Caracterizare

Piesele disco sunt de regulă scrise în măsura de patru pătrimi, în interiorul căreia
toți timpii sunt accentuați puternic. În vreme ce evoluția instrumentală este spectaculoasă și
adeseori de virtuozitate (de altfel, există numeroase piese disco instrumentale), rolul vocii este
unul secund, discursiv sau doar ritmic. Este frecvent întâlnită practica de a prelua piese din orice
alt gen (sau chiar din repertoriul cult) și a le orchestra în stil disco.

Istoric

La finalul anilor șaptezeci, voga disco a dat naștere unui subgen muzical – filmul disco,
ale cărui scenarii sunt pretexte pentru a prezenta imaginarul discotecii (jocuri de lumini
multicolore, coregrafii impresionante) și muzica ei. Cea mai reprezentativă peliculă disco a
fost Febra de sâmbătă seara (en. „Saturday Night Fever”, 1977), în regia lui John Badham.
Original disco a inceput ca fiind diferite parti din cantece R&B (Rhythm&Blues) redate.

Printre cei mai cunoscuți artiști de muzică disco de numără Donna Summer, Grace

Jones, Gloria Gaynor, Giorgio Moroder, Boney M., Earth, Wind & Fire, Bee Gees, Chaka
Khan, Chic, KC and the Sunshine Band, Thelma Houston, Sister Sledge, The Trammps, Village
People, și Michael Jackson.[10][11][12]