www.ush.

ro editat by Gaviota

10) Prin ciclul hidrologic intelegem:

1 Trecerea apei prin evaporare de la suprafata planetei in
GEOGRAFIE Hidrologie 1 atmosfera si prin condensare si precipitare din nou pe
2008-2009 aceasta (pag 29)
MULTIPLE CHOICE 2 Drumul apei de la izvor la varsarea unui rau
3 Intervalul scurs intre caderea precipitatiilor si
1) Greutatea moleculara a apei este: ajungerea apei in ocean
1 18 (pag 14)
2 16 11) Drumul parcurs de apa de la ocean la atmosfera si
3 20 inapoi pe ocean este cunoscut sub numele de:
1 Circuitul mare al apei in natura
2) Caldura latenta de evaporare este de: 2 Circuitul mic oceanic (pag 30)
1 620 cal/g 3 Circuitul marin al apei
2 175 cal/g
3 540 cal/g (pag 16) 12) Drumul parcurs de apa de la suprafata uscatului in
atmosfera si inapoi pe acesta este numit:
3) Caldura latenta de condensare este de: 1 Circuitul apei in natura
1 80 cal/g 2 Circuitul apelor uscatului
2 540 cal/g (pag 16) 3 Circuitul mic continental (pag 30)
3 25 cal/g
13) Drumul parcurs de vaporii de apa de la suprafata
4) Caldura latenta de topire a ghetii este de: oceanelor prin atmosfera si apoi sub forma de precipitatii
1 80 cal/g (pag 16) pe uscat si prin rauri inapoi in ocean se numeste:
2 540 cal/g 1 Marele circuit continental
3 1250 cal/g 2 Circuitul atmosferic al apei
5) Densitatea maxima a apei este la temperatura: 3 Circuitul mare al apei in natura (pag 30)
1 0sC 14) Cantitatea de apa precipitata la suprafata
2 + 4sC (pag 19) continentelor este de:
3 - 2sC 1 19000 km3
Densitatea maxima a apei nu este la punctual de inghet, ci la +40C, cand
are cea mai ridicata valoare 1,00 g/cm3. 2 66000 km3 (pag 31)
3 47000 km3
6) Sangele omului contine:
1 3/4 apa 15) Continentul cu cea mai mare cantitate de apa
2 4/5 apa (pag 21) existenta la un moment dat in reteaua de rauri este:
3 1/2 apa 1 Asia (pag 37)
2 America de Sud
7) Din greutatea unui adult de 70 kg apa din 3 America de Nord
organism reprezinta:
1 50 kg (pag 21-22) 16) Apa nelegata fizic sau chimic de granulele rocilor
2 30 kg care se deplaseaza in spatiile dintre ele ca urmare a
3 40 kg fortelor capilare si gravitationale constituie:
1 apa libera (pag 49)
8) Din cantitatea de apa dulce a Terrei sub formia de 2 apa legata
gheata este: 3 apa zeolitica
1 50 % Apa libera sau nelegata se misca in spatiile dintre granulele rocilor ca
2 25,8 % urmare a fortelor capilare si gravitationale.
3 68,7 % (pag 26) 17) Apa care se mentine in porii rocilor si urca prin
9) Din totalul resurselor de apa ale planetei, apa dulce acestia se numeste:
reprezinta: 1 apa peliculara stabil legata
1 25 % 2 apa higroscopica
2 2,53 % (pag 26) 3 apa capilara (pag 49)
Apa capilara, care se mentine in porii rocilor ca urmare a tensiunii
3 0,04% superficiale si a fortelor capilare, avand capacitatea de a urca prin acesti
pori la inaltimi invers proportionale cu diametrul lor.
www.ush.ro editat by Gaviota 1
www.ush.ro editat by Gaviota

Cunoscand valorile nivelului piezometric (H1 si H2) intre doua foraje situate
Forme de apa din roci: la o distanta (L) cunoscuta, gradientul hidraulic rezulta din formula:
1) Apa legata: I=(H1-H2)/L
1.1) Apa legata chimic:
1.1.1.) Apa de constitutie; 24) Prin strapungerea unui strat cu ape captive, apa
1.1.2.) Apa de cristalizare; care iese deasupra nivelului terenului se
1.1.3.) Apa zeolitica.
1.2.) Apa legata fizic: numeste:
1.2.1.) Apa higroscopica; 1 apa ascensionala
1.2.2.) Apa peliculara stabil legata; 2 apa captiva
1.2.3.) Apa peliculara labil legata;
2) Apa libera: 3 apa arteziana (pag 63)
2.1.) Apa capilara;
2.2.) Apa gravifica 25) Prin strapungerea unui strat cu ape captive apa care
urca in foraj dar nu ajunge la suprafata
terenului se numeste:
18) Zona de saturare incompleta de la suprafata 1 subterana
terenului la primul strat acvifer freatic se numeste: 2 arteziana
1 zona acvifera 3 ascensionala (pag 63)
2 zona de aeratie (pag 50) 26) Punctul de aparitie la zi a apelor subterane se
3 zona de saturatie
Zona de aeratie sau de saturare incomplete tine de la suprafata terenului
numeste:
pana la suprafata orizontului acvifer freatic. 1 ponor
19) Spatiul dintre suprafata solului si adancimea 2 izvor (pag 64)
3 fantana
radacinii plantelor (1-3 m) se numeste: Izvorul este punctul de aparitie la zi, la suprafata terenului, a apelor
1 Subzona radiculara subterane dintr-un strat acvifer.
2 Subzona de evapotranspiratie (pag 50) 27) Un izvor umple un vas de 80 litri in 20 de secunde.
3 Subzona intermediara
Care este debitul izvorului?
20) Spatiul dintre adancimea radacinilor plantelor si 1 5000 l/s
stratul capilar de deasupra nivelului hidrostatic 2 0,5 l/s
se numeste: 3 4 l/s 8ol/20s=4l/s
1 subzona capilara 28) Ramura de stiinta a hidrologiei care se ocupa cu
2 subzona de evapotranspiratie
studiul raurilor se numeste:
3 subzona intermediara (pag 50)
1 Raurologie
21) Apele subterane al caror nivel variaza in functie 2 Potamologie (pag 73)
de conditiile climatice se numesc: 3 Limnologie
1 ape de adancime 29) Arealul din cuprinsul caruia o artera hidrografica
2 ape freatice (pag 57)
isi aduna apele prin afluentii sai se numeste:
3 ape arteziene
Ape freatice sau libere, al caror regim de variatie a nivelurilor
1 bazin colector
piezometrice este sub influienta conditiilor climatice. 2 bazinul apelor
22) Apele subterane a caror variatie de nivel nu 3 bazin hidrografic (pag 74)
depinde de conditiile climatice se numesc: 30) Linia care separa bazinele hidrografice vecine
1 ape freatice unind punctele cu cotele cele mai ridicate se
2 ape de adancime (pag 57) numeste:
3 ape arteziene 1 cumpana de ape (pag 75)
Ape de adancime, care nu mai sunt sub influienta conditiilor climatice 2 contur
locale, variatia nivelurilor piezometrice nefiind receptive la modificarea
acestora. 3 limita bazinelor
Cumpana de ape este linia care separa bazinele hidrografice vecine, unind
23) Diferenta de nivel piezometric dintre doua foraje punctele cu cele mai ridicate altitudini.
este de 5 m iar distanta dintre ele este de 8 km. 31) Lungimea medie a bazinului (Lm) se determina cu
Care este panta nivelului, sau gradientul hidraulic ? formula:
1 1,0 m/km In care Sb este suprafata bazinului; B este latimea.
2 0,63 m/km (pag 52) I=(H1-H2)/L; I=5/8=0,625m/km 1 Lm = Lmax-Lmin
3 2 m/km
www.ush.ro editat by Gaviota 2
www.ush.ro editat by Gaviota

