este o poezie de Tudor Arghezi, care a fost publicată în 1927
în volumul „Cuvinte potrivite”. Face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române din perioada interbelică, alături de „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga și „Joc secund” de Ion Barbu.
Poezia se încadrează în modernism prin încălcarea regulilor prozodice
(strofe cu număr inegal de versuri: 8, 4, 18, 13, 8), ambiguitatea limbajului evidențiată de metafore inedite (metafore pentru creație „o treaptă”, „hrisov”) și estetica urâtului – orice aspect al realității, fie el frumos sau urât, se transformă în material estetic („Din bube, mucegaiuri și noroi/Iscat-am frumuseți și prețuri noi”). De asemenea, face posibilă încadrarea în modernism prin transfigurarea socialului în estetic („sapa-n condei și brazda-n călimară”) și prin raportul dintre inspirație și tehnica poetului în care acesta transfigurează („am ivit”, „am schimbat”, „am preschimbat”, „iscat-am”, „făcui”) și de a sintetiza („grămădii”, „am strâns”, „am adunat”) orice aspect al realității în material poetic.