izvorăşte la o altitudine de 1460 m şi până în apropiere Izvorăşte din zona de contact a regiunii Subcarpatice
de postul hidrometric Godineşti valea prezintă caractere cu Depresiunea Getică având o suprafaţă de
tipice montane cu pante mari care depăşesc 60%. aproximativ 826 km2 .
– Bazinul Hidrografic Jiu –
 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Sursele de alimentare cu apă din bazinul hidrografic Jiu

Afluenţi:
- Râul MOTRU - Râul GILORT

Izvorăşte din munţii Mehedinţi de sub vârful Piatra
Arsă la circa 1230 m altitudine şi are o suprafaţă de
bazin de 1874 km2, o altitudine medie de 401 m şi o
pantă medie a bazinului de 78 m/km.
Colectează apele din versantul sudic al masivului
Parâng, zona izvoarelor sale fiind situată la
altitudine de 1800m.
– Bazinul Hidrografic Jiu
 Caracteristicile hidrologice ale principalilor afluenţi

Debite medii lunare minime

cu asigurări
Lungime de Debit mediu [m3/s ]
Nr. Statia Suprafaţă Altitudine
Râul la confluenţă multianual
Crt. hidromorfologică [ km2 ] [ mdM ]
[ km ] [m3/s ]
80 % 90 % 95 %

1 Amaradia Ohaba 41.0 18.0 424 0.174 0.000 0.000 0.000

2 Amaradia Albesti 877 102.0 273 2.60 0.000 0.000 0.000

3 Tismana Godineşti 126 14.4 501 1.66 0.300 0.220 0.160

4 Gilort Târgu Carbunesti 630 64.6 749 8.37 1.35 1.00 0.810

5 Gilort Turburea 1078 93.6 590 10.9 1.82 1.41 1.18

6 Motru Closani 109 36.0 1019 2.60 0.555 0.475 0.400

7 Motru Tarmigani 304.0 46.5 751 6.43 0.980 0.730 0.600

8 Motru Brosteni 646.0 80.00 526 8.40 1.02 0.780 0.640

9 Motru Fata Motrului 1740 118.0 384 12.7 1.20 0.970 0.850
 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Poluarea în bazinul hidrografic Jiu

Poluarea cu substanţe organice

Se datorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate

provenite de la sursele punctiforme şi difuze, din
aglomerările umane, sursele industriale şi agricole.

Poluarea cu nutrienţi

Emisiile de nutrienţi se datorează atât surselor

punctiforme ( ape uzate urbane, industriale şi
agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi
surselor difuze (în special, cele agricole: creşterea
animalelor, utilizarea fertilizanţilor).
– Bazinul Hidrografic Jiu –
 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Poluarea în bazinul hidrografic Jiu

Poluarea accidentală

Sunt identificaţi 58 utilizatori de apă ce pot produce

poluări accidentale. aceste sunt unităţi care folosesc,
produc, stochează şi evacuează substanţe care pot
ajunge în mod accidental în resursele de apă.
În anul 2007, în Bazinul Hidrografic Jiu s-au înregistrat
11 poluări accidentale ale cursurilor de apă de
suprafaţă.

Poluarea cu substanţe periculoase

Poluarea cu substanţe periculoase se datorează
evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau
emisiilor din surse difuze ce conţin poluanţi nesintetici
(metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi
organici).
– Bazinul Hidrografic Jiu –
 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Concluzii şi măsuri necesare reducerii poluarii

1. Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă, modernizarea tehnologiilor,

recircularea / recuperarea solvenţilor.

2. Reabilitarea / modernizarea instalaţiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare

interna al apei tehnologice (recuperarea condensului pur, modificarea circuitului de
alimentare cu apa la staţiile de spălare).

3. Introducerea de instalaţii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă

al apei tehnologice.

4. Utilizarea aburului secundar în procesele tehnologice.

– Bazinul Hidrografic Jiu –

 Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

Bibliografie

 Neamţu V. – Consideraţii generale asupra determinării reţelei

hidrografice. Revista de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărirea
Apelor, nr.3, Bucureşti, 1961.
 Pişota I., Buta I. – Hidrologie, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1983.
 https://biblioteca.regielive.ro/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bazin_hidrografic
 https://www.scribd.com/doc/51289883/bazine-hidrografice-in-
romania-1
Universitatea Politehnica Timișoarain – Facultatea de Ingineria Hunedoara

VA MULȚUMESC