2 Lm = Sb/Lmax 1 lobat (pag 91)

3 Lm = Sb/B (pag 79) 2 sagitat
32) Cunoscand suprafata bazinului de 100 km2 si 3 triunghiular
Delta este zona de acumulare a materialului aluvionar adus de un rau si
latimea medie de 5 km care este lungimea medie? depus la gura de varsare, de regula, sub forma unui evantai care seamana cu
1 500 km litera greceasca ∆.
2 20 km (pag 79) Lm = Sb/B; Lm = 100/5=20km 39) In sistemul de clasificare Gravelius (1914) cursul
3 4 km principal este de ordinul:
Lungimea medie Lm este raportul intre suprafata bazinului Sb si latimea
acestuia B.
1 unu (pag 93)
2 doi
32’) Cunoscand suprafata bazinului de 10 km2 si 3 trei
latimea medie de 2 km care este lungimea medie? Gravelius a propus un sistem de ordonare a retelei de rauri, in raport cu
1 10 km pozitia afluientilor fata de colectorul principal.
(cursul principal care se varsa in mare, ocean sau lac este de primul ordin,
2 5 km (pag 79) Lm = Sb/B; Lm = 10/2=5km arterele care se varsa in cele de prim ordin sunt de ordinal doi, cursurile care
3 4 km se varsa in cele de ordin doi sunt de ordinal trei).

33) Cunoscand suprafata bazinului (Sb), suprafetele 40) In sistemul de clasificare Horton (1945) ordinul
partiale dintre curbele de nivel (f1, f2 … fn) si unu revine:
semisuma altitudinii curbelor (h1, h2 … hn), care este 1 cursul principal
formula de determinare a altitudinii medii a bazinului: 2 primului curs afluent de la varsare
1 (Σfihi)/2 3 celei mai mici artere fara afluenti (pag 93)
2 (Σfihi)/Σhi Horton a inversat sistemul de clasificare a retelei de rauri atribuind ordinul
unu nu colectorului principal, ci talvegului elementar, care nu mai primeste
3 (Σfihi)/Sb (pag 80) nici un afluient.
34) Cunoscand lungimea principalelor curbe de nivel 41) Daca lungimea in linie dreapta intre izvor si
(Σl), echidistanta dintre ele (∆h) si suprafata bazinului varsare este de 20 km si lungimea reala a unui rau este
(Sb), care este formula de determinare a pantei medii a de 30 km care este coeficientul de sinuozitate ?
bazinului (Ib): 1 10
1 (∆h·Sb)/(Σl) 2 0,66
2 (Σl ∆h)/Sb (pag 80) 3 1,5 (pag 96) Cs=30/20=1,5
3 (Σl)/(Sb ∆h) Coeficientul de sinuozitate Cs reprezinta raportul dintre lungimea reala in
proiectie cartografica Lr si lungimea in linie dreapta Ld.
35) Apa curgatoare mica cu lungime pana la 50 km Coeficientul de sinuozitate are intotdeauna valori supraunitare.
Cs=(Lr/Ld)>1
si debit sub 1 m3/s se numeste:
1 torent 42) Vaile modelate de ghetari sunt:
2 rau 1 vai glaciare (pag 101)
3 parau (pag 86) 2 vai de ghetar
36) Cursurile care nu seaca si au si alimentare 3 vai de avalanse
subterana au: 43) Sinuozitatea unui curs de apa cu doua bucle
1 scurgere sezoniera consecutive in care curgerea are loc pentru una in sensul
2 scurgere semipermanenta acelor de ceasornic si pentru alta in sens invers se
3 scurgere permanenta (pag 87) numeste:
Clasificarea arterelor hidrografice: 1 sinuozitate
- organisme cu scurgere permanenta;
- organisme cu scurgere sezoniera sau semipermanenta; 2 bucla
- organisme cu scurgere temporara. 3 meandru (pag 104)
Meandrul este definit ca o sinuozitate accentuate a unui curs de apa,
37) Locul in care un curs de apa capata contur si constituit din doua bucle consecutive, in care curgerea are loc pentru una, in
scurgere temporara sau permanenta se numeste: sensul acelor de ceasornic si pentru cea de a doua in sens opus.
1 inceputul raului 44) Care element morfometric apartine albiei minore a
2 izvorul raului (pag 87) unui curs de apa:
3 originea raului 1 sectiunea transversala (pag 106)
Izvorul raului sau obarsia acestuia – locul in care artera hidrografica
capata un contur morfologic si o scurgere temporara sau permanenta. 2 terasele
3 versantul
38) Delta Dunarii este o delta de tip:
www.ush.ro editat by Gaviota 3
www.ush.ro editat by Gaviota

45) Stiinta care se ocupa cu descrierea instalatiilor si 3 Q = ω V (pag 129)

aparaturii, cu tehnicile de masurare a caracteristicilor 52) In zona temperata alimentarea superficiala a
fizice si chimice ale apei si cu prelucrarea lor se raurilor este:
numeste: 1 numai din ploi
1 hidrologie 2 numai din zapezi
2 hidrometrie (pag 109) 3 din ploi si zapezi (pag 151)
3 hidrochimie Sursele de alimentare superficiala – sunt reprezentate de precipitatii care la
randul lor pot fi lichide si solide.
46) Scala din placi de aluminiu de 0,5 m divizate din Ponderea uneia sau alteia din aceste stari de agregare a precipitatiilor
depinde de pozitia latitudinala si altitudinala a bazinului sau a raului
2 in 2 cm se numeste: analizat.
1 scala hidrologica
2 mira hidrologica 53) In Romania alimentarea din zapezi predomina
3 mira hidrometrica (pag 111) atunci cand zapezile asigura:
Masurarea nivelurilor se face cu ajutorul mirei hidrometrice. 1 peste 50% (pag 152)
Mira hidrometrica este formata din mai multe placi de aluminiu, cu o 2 sub 50%
lungime de 0,5msau un metro fiecare, divizate din 2 in 2 cm, in asa fel
incat fiecare decimetru sa formeze in alternanta litera E.
3 este de 50%
Pentru a aprecia carui tip de alimentare superficiala apartine un bazin
47) Aparatul care inregistreaza grafic variatiile oarecare s-a ales valoarea procentului alimentarii din zapezi, din curgerea
superficiala Zs%.
nivelurilor din rauri se numeste: Astfel, daca din volumul scurgerii anuale Zs>50% atunci predomina
1 limnimetru alimentarea din zapezi.
2 limnigraf (pag 114) Daca Zs<50% predomina alimentarea din ploi.

3 lizimetru 54) Pentru zona de munte alimentarea superficiala a

Limnigraful este instrumental care inregistreaza grafic toate variatiile raurilor se realizeaza predominant din:
verticale ale suprafetei apei produse in timp.
1 ploi
48) Viteza unui curs de apa se determina cu: 2 zapezi (pag 152)
1 limnigraful 3 subteran
2 anemometru
3 morisca hidrometrica (pag 121) 55) Pentru zona de campie alimentarea superficiala a
Morisca hidrometrica este instrumental cu care se masoara viteza raurilor este predominant din:
punctuala a curentului de apa. 1 ploi
49) Sectiunea de scurgere a unui rau este de 2 m2 si 2 zapezi (pag 152)
debitul de 4 m3/s. Care este viteza medie a apei: 3 subteran
1 8 m/s 56) Variatia anotimpuala a scurgerii este determinata
2 0,5 m/s de:
3 2 m/s (pag 129) Q= ωV; V=Q/ω=4/2=2m/s 1 Caracteristicile reliefulu
Prin debit (Q) intelegem volumul de apa (l/s sau m3/s) care trece prin
sectiunea transversala a unui curs de apa intr-o unitate de timp.
2 Caracteristicile vegetatiei
El se determina ca fiind produsul dintre sectiunea de scurgere ω in m2 si 3 Caracteristicile elementelor climatice (pag 157)
viteza apei V in m/s.
Q= ωV 57) Iarna cand avem strat de zapada si alimentarea
50) Schimbarea, in timp, a starii resurselor de apa, raurilor este preponderent subterana ce faza de regim
hidrologic se produce?
conditionata de factorii climatici si fizicogeografici
1 ape mici de iarna (pag 157)
se numeste:
2 ape mari de iarna
1 regim fizico - geografic
3 secarea raurilor
2 regim hidrologic (pag 138)
3 regim climatic 58) Iarna prin invazia maselor de aer cald oceanic sau
Prin regim hidrologic intelegem schimbarea legica a starii resurselor de submediteranean in Romania pot apare viituri de iarna in
apa, in timp, conditionata de factorii fizico-geografici si, in principal, de
conditiile climatice. partea de:
1 nord si nord est
51) Care este formula de determinare a debitului de 2 vest si sud vest (pag 157)
apa: 3 sud si sud est
1 Q = ω/B
2 Q = ω /P
www.ush.ro editat by Gaviota 4
www.ush.ro editat by Gaviota

59) Topirea treptata a zapezilor primavara, paralel cu 3 10-15 l/s km2

ploile lente si de lunga durata determina pe rauri: 68) Cantitatea de apa in litri scursa intr-o secunda de
1 viituri de primavara (pag 158) pe o unitate de suprafata (l/s km2) se numeste:
2 ape mici de primavara 1 scurgere medie specifica (pag 162)
3 ape mari de primavara 2 debitul de apa
60) Ploile torentiale de primavara suprapuse cu 3 scurgere medie
topirea brusca a zapezilor determina pe rauri: 69) Cresterile bruste si de scurta durata ale nivelurilor
1 viituri de primavara si debitelor deasupra valorilor obisnuite se
2 ape mici de primavara numesc:
3 ape mari de primavara (pag 158) 1 viituri (pag 167)
61) Vara cand precipitatiile lipsesc, evapotranspiratia 2 inundatii
3 catastrofe
este mare si alimentarea subterana este redusa pe rauri Viiturile sunt cresteri bruste si de scurta durata a nivelurilor si implicit a
apar: debitelor raurilor, in general deasupra valorilor obisnuite.
1 ape mici de vara (pag 159) 70) Intervalul de timp dintre inceputul unei viituri si
2 ape medii de vara
atingerea debitului maxim se numeste:
3 scurgeri temporare
1 viitura simpla
62) Ploile torentiale de vara produc pe rauri: 2 timp de crestere (pag 169)
1 ape mari de vara 3 hidrograful viitura
2 ape medii de vara 71) Perioada de timp dintre momentul atingerii
3 viituri de vara (pag 159)
debitului maxim pana la sfarsitul viiturii se numeste:
63) Viiturile pe raurile Romaniei pot apare: 1 timpul total al viiturii
1 primavara si vara (pag 159) 2 viitura simpla
2 toamna si iarna 3 timpul de descrestere (pag 169)
3 in toate anotimpurile 72) Viiturile al caror hidrograf are un singur varf se
Pe raurile Romaniei, viiturile pot apare in orice anotimp al anului, dar cu
cea mai mare frecventa in perioada de primavera si de vara. numesc:
64) In Romania la altitudini echivalente scurgerea 1 viituri simple (pag 169)
2 viituri compuse
raurilor scade:
3 viituri singulare
1 de la vest la est (pag 160) Viiturile simple au hidrograful cu un singur varf avand foarte bine
2 de la sud la nord evidentiate perioadele de crestere si de descrestere.
3 de jos in sus 73) Viiturile al caror hidrograf are mai multe varfuri se
65) Pe teritoriul Romaniei scurgerea medie specifica numesc:
are o: 1 viituri succesive
1 variatie latitudinala 2 viituri compuse (pag 171)
2 zonalitate verticala (pag 163) 3 viituri pluriunde
3 variatie nesemnificativa Viiturile compuse au hidrograf cu mai multe varfuri, datorita faptului ca a
Prin scurgere se intelege partea precipitatiilor care se orienteaza la doua viitura a aparut inainte de a se termina prima, in timp ce nivelurile
suprafata solului, catre un curs de apa si atunci avem scurgere de acesteia se gaseau in descrestere.
suprafata sau superficiala, sau se infiltreaza prin orizonturile de sol si roci
si atunci avem scurgere subterana.
74) Cea mai mica cantitate de apa care trece prin
sectiunea de scurgere se numeste:
66) Pe cele mai inalte culmi carpatice scurgerea 1 scurgere minima (pag 172) sau etiaj
medie specifica este de: 2 baltire
1 55-60 l/s km2 3 scurgere sporadica
2 30-40 l/s km2 (pag 163) Scurgerea minima (etiaj) poate fi definite ca cea mai mica cantitate de apa
3 20-25 l/s km2 care trece prin sectiunea de scurgere a unui rau intr-o perioada de timp data.

67) In zona de campie scurgerea medie specifica este 75) Raurile care seaca in fiecare an pe diferite perioade
de: avand apa numai in timpul ploilor si la
1 20-25 l/s km2 topirea zapezilor sunt rauri cu scurgere:
2 1 l/s km2 (pag 163) 1 accidentala
www.ush.ro editat by Gaviota 5
www.ush.ro editat by Gaviota

2 episodica 1 impurificare
3 temporara (pag 175) 2 turbiditate (pag 186)
Raurile cu scurgere temporara sunt cele care seaca in fiecare an pe 3 tulbureala
perioade diferite, avand apa numai in perioada de topire a zapezilor sau in
timpul ploilor. 83) Cum variaza pe raurile mari din Romania, debitele
76) Eroziunea care are loc pe intrega suprafata a de aluviuni in suspensie de la izvor spre
uscatului planetar se numeste: varsare?
1 continentala 1 scad
2 uscatului 2 raman constante
3 subaeriana (pag 184) 3 cresc (pag 199)
Prin eroziune se intelege procesul de transport progresiv al solului ori a
particulelor de sol de la locul initial, de catre un agent fluid. 84) In raport cu relieful scurgerea de aluviuni in
suspensie cum este?
77) Eroziunea care are loc in mediul lacustru, marin 1 cu zonalitate verticala (pag 186)
si oceanic se numeste: 2 fara zonalitate verticala
1 subacvatica (pag 184) 3 uniforma
2 oceanica
3 lacustra 85) In ce unitate de relief sunt cele mai mari cantitati
de aluviuni scurse?
78) Actiunea mecanica de eroziune exercitata de 1 Subcarpatii de Curbura (pag 201)
deplasarea ghetarilor montani sau de calota se 2 Carpatii Meridionali
numeste: 3 Campia Romana
1 eroziune solida
2 eroziune de calota 86) Unde se inregistreaza cele mai mici cantitati de
3 eroziune glaciara (pag 184) aluviuni in suspensie:
1 Dobrogea
79) Eroziunea exercitata de apele curgatoare asupra 2 Subcarpati
patului prin care se deplaseaza masa de apa se 3 Carpatii Meridionali (pag 200) si Apuseni, datorita rocilor cu
numeste: rezistenta mare la eroziune, chiar daca pantele sunt accentuate si raurile au o
1 eroziune puviala forta eroziva ridicata.
2 eroziune in adancime (pag 185) 87) Unde se inregistreaza cele mai mici cantitati de
3 eroziunea subaeriana aluviuni in suspensie:
Eroziunea in adancime sau liniara este eroziunea exercitata de apele
curgatoare asupra patului prin care se deplaseaza masa de apa. 1 Campia Romana (pag 200) si cea Banato-Crisana, din cauza
pantelor foarte mici si a energiei reduse a reliefului care nu favorizeaza
80) Eroziunea exercitata asupra malurilor albiei procese de eroziune.
minore la ape medii si viituri se numeste: 2 Subcarpati
1 eroziune de albie 3 Podisul Moldovei
2 eroziune majora 88) Cantitatea de caldura cedata sau absorbita de
3 eroziune laterala (pag 185) unitatea de masa la trecerea de la o stare de agregare la
Eroziunea laterala, actioneaza asupra malurilor albiei minore in special
la apele medii, mari si la viituri si are ca effect realizarea unei sectiuni de alta se numeste:
scurgere cat mai adecvata volumului de apa si caracteristicilor 1 energie interna
morfohidrologice. 2 caldura latenta (pag 202)
81) Materialele solide existente la un moment dat in 3 caldura specifica
toata masa de apa se numesc: Caldura specifica a apei este cantitatea de caldura necesara ridicarii cu 10C
a temperaturii unei unitati de un gram de masa.
1 aluviuni in suspensie (pag 186) Caldura latenta este cantitatea de caldura absorbita ori cedata in cursul
2 turbiditate modificarii starii de agregare la presiune si temperature constanta.
3 aluviuni tarate
Aluviuni in suspensie – reprezinta volumul de materiale solide existente in
89) Energia solara primita de o suprafata expusa sub
suspensie in toata masa de apa. forma de radiatie directa, difuza si de radiatie a
Turbiditatea se defineste prin cantitatea de particule solide in suspensie atmosferei se numeste:
existente intr-un volum de apa dat, la un moment dat. 1 caldura latenta
82) Cantitatea de particule solide in suspensie 2 caldura specifica
existente intr-un moment dat intr-un volum de apa 3 insolatie (pag 202)
(litru sau metru cub) se numesete:
www.ush.ro editat by Gaviota 6
www.ush.ro editat by Gaviota

90) Temperatura apei din rauri depinde in primul 1 25-35°C (pag 205)
2 12-17°C
rand de:
3 8-10°C
1 temperatura aerului (pag 204)
2 lungimea albiei 99) Ionii care poarta una sau mai multe sarcini
3 chimismul apei elementare pozitive se numesc:
91) Cristalele de gheata izolate sau unite care apar la 1 anioni
2 cationi (pag 212)
malurile raurilor iarna se numesc:
3 pozioni
1 flori de gheata Elementele ionice sunt reprezentate de atomii sau grupele de atomi ai
2 ace de gheata (pag 206) elementelor dizolvate in apa raurilor, incarcate cu o sarcina electrica,
3 gheata la mal pozitiva sau negative.
Cationi sau ionii care poarta una sau mai multe sarcini elementare positive.
92) Unirea acelor de gheata ca o fasie ingusta de Anionii sau ionii care poarta una sau mai multe sarcini negative.
gheata cu latimi variabile la malurile raurilor iarna 100) Ionii care poarta una sau mai multe sarcini
se numeste: elementare negative se numesc:
1 naboi 1 negaioni
2 sloiuri de gheata 2 cationi
3 gheata la mal (pag 207) 3 anioni (pag 212)
93) Acoperirea raului cu un strat de gheata continuu 101) Apele care au un pH de 7 sunt:
se numeste: 1 neutre (pag 215)
1 gheata continua 2 acide
2 pod de gheata (pag 207) 3 bazice
3 rau inghetat Aciditatea este exprimata de concentratia ionilor de hydrogen(H+) liber
continut (pH).
94) La un rau acoperit de gheata, scaderea nivelurilor O apa chimic pura la temperature de +250C are concentratiile ambelor
face ca intre nivelul apei si podul de gheata sa ramana categorii de ioni (H+si OH-) egale cu 10-7, de unde si semnificatia pH-ului de
7, in cazul in care avem o solutie neutra.
un spatiu liber, iar fenomenul se numeste:
1 apa sub podul de gheata 102) Apele care au un pH mai mic de 7 sunt:
2 pod de gheata liber 1 neutre
3 pod de gheata suspendat (pag 207) 2 acide (pag 215)
3 bazice
95) Ingramadirea de sloiuri pe sectoare de rau
inguste la coturi sau la pilonii podurilor care bareaza 103) Apele care au un pH cuprins intre 7 si 14 sunt:
scurgerea si provoaca ridicarea nivelurile poarta 1 neutre
numele de: 2 acide
1 zapor (pag 208) 3 bazice (pag 215)
2 naboi 104) Calitatea de a lasa sa treaca prin apa energia
3 baraje luminoasa se numeste:
Zapoarele sunt ingramadiri de sloiuri in anumite sectoare de rau mai
inguste, la pilonii podurilor sau la diferite obstacole in calea curgerii lor. 1 claritate
2 transparenta (pag 217)
96) Iarna cand apar formatiuni de gheata se masoara 3 opacitate
temperatura apei? Transparenta apei este calitatea de a lasa sa treaca prin ea energia
1 da luminoasa.
2 nu (pag 209) in cazul in care se formeaza podul de gheata se
efectueaza masuratori asupra grosimii acestuia folosind clupa de gheata.
105) Pe teritoriul Romaniei cea mai mare pondere ca
suprafata o au apele:
97) Temperatura maxima a apei la munte in perioada 1 sulfatate
iunie-august este de: 2 clorurate
1 5-10°C 3 bicarbonatate (pag 220)
2 30-40°C Clasificarea apelor minerale dupa compozitia chimica:
Primul termen este oferit de anionul principal rezultat, cantitativ, din
3 12-22°C (pag 205) buletinul de analiza, care da si denumirea clasei (HCO3-- indica o apa
bicarbonate, cel de CO3-- carbonata, SO4-- sulfatata sau Cl- clorurata).
98) Temperatura maxima a apei la campie este in Cel de-al doilea termen al clasificarii este dat de ponderea cationilor
perioada iunie-august de: principali Ca++, Mg++, Na+, care definesc tipul.
www.ush.ro editat by Gaviota 7
www.ush.ro editat by Gaviota

Greutatea moleculara a apei este 18.

106) Stiinta care studiaza formarea, proprietatile si Greutatea moleculara a apei grele este 20.
actiunea ghetii sub toate formele ei se numeste: 114) Formula apei grele este
1 ghetologie
1 H3O
2 telmatologie
2 D2O (pag 14)
3 glaciologie (pag 223)
Glaciologia sau stiinta ghetii studiaza formarea, proprietatile si actiunea
3 HOD
ghetii sub toate formele ei, in special ghetarii.
115) Apa se gaseste pe suprafata Pamantului in starile:
107) Masa de material detritic (nisip, pietris, A. lichida
bolovanis), transportat de ghetar si lasat in fruntea lui B. solida
unde gheata se topeste se numeste: C. gazoasa
1 spinare de berbec 1 A+C
2 grind 2 C+B
3 morena (pag 229) 3 A+B+C (pag 15)
Prin morena intelegem o masa de material, detritic (nisip, pietris,
bolovanis), transportat de ghetari si lasat acolo unde se topeste gheata. 116) Apa trece din stare lichida in stare de vapori si
108) Ingramadirile de materiale de la periferia invers prin procesele:
A. evaporare
calotelor glaciare sau din fruntea ghetarilor, rezultate
B. condensare
din impingerea materialelor si fixarea lor sub forma de
C. topire
potcoava se numesc:
1 A+C
1 morene frontale (pag 230) sau terminale
2 A+B (pag 16)
2 morene de fund
3 B+C
3 morene de suprafata
109) Materialele antrenate pe flancurile limbii
117) Apa trece din stare lichida in stare solida si
invers prin procesele:
ghetarului formeaza dupa topirea acestuia:
A. solidificare
1 morene frontale
B. topire
2 morene laterale (pag 230)
C. sublimare
3 morene de fund
1 A+B (pag 16)
110) Formele rezultatre din unirea morenelor 2 A+C
laterale a doi ghetari care se unesc si formeaza o 3 B+C
singura limba se numesc:
1 morena interioara
118) Apa trece din stare solida in stare de vapori si
invers prin procesele:
2 morena de fund
A. evaporare
3 morena mediana (pag 231)
B. sublimare
111) Blocurile mari de gheata, de forme neregulate, C. desublimare
detasate din ghetarii continentali care plutesc in mari si 1 A+B
oceane se numesc: 2 A+C
1 sloiuri 3 B+C (pag 16)
2 iceberguri (pag 232)
3 banchize
119) Caldura latenta de solidificare este de:
Blocurile mari de gheata, de dimensiuni si forme neregulate, detasate de 1 540 cal/g
ghetarii continentali se numesc iceberguri. 2 80 cal/g (pag 16)
112) Formula chimica a apei este: 3 620 cal/g
1 H2O2 120) In straturi subtiri culoarea apei este:
2 H2O (pag 14) 1 albastra
3 H3O 2 verzuie
3 incolora (pag 18)
113) Apa grea are greutatea moleculara de: Culoarea variaza in raport cu grosimea stratului, fiind incolora in straturi
1 18 subtiri si de culoare albastruie in straturi mai groase.
2 22 121) La temperatura de 0°C densitatea ghetii este de:
3 20 (pag 14)
www.ush.ro editat by Gaviota 8
www.ush.ro editat by Gaviota

1 1,003 g/cm3 130) De cate ori intr-un an se produce circuitul apei

2 0,917g/cm3 (pag 19)
deasupra Europei?
3 0,900 g/cm3
Densitatea maxima a apei nu este la punctual de inghet, ci la +40C cand
1 20,4 ori
are cea mai ridicata valoare 1,00 g/cm3. 2 7,6 ori
122) Apa cu salinitate de 35‰ ingheata la 3 12,8 ori (pag 37)
temperatura de: 131) De cate ori intr-un an se produce circuitul apei
1 –2°C (pag 19) deasupra Americii de Sud?
2 +1°C 1 10 ori (pag 39)
3 –1°C 2 20 ori
123) La nivel planetar temperatura apei variaza cu: 3 30 ori
A. latitudinea 132) In raport cu ce proprietate rocile se impart in:
B. altitudinea compacte, fisurate si poroase:
C. suprafata bazinelor 1 cu coeziunea dintre particule
1 A+C 2 cu comportamentul in raport cu apa (pag 42)
2 B+C 3 cu compozitia granulometrica
3 A+B (pag 19) 133) Porii supracapilari ai rocilor cu dimensiuni
124) Conductibilitatea electrica a apei creste cu: cuprinse intre:
1 temperatura 1 0,1 – 0,5 mm
2 cantitatea de saruri dizolvate (pag 20) 2 2 – 5 mm
3 cantitatea de aluviuni 3 0,5 – 1,2 mm (pag 45)
125) Ce proprietate a apei in stare solida face ca o 134) Porii capilari au dimensiuni cuprinse intre:
planta inghetata sa moara si sa nu-si mai revina: 1 0,5 – 0,0002 mm (pag 45)
1 rezistenta la rupere 2 0,5 – 1,2 mm
2 forta expansiva (pag 21) 3 sub 0,0002 mm
3 conductibilitatea calorica Dupa marimea pe care o au, porii rocilor pot fi:
In natura forta expansiva a apei inghetate sta la baza proceselor de - pori supracapilari (0,5 – 1,2mm);
dezagregare a rocilor, prin care stancile crapa si se faramiteaza. - pori capilari (0,5 – 0,0002mm);
- pori subcapilari (mai mic de 0,0002mm).
126) In ce proportie se gaseste apa in salate, 135) Apa de constitutie, de cristalizare si zeolitica este
castraveti si andive:
apa:
1 50%
1 legata fizic
2 80%
2 legata chimic (pag 47)
3 90% (pag 22) in manual avem valoare de 95%
3 apa libera
127) Ce cantitate de apa se gaseste in fasolea si Forme de apa din roci:
1) Apa legata:
mazarea uscata: 1.1) Apa legata chimic:
1 10% (pag 22) 1.1.1.) Apa de constitutie;
2 5% 1.1.2.) Apa de cristalizare;
1.1.3.) Apa zeolitica.
3 30% 1.2.) Apa legata fizic:
1.2.1.) Apa higroscopica;
128) La cat sunt evaluate nevoile biologice de apa 1.2.2.) Apa peliculara stabil legata;
ale omului? 1.2.3.) Apa peliculara labil legata;
2) Apa libera:
1 1,5 l/zi 2.1.) Apa capilara;
2 2,5 l/zi (pag 22) 2.2.) Apa gravifica
3 5 l/zi 136) In categoria apei legata fizic de granulele rocilor
129) Pentru alimentarea orasului Craiova apa se intra:
aduce de la: A. apa higroscopica
1 200 km B. apa stabil legata
2 157 km C. apa labil legata
3 115 km (pag 22) 1 A+B

www.ush.ro editat by Gaviota 9

www.ush.ro editat by Gaviota

2 B+C C. caldute
3 A+B+C (pag 47) 1. A+B (pag 67)
137) Din zona de aeratie fac parte subzonele: 2. A+C
3. B+C
A. de evapotranspiratie Dupa temperature pe care o are apa, izvoarele pot fi:
B. intermediara - izvoare reci;
C. capilara - izvoare calde (termale).
1 A+B 144) Dupa temperature pe care o au comparative cu
2 B+C temperature corpului uman izvoarele pot fi:
3 A+B+C (pag 50) A. hipotermale
Un profil efectuat pe traseul circulatiei verticale a apelor infiltrate ne
permite sa deosebim doua zone importante:
B. izotermale
1) Zona de aeratie: C. mezotermale
1.1.) Subzona de evapotranspiratie; D. hipertermale
1.2.) Subzona intermediara;
1.3.) Subzona capilara; 1. A+B
2) Zona de saturatie. 2. A+C
138) Circulatia descendenta a apei prin solul si 3. A+B+C+D (pag 68)
rocile nesaturate defineste: 4. C+D
1 coeficientul de infiltrare (pag 52) 145) Dupa situatia geologica izvoarele sunt:
2 permeabilitatea A. ascendente
3 coeficientul de filtrare B. descendente
139) Circulatia apei in rocile cu pori saturati C. inclinate
defineste procesul de: 1. A+C
1 infiltrare 2. B+C
2 permeabilitatte 3. A+B (pag 64)
3 filtrare (pag 53) 146) Proiectia orizontala a cumpenei apelor unui bazin
140) Liniile care unesc punctele cu aceeasi hidrografic se numeste:
altitudine a nivelului piezometric fata de nivelul marii 1. contur
se numesc: 2. perimetru (pag 76)
1 hidroizobate 3. suprafata
Perimetrul bazinului reprezinta lungimea proiectiei orizontale a cumpenei
2 hidroizocore apelor.
3 hidroizohipse (pag 54)
147) Spatiul drenat de reteaua de cursuri permanente si
141) Liniile care unesc punctele cu aceeasi temporare delimitat de cumpana de ape se numeste:
adancime a nivelului piezometric fata de suprafata 1. forma bazinului
topografica se numesc: 2. perimetrul bazinului
1 hidroizobate (pag 54) 3. suprafata bazinului (pag 76)
2 hidroizocore
3 hidroizohipse
148) Raportul dintre suprafata bazinului si cea a
patratului cu acelasi perimetru ca al bazinului se
142) Partile componente ale unui strat acvifer sunt: numeste:
A. zona de alimentare 1. raport de forma (pag 78)
B. zona de acumulare 2. mediana
C. zona de descarcare 3. raport de alungire
1 A+B
2 B+C
149) Distanta dintre izvorul raului si varsare masurata
pe linia principala de drenaj se numeste:
3 A+B+C (pag 57)
Un strat cu roci permeabile saturat cu apa este numit si strat acvifer. 1 lungime medie
2 lungime maxima (pag 79)
143) Dupa temperatura pe care o are apa lor 3 mediana
izvoarele pot fi:
A. reci 150) Care dintre categoriile enumerate sunt forme
B. calde generate de scurgerea apei:
www.ush.ro editat by Gaviota 10
www.ush.ro editat by Gaviota

A. rigole 1 confluenta (pag 88)

B. ogase 2 varsare
C. ravene 3 difluenta
1 A+B Cand un rau se uneste cu altul mai mare, locul de unire se numeste
confluienta, raul care se varsa se numeste afluient, iar cel care primeste,
2 B+C curs principal.
3 A+B+C (pag 84)
Rigole sau santulete adancite, in forma de V cu adancimea de 20 – 30 cm, 156) Care dintre urmatoarele lacuri sunt limanuri
maxim 50 cm. Pe terenuri cultivate, ele pot disparea prin prelucrarea fluviatile?
viitoare a solului.
Ogasele pot varia de la 0,2 la 2 m.
A. Snagov
Ravenele nu mai pot fi nivelate decat prin masuri speciale. O ravena poate B. Strachina
varia intre 2 si 30 m si poate fi o viitoare vale a unui parau, daca C. Tasaul
intersecteaza orizontul de ape freatice.
1 A+C
151) Care dintre formele enumerate sunt generate de 2 B+C
scurgerea apei: 3 A+B (pag 88) Snagov, Caldarusani, Fundata, Strachina
A. vaiuga
B. valceava
157) Care dintre urmatoarele lacuri nu sunt limanuri
maritime?
C. valea
A. Caldarusani
1 B+C
B. Fundata
2 A+B+C (pag 85)
C. Techirghiol este liman maritim
3 A+C
1 A+B (pag 88)
152) Care dintre formele enumerate sunt categorii 2 A+C
hidrologice de scurgere a apei: 3 B+C
A. torentul
B. paraul
158) Gura de varsare a unui rau rezultata din
invadarea de catre apele marine a unei vai de eroziune
C. raul
glaciara se numeste:
D. fluviul
1 fiord (pag 89)
1 A+C
2 ria
2 C+B
3 estuar
3 A+B+C+D (pag 85) Fiordul este rezultatul invadarii de catre apele marine a unei vai de eroziune
4 C+D glaciara ingusta si cu versantii laterali abrubti.

153) Care dintre elementele enumerate apartin unui 159) Gura de varsare a raurilor care se varsa in mari
curs de apa? deschise cu maree si flux si reflux se numeste:
A. izvorul raului 1 fiord
B. perimetrul 2 estuar (pag 89)
C. cursul raului 3 delta
D. gura de varsare Estuarul este gura de varsare a unui rau, in mari deschise, cu mare
puternice.
1 A+B
2 B+C
3 A+C+D (pag 87-88) 160) Gura de varsare a unui rau in mari inchise, fara
4 C+D maree, in forma de evantai se numeste:
Elementele unui curs de apa: izvorul raului, cursul raului, gura de varsare. 1 liman
2 ria
154) Care dintre urmatoarele sectoare apartin raului: 3 delta (pag 89)
A. cursul superior Delta este zona de acumulare a materialului aluvionar adus de un rau si
B. cursul mijlociu depus la gura de varsare, de regula, sub forma unui evantai care seamana cu
C. cursul inferior litera greceasca ∆.

1 A+B 161) Daca suprafata unui bazin este de 40 kmp si

2 B+C lungimea retelei de 80 km, care este densitatea retelei
3 A+B+C (pag 87) hidrografice?
1 3200 km/kmp
155) Locul de unire a doua cursuri de apa se 2 0,5 km/kmp
numeste: 3 2 km/kmp 80 kmp/40 km=2 km/kmp
www.ush.ro editat by Gaviota 11
www.ush.ro editat by Gaviota

162) Dupa forma profilului transversal vaile pot fi: 1 grinduri (pag 105)
A. simetrice 2 ostroave
B. asimetrice 3 bancuri de nisip
C. transversale Grindurile apar prin depunerea aluviunilor de o parte si de alta a albiei sa a
unui brat in timpul revarsarilor. Ele pot apare ca un fel de diguri naturale
1 A+C care se autoinalta cu fiecare viitura care le acopera.
2 B+C 168) Care dintre elementele morfometrice enumerate
3 A+B (pag 101) apartin albiei minore?
Prin valea unui rau intelegem o forma de relief negative, ingusta si
prelunga, cu o panta longitudinala care descreste spre aval, create prin
A. suprafata sectiunii
actiunea apelor curgatoare. B. latimea raului
Dupa forma profilului transversal, vaile pot fi: C. adancimea medie
- vai simetrice cu versantii aproximativ egali inclinati, sau cu terase pe
ambele parti, fiind, in general, sculptate in roci omogene sau in structuri 1 A+B
tabulare. 2 B+C
- vai asimetrice, care au versantii cu inclinari diferite fie din cauza 3 A+B+C (pag 106)
structurii geologice, fie a rezistentei petrografice diferite.
163) Care dintre urmatoarele tipuri de vai sunt 169) Care din planurile caracteristice amintite sunt la
simetrice: partea inferioara a mirei:
A. cheile A. „0” mira
B. defileele B. „0” grafic
C. canioanele C. cota de atentie
D. vaile consecvente 1 A+C
1 A+B 2 B+C
2 B+C 3 A+B (pag 113)
La partea inferioara a mirei avem: planul “0” al mirei, planul “0” al
3 A+B+C (pag 101) graficului.
4 C+D La partea superioara a mirei, se marcheaza cu vopsea, printr-o linie
Vai simetrice: cheile, defileele, canioanele. orizontala: cota de atentie, cota de inundatie, cota de pericol.
164) Care dintre elementele enumerate nu apartin 170) Planul de la partea inferioara a mirei care trece
albiei minore? prin cota „0” situata in partea cea mai joasa a fundului
1 talvegul albiei se numeste:
2 vadul 1 „0” mira (pag 113)
3 versantul (pag 103) 2 „0” grafic
Talvegul sau linia care uneste punctele cu cele mai coborate altitudini din 3 cota de pericol
albia monora.
Vadul este o portiune din albia minora a unui rau, cu maluri joase si apa
171) Planul imaginar, fixat cu pana la 1 m mai jos fata
putin adanca, prin care se poate trece de pe un mal pe celalalt cu piciorul de „0” mira la care se raporteaza
sau cu mijloacele de transport. nivelurile se numeste:
165) Formele de relief cu aspect de trepte care apar in 1 „0” mira
lungul vailor, foste albii majore ale cursului se numesc: 2 „0” graphic (pag 113)
1 maluri 3 cota de atentie
2 terase (pag 103)
3 versanti 172) Care dintre reperele amintite nu se marcheaza cu
Terasele sunt forme de relief cu aspect de trepte situate in lungul vailor vopsea si nu se afla la partea superioara a mirei:
fluviatile, vechi alibi majore ramase suspendate in urma adancirii cursului. 1 cota de atentie
166) Buclele cursurilor de apa care curg in vai cu 2 cota de inundatie
lunci largi, bucle care se deplaseaza spre aval prin 3 „0” graphic (pag 113)
eroziune laterala se numesc: 173) Care este debitul unui curs de apa a carui sectiune
1 meandre divagante (pag 104) este de 5 m2 iar viteza de 1,5 m/s?
2 meandre incatusate 1 7,5 m3/s (pag 129) Q=ω V= 5* 1,5= 7,5 m3/s
3 meandre ratacitoare 2 10,5 m3/s
Dupa forma si stadiul de evolutie, meandrele pot fi:
- meandre divagate sau meandre libere sau ratacitoare;
3 3,3 m3/s
- meandre adancite sau meandre incatusate. 174) Din conditiile geologice, care element are o
167) Formele de acumulare rezultate din depunerea influenta mai mare asupra proceselor de scurgere:
aluviunilor de o parte si de alta a albiei sau a unui brat 1 roca (pag 138)
in timpul viiturilor se numesc: 2 structura

www.ush.ro editat by Gaviota 12

www.ush.ro editat by Gaviota

3 tectonica 1 48%
175) Dintre elementele generate de etajarea reliefului, 2 10% (pag 164)
care are primul rol in dimensionarea proceselor de 3 33%
scurgere: 183) Cantitatea de apa scursa intr-o secunda de pe
1 fragmentarea reliefului (pag 139) unitatea de suprafata de 1 kmp se numeste:
2 zonalitatea verticala 1 coeficient modul mediu
3 expozitia versantilor 2 scurgere medie specifica (pag 162)
176) Dintre insusirile profilului de sol care au rol mai 3 coeficient modul maxim zilnic
important asupra scurgerii de versant: Scurgerea medie specifica reprezinta cantitatea de apa scursa intr-o
secunda de pe unitatea de suprafata si se exprima in l/s km2 sau in mm strat.
A. structura solului
184) Scurgerea maxima reprezentata prin viituri se
B. textura solului
poate produce pe teritoriul Romaniei:
C. grosimea profilului
1 vara
1 A+C
2 iarna
2 B+C
3 in orice perioada a anului (pag 167)
3 A+B (pag 140)
185) Cantitatea medie de aluviuni scursa prin sectiunea
177) Ce tip de vegetatie are o influenta mai mare unui rau, de pe o unitate de suprafata (hectar) in decursul
asupra proceselor de scurgere:
unui an defineste:
1 pasunea
1 scurgerea medie specifica de aluviuni in suspensie
2 culturile agricole
(pag 199)
3 padurea (pag 141)
2 turbiditate
178) Care dintre factorii mentionati mai jos sunt 3 scurgerea medie de aluviuni
inclusi in categoria factorilor climatici care determina
186) Cantitatea maxima de aluviuni scoasa dintr-un
scurgerea raurilor:
bazin de pe suprafata de un hectar (tone) intr-un interval
1 precipitatiile (pag 145)
de timp dat (de exemplu o viitura) se numeste:
2 vantul
1 scurgere de aluviuni in suspensie
3 activitatea antropica
2 scurgerea maxima specifica de aluviuni in suspensie
179) Care dintre instrumentele de mai jos se folosesc (pag 199)
la masurarea precipitatiilor: 3 turbiditate
A. pluviometrul
187) Care este scurgerea medie specifica de aluviuni in
B. pluviograful
suspensie la nivelul intregului teritoriu al Romaniei:
C. radarul
1 1,10 t/ha . an
1 A+B
2 1,88 t/ha . an (pag 201) sau 44,5 milioane tone evacuate.
2 B+C
3 5,45 t/ha . a
3 A+B+C (pag 146-147)
188) Bazinele hidrografice din vestul Romaniei inclusiv
180) Raportul dintre lama de apa scursa la suprafata bazinul Cernei (care reprezinta 35% din teritoriu
terenului si inaltimea stratului de
contribuie la realizarea volumului anual al scurgerii de
precipitatii in mm se numeste:
aluviuni cu:
1 scurgere sezoniera
1 22,5 milioane tone
2 debit mediu anual
2 15,2 milioane tone
3 coeficient de scurgere (pag 163)
Coeficientul de scurgere este raportul dintre lama de apa scursa la
3 8,8 milioane tone (pag 201) sau 1,0 t/ha an scurgerea medie
suprafata terenului si inaltimea medie a precipitatiilor cazute pe aceeasi specifica de aluviuni in suspensie.
suprafata intr-o anumita perioada de timp. 189) Bazinele din sudul si estul Romaniei de la Cerna la
181) Zona de munte care ocupa 21% din teritoriul Prut care ocupa 65% din teritoriul Romaniei contribuie
Romaniei contribuie la volumul anual al scurgerii cu: la volumul anual al scurgerii de aluviuni cu:
1 66% (pag 164) a) b) c)
2 21% 1 35,7 milioane tone (pag 201) sau 2,4 t/ha an scurgerea medie
3 33% specifica de aluviuni in suspensie.

182) Zona de campie si podisuri joase care ocupa 2 22,5 milioane tone
48% din suprafata Romaniei contribuie la formarea 3 44,5 milioane tone
resurselor de apa cu:
www.ush.ro editat by Gaviota 13
www.ush.ro editat by Gaviota

190) In sezonul cald, in regiunea de munte 3 21% (pag 213)

temperatura apei in raport cu temperatura aerului este: 198) In care dintre unitatile de relief ale Romaniei apele
1 egala au cea mai mare concentratie in oxigen?
2 mai mica (pag 204) 1 in zona de munte (pag 213)
3 mai mare 2 in zona subcarpatica
191) In sezonul rece, in regiunea de munte, 3 la campie
temperatura apei in raport cu temperatura aerului este: Continutul in oxigen al apelor de pe teritoriul Romaniei este bogat in
regiunea de munte, unde se apropie de saturatie, ca urmare a temperaturilor
1 egala scazute si a agitatiei apelor.
2 mai mica 199) Aciditatea apelor este determinata de concentratia
3 mai mare (pag 204) ionilor de:
192) Cea mai lunga perioada cu pod de gheata 1 O2
inregistrata pe Bistrita Aurie la statia Dorna Giumalau 2 H- (pag 215)
a fost de: 3 OH-
1 95 zile Aciditatea este exprimata de concentratia ionilor de hidrogen H+ liber
continut pH.
2 117 zile (pag 208) in iarna 1953-1954
3 73 zile 200) Valorile pH-ului variaza intre limitele.
10–7
193) Durata totala medie multianuala a formatiunilor
2 7 – 14
de gheata pentru raurile din partea de vest a Romaniei
3 0 – 14 (pag 215)
este de:
1 40 – 60 zile 201) Totalitatea sarurilor de Ca si Mg din apele naturale
2 10 – 15 zile determina:
3 20 – 40 zile (pag 208) 1 duritatea totala (pag 215-216)
2 duritatea permanenta
194) Durata totala medie multianuala a formatiunilor
3 duritatea temporara
de gheata pentru depresiunile din estul Transilvaniei Duritatea este o proprietate caracteristica a apei, definite ca suma
este de: concentratiei cationilor, cu exceptia celor de H+ si ai metalelor alcaline.
1 peste 100 zile Practic, ea este data de ionii de Ca si Mg la care uneori se mai asociaza si Fe
si Al.
2 peste 70 zile
3 peste 50 zile
202) Cantitatea de carbonati si bicarbonati care pot fi
In Romania, durata podurilor de gheata variaza in medie de la 20-40 de eliminati prin fierbere determina:
zile pe raurile din vestul tarii la 60-80 in depresiunile intramontane pe 1 duritatea totala
raurile din Maramures si din Moldova. 2 duritatea temporara (pag 216)
195) Care dintre urmatoarele gaze se pot intalni si 3 duritatea permanenta
dizolva in apa? Duritatea temporara este data de cantitatea de carbonate si bicarbonate
A. oxigenul (O2) care pot fi eliminate prin fierbere, depunandu-se pe peretii vaselor.
Duritatea permanenta reprezinta partea din duritate, legata de anionii din
B. dioxidul de carbon (CO2) cloruri, sulfati si nitratii solubili, care se mentin si dupa precipitarea
C. hidrogenul sulfurat (H2S) carbonatilor.
D. metanul (CH4) 203) Capacitatea apelor de a fi bune conducatoare de