Alimentarea raurilor

Provine din 2 surse majore, surse de suprafata, si surse subterane. Procentajul cu care
contribuie fiecare variaza in functie de de factorii fizico geografici din bazinul hidrografic,
cei litologici si cei climatici.

Apele superficiale participa la alimentarea raurilor cu cca. 65-70% iar cele subterane 30-35%.
Curgerea raurilor este influentata de conditii climatice, geologie, relief, vegetatie, soluri si
activitati umane.

Fenomene hidrologice extreme:

Cele mai importante sunt viiturile si secarile.

Viituri: Momentele de varf in evolutia scurgerii apei unui rau sunt reprezentate de viituri. Se
caracterizeaza prin cresteri spectaculoase, extraordinare, deosebit de rapide de ordinul orelor
ale nivelului apei si a debitului pana la atingerea unui maxim dupa care urmeaza scaderea
rapida a apelor intr-un ritm ceva mai lent decat cresterea, ape ce revin la parametrii normali
de scurgere. \
Conditiile climatice sunt factorul principal al genezei viiturilor, ele iau nastere ca urmare a
unor ploi torentiale cu intensitati si strate de ape mari, a topirii rapide a zapezii sau din cauze
mixte.

Secarea raurilor: Faza de regim hidrologic cu scurgerea cea mai redusa din timpul anului
caracterizata prin cele mai reduse debite si niveluri poarta numele de Etiaj.
Secarea raurilor este generata de 2 categorii de factori: climatici si litologici. Cantitatea
redusa de precipitatii sau lipsa acestora conduc la secarea raurilor. In perioada de iarna, atunci
cand se produce inghetarea totala a apei se produce secarea de iarna, fenomen specific
raurilor mici din zona temperata si a unor fluvii mari din siberia de N-E.

Regimul hidrologic al raurilor: In Romania se remarca 4 perioade caracteristice ale regimului

lor hidrologic corespunzatoare celor 4 anotimpuri:

- Perioada de iarna, cand pe rauri se instaleaza un regim cu niveluri minime

- Perioada de primavara, cu ape mari pe fondul carora au loc adesea viituri
- Perioada de vara, caracterizata prin ape mari si viituri
- Perioada de toamna caracterizata prin ape mici si chiar secari in prima parte si ape mari in a
doua parte pe fondul pp bogate, pot avea loc viituri.

Bilantul hidrologic al raului: Cantitatile de apa intrate si cele iesite de pe suprafata unui bazin
de receptie o reprezinta bilantul hidrologic. Simultan, pe teritoriul unui bazin pot patrunde
cantitati de apa provenite din precipitatii, aport(?) subteran din teritoriile vecine, condensarea
vaporilor din atmosfera la suprafata scoartei si se pot pierde cantitati de apa prin scurgere
superficiala, scurgere subterana si evaporatie globala.
Scurgerea aluviunilor:
Raurile transporta importante cantitati de materiale solide de diferite forme si dimensiuni
clasificate astfel:

- Aluviuni in suspensie, care plutesc in masa apei.

- Aluviuni de fund deplasate prin tarare sau prin rostogolire.
- Substante dizolvate transportate in disolutie.

Factorii principali care genereaza formarea aluviunilor sunt:

- Litologia bazinului de receptie

- Relieful
- Conditiile climatice
- Scurgerea solida
- Solurile
- Vegetatia
- Actiunile antropice

Regimul termic si de inghet al raurilor:

x Temperatura apei raurilor este determinata de mai multi factori:

- Conditiile climatice
- Relieful
- Litologia
- Dinamica apelor si debitele lichide
- Caracteristicile hidraulice ale sectiunilor
- Sursele de alimentare
- Activitatile antropice

x Regimul de inghet se intalneste in sezonul rece, primele formatiuni de gheata ce apar

imediat dupa racirea stratului superficial de apa sunt acele de gheata, fenomen intalnit atunci
cand temperatura aerului scade sub 0*C si temperatura apei ajunge la 0*C.

x Alte fenomene intalnite sunt:

- Gheata de fund intalnita la raurile de munte pe fundul apei, acolo unde vitezele sunt mai
mici si se formeaza o gheata spongioasa prinsa de pietre.
- Gheata la mal, intalnita pe malurile raurilor si se latesc continuu.
- Naboi, reprezinta zapada care cade pe apa si se aglomereaza fara sa se dezghete
- Pod de gheata intrerupt, pe anumite sectoare gheata ocupa toata latimea raului dar raman
inca portiuni destul de intinse dezghetate.
- Maluri dezghetate, apar primavara cand malurile se incalzesc sub razele soarelui, iar gheata
se dezlipeste de acestea.
- Sloiuri de gheata, sunt formatiuni de primavara formate prin distrugerea podurilor de gheata
si antrenarea spre aval a bucatilor rezultate
- Pod de gheata, cand toata suprafata apei este acoperita cu gheata.
Notiuni de Limnologie (despre lacuri):

Limnologia este ramura hidrologiei care se ocupa cu studiul lacurilor, al genezei, al

proceselor hidrologice,fizice, chimice si biologice ce le sunt specifice precum si cel al
valorificarii lor in diferite scopuri.

Lacurile reprezinta corpuri de apa statatoare cu origini, forme si dimensiuni diferite. Ele
ocupa formele neregulate de relief constituite din cuvete, depresiuni, cupe sau loji, care au
rezultat din actiunea factorilor naturali interni si externi si din actiunea factorilor antropici
care s-a umplut cu apa meteorita. Au dimensiuni variabile, respectiv suprafete de la zeci de
metrii la 371.000km patrati cum are Marea Caspica (considerata de unii lac) si adancimi de la
cativa metrii la 1741m cat are lacul Baikal.

Clasificarea:
Cele mai cunoscute clasificari sunt urmatoarele:

a. Dupa originea cuvetei lacustre, rezultata din actiunea factorilor interni (Tectonice si
vulcanice) si rezultate din actiunea factorilor externi (Ape curgatoare, actiunea de dizolvare a
apei glaciare de depresiuni eoliene de la tarmul marilor si oceanelor)

b. Dupa regimul hidric: Permanente, temporare, cu scurgere, fara scurgere

c. Dupa regimul termic: Polare, temporare, tropicale, reci, mezotermale si termale

d. Dupa gradul de mineralizare si compozitia chimica: Dulci, talmastre, sarate,

hidrocarbonatate, sulfatate, clorurate.

e. Dupa potentialul trofic: Oligotrofe si eutrofe.

f. Dupa pozitia geografica in diferite unitati de relief: De munte, de dealuri si podisuri, de

campie si litorale

g. Dupa natura lor: Naturale si antropice, pentru lacurile antropice se considera drept criterii
de clasificare caracteristici in functie de:

- Scopul pentru care a fost construit (hidroenergetic, alimentare cu apa potabila/industriala,

irigatii, piscicultura, agrement, balneoterapeutic, decantarea rezidurilor, flotarea minereurilor)

- Dimensiune (volumul de apa acumulat)

Lacuri antropice: Cele mai vechi lacuri antropice au fost construite in orientul apropriat si
africa de nord, se presupune ca in Egipt au existat lacuri de acumulare, in Iran au fost
construite lacuri in perioada 558-331 I. Hr. In Algeria in uebul Sig in punctul numit Poarta
Apelor de campie a existat un baraj construit de catre romani, care a rezistat pana in secolul
V d. Hr.

Pe glob exista 40 de lacuri ce depasesc 1000km patrati fiecare insumand o suprafata de

114.000km patrati si un volum de 1675m cubi, cele mai multe se intalnesc pe Volga, Don,
Enisei si Angara, in SUA pe Colorado, Missouri, pe raul Parana, lacul de acumulare de la
Itaicu, care are o suprafata de 1640km patrati.
In Romania, lacuri au existat de pe vremea romanilor in Muntii Apuseni pentru exploatarea
minereurilor si a sarii. Primele atestari documentare dateaza din sec al XV-lea pentru iazurile
din Campia Transilvaniei si pentru cele din Campia Moldovei. In secolul al XVIII-lea sunt
construite in scopuri miniere, lacurile de la Dognecea si in sec. XIX langa Orapita.

Dintre cele mai importante acumulari romanesti se remarca:

- Portile de fier 1 - 320km patrati
- Izvorul Muntelui - 32,6km patrati
- Vidra - 10,5 km patrati
- Vidraru - 8,2km patrati

Lacurile antropice pe langa aspectele pozitive dpdv economic produc si efecte negative ca:
- Modificari in regimul natural de scurgere al raurilor

- Prezinta un puternic impact asupra mediului inconjurator prin modificarea ecosistemelor