Elementele Morfometrice ale bazinelor de receptie ale raurilor

Masurarea unor elemente specifice anumitor zone de pe suprafata Pamantului determinata de cerinte practice a condus inca din antichitate la aparitia geometrie. Cerintele actuale ale geografiei cantitative au facut necesara cunoasterea cat mai precisa a formelor de relief, fapt ce a atras aparitia in geografie a unei discipline care se ocupa cu masurarea acestoramorfometria. Cand elementele masurate se refera la un bazin hidrografic cu toate caracteristicile sale spunem ca avem de a face cu elemente morfohidrografice. Acestea se impart in doua mari grupe: Elemente caracteristice ale bazinului hidrografic; Elemente caracteristice ale retelei hidrografice. Prin bazin hidrografic intelegem suprafata de alimentare a unui sistem hidrografic delimitata de cumpana apelor. Cumpana apelor este o linie de separatie care uneste de obicei puncte de cea mai mare inaltime de pe suprafata terenului din care apa aflata in e ces porneste spre bazinul hidrografic studiat sau un alt bazin hidrografic invecinat si se inchide in zona de varsare a obiectului acvatic luat in studiu. !n natura avem de a face cu un bazin hidrografic superficial si un altul subteran. E ista situatii cand intre cele doua bazine hidrografice e ista coincidente sau, mai des, diferente, acestea din urma intalnindu"se cu precadere in zonele carstice. #azinul hidrografic este suprafata in care cantitatea de apa provenita din precipitatii aflueaza catre reteaua hidrografica de suprafata si spre panza de apa subterana. $uprafata Aspectele cantitative asupra bazinului hidrografic pornesc de la elementul de baza ala acestuia care este suprafata bazinului hidrografic % & ' ( )m*+ si se refera la zona de pe care isi aduna apele reteaua hidrografica aferenta unei a anumite sectiuni. Modul de determinare este acelasi ca si al oricarei suprafete , cu planimetrul, cu a-utorul hartiei milimetrice. .e obicei, suprafata bazinului hidrograficse determina dupa harti topografice la scari corespunzatoare adica avem de a face cu o suprafata plana. .ar, in natura, suprafata bazinului hidrografic este inclinata, deci mai mare. Cu cat inclinatia este mai mare , pe harta suprafata corespunzatoare va fi mai mica. Eroarea intre suprafata masurata pe harta si suprafata reala va fi cu atat mai mre cu cat panta medie a bazinului va fi mai mare.
/

Am calculat suprafata bazinului hidrografic ai vaii Agrisului cu a-utorul planimetrului si am obtinut urmatoarea valoare: &0 1.12 )m* 3ungimea bazinului hidrografic este linia dreapta ce uneste cele doua puncte principale ale unui rauizvorvarsare urmarind cat mai fidel posibil cursul raului . !n cazul in care cursul unui rau prezinta importante schimbari de directie atunci si lungimea se stabileste cu a-utorul unei linii frante care urmareste cursul raului. 3atimea ma ima #.4. este linia apro imativ perpendiculara pe lungime care uneste doua puncte ma im departate de cumpana de ape. Cu cat valoarea sa este mai aproape de valoarea 3 a lungimii #.4. inseamna ca #.4. se apropie de o forma circulara. 3atimea medie a #.4. % # ' reprezinta raportul dintre suprafata & si lungimea 3 a #.4.. Coeficientii de dezvoltare a #.4. conduc prin rapoarte intre diferite elemente ale #.4. la o apreciere a formei. Coeficientul de asimetrie al #.4. % 5as ' se obtine prin raportul dintre suprafata #.4. a celor doua maluri si suprafata totala &. Coeficientul de acoperire cu mlastini sau lacuri si balti, cu paduri ""este cel mai folosit in analizele hidrologice 6 %Cp' 789este raportul dintre suprafata padurilor si suprafata #.4. raportat la /:: %8'. Altitudinea medie a #.4. % 4m' 7m9 este un foarte important element de analiza calitativa in hidrologie, stiut fiind ca scurgerea respectiva este in directa legatura cu acest element. .e obicei 4m este e primata in cote absolute fata de planul de referinta general ; :< Marea =eagra. Pentru determinarea 4m a unui #.4. se foloseste relatia: 4m0 % f/>h/ ' ? % f*>h* ' ?@. ? %fn>hn' , &. Ande : f/suprafata intre cele doua curbe de nivel vecine; h/semisuma celor doua curbe de nivel. !n mod conventional se accepta ca pentru valori ale 4m : B:: msuntem in prezenta unui #.4. de munte; *::B::msunt caracteristice pentru un #.4. de deal; C*::msunt caracteristice #.4. de campie; Pentru #.4. al vaii Agrisului am calculat 4m astfel : am aflat altitudinea minima in #.4. care este de D11 m. Am aflat altitudinea ma ima in #.4. care este de /:/E.2 m.

 Am delimitat curbele de nivel principale din *:: in *:: de m si am gasit curbele de nivel de B:: si F:: de m; Apoi am calculat semisumele curbelor de nivel si am obtinut : h/ intre D11 m si B:: m 0 1*G.1 m; h* intre B:: m si F:: m 0 G:: m; hE intre F:: m si /:/E.2 m 0 2:B. 21 m Apoi am calculat cu planimetrul suprafata intre doua curbe de nivel vecine si am obtinut urmatoarele valori : f/ intre D11 m si B:: m 0 *.DDE; f* intre B:: m si F:: m 0 /.F:B; fE intre F:: de m si /:/E.2 m 0 /.ED/. Apoi am introdus toate datele in formula 4m si am obtinut urmatoarea valoare: 4m0 BGD.*1 m Hraficul circular de repartitie a suprafetei #.4. permite formarea unei imagini de ansamblu asupra modului de repartitie a suprafetei #.4. pe cele * maluri , pe afluenti si suprafete interbazinale. Hraficul de crestere al #.4. o data cu lungimea ne ofera o imagine foarte sugestiva a modului de crestere a suprafetei #.4. de la izvoare spre varsare precum si repartitia pe afluenti ; totodata prin intermediul acestui grafic e ista posibilitatea determinarii suprafetei #.4. in orice punct de a lungul raului. Hraficul este rar utilizat in practica. Hraficul de repartizare a suprafetelor #.4. pe trepte de altitudine , porneste de la valorile determinate ale suprafetelor pe diferite valori de altitudine. Hraficul de repartitie a suprafetelor bazinului pe trepte de altitudine se construieste reprezentand pe abscisa valorile de suprafata si pe ordonata intervalele de altitudini corespunzatoare; rezultatul este reprezentarea sub forma unei diagrame in benzi a valorilor respective. Curba hipsografica a #.4. Ieprezentarea sub forma de curba a valorilor insumate a suprafetelor de bazin, pentru valorile cuprinse intre valoarea ma ima de bazin si valorile descrescatoare ne permite sa obtinem curba hipsografica a #.4. respectiv. Aceasta este foarte utila pentru ca ofera posibilitatea determinarii in limite acceptabile a suprafeti #.4. pentru orice valoare a altitudinii. Cunoasterea elementelor morfometrice ale bazinului de receptie a unui rau este necesara in evaluare cat mai corecta a caracteristicilor sale hidrologice cantitative si calitative in scopul de a stabili conditiile de e ploatare rationala a resurselor de apa.
E

Elementele Retelei Hidrografice Jotalitatea unitatilor hidrograficeatat temporare cat si permanente e istente int"un bazin de receptierigola, ravena, ogas, torent, parau, rau, fluviu, la care se adauga unitati lacustrenaturale sau artificiale, mlastinialcatuiesc reteaua hidrografica a unui bazin hidrografic. Mai multe rauri care se unesc formeaza un sistem de rauri sau sistem fluviatil. Krice sistem fluviatil cuprinde un rau principal care prin intermediul afluentilor pe care ii primeste colecteaza apele de pe o anume suprafata. Afluentii la randul lor primesc surse de alimentare tot mai mici si impreuna constituie sisteme de rauri. Avand in vedere pozitia cursurilor de apa fata de cursul principal s a a-uns la diverse sisteme de ierarhizare ale retelei hidrografice. An astfel de sistem este $istemul de !erarhizare 4orton$trahler. .upa trasarea retelei hidrografice, se procedeaza la numararea numarului de segmente de rau corespunzator fiecarui ordin . $e va observa o scadere a valorilor proportionala cu numarul ordinului. Determinarea principalelor elemente morfometrice ale R.H. !ntre izvor si gura de varsare orice rau are o serie de elemente caracteristice care permit stabilirea unor caracteristici calitative asupra scurgerii apei intr"un #.4. sau permit folosirea elementelor respective in diverse relatii pentru analiza cantitativa a scurgerii apei. 3ungimea 3 %)m' reprezinta distanta dintre izvor si varsare masurata in lungul unui curs de apa. Aceasta determinare se poate efectua pe harta sau direct pe teren. Pe harta la o scara corespunzatoare se poate obtine o valoare foarte apropiata de cea reala; pentru aceasta se foloseste curbimetrul aparat prevazut cu o rotita dintata cu care se urmareste cat mai fidel cursul raului . !n functie de scara hartii, pe cadranul curbimetrului 6in dreptul scarii hartiise citeste direct lungimea masurata. Pentru raul Agris am calculat lungimea cu a-utorul curbimetrului si am obtinut: 3fluviu 0 D.*1 )m !ar lungimea afluentilor : 3afluenti 0 /D.*1 )m Astfel lungimea intregii I.4. este : 3 0 /F.1 )m

Coeficientul de sinuozitate 5s 6este raportul dintre lungimea cursului de apa 3 si dreapta A# ce uneste in linie dreapta izvorul cu varsarea aceluiasi rau. Coeficientul de ramificare al raului 5d este un element ce se utilizeaza pentru raurile al caror curs se desfasoara in zonele -oase , de campie. Laloarea acestuia se obtine efectuandu"se raportul dintre lungimea tuturor bratelor secundare si a cursului principal a raului si lungimea 3 a cursului principal. Panta longitudinala medie ! se determina pe baza profilelor longitudinale ale cursului de apa ce se intocmesc pe baza hartilor topografice sau prin masuratori directe. $e calculeaza prin raportul dintre diferenta de altitudine intre punctele care se efectueaza calculul % d ' si distanta % in )m ' intre cele doua puncte % . ' . .ensitatea I. 4. este raportul dintre lungimea totala a retelei de rauri dintr"o zona si suprafata respectiva. .ensitatea I.4. este un element ce se poate reprezenta prin mai multe moduri : Pe un bazin hidrografic; Pe subbazine hidrografice; Pe figuri geometrice cu aceeasi suprafata; Pe / )m*; Ieprezentarea prin linii de egala densitate a retelei hidrografice izodense. Pentru densitatea I.4. Agris am calculat densitatea astfel : am calculat lungimea totala a fluviului si am adunat cu lungimea totala a afluentilor si am obtinut valoarea de /F.1 )m. Apoi am impartit aceasta valoare la suprafata totala a #.4. care avea valoare de 1.12 )m*. Astfel am obtinut: . 0 3 , & 0 /F.1 , 1.12 0 E.E/ )m , )m* $chema hidrografica a raurilor nu este un element propriu zis al I.4. , dar permite in urma schematizarii reprezentarii , intelegerea mai facila a modului de distributie a raurilor de pe o anumita portiune de #.4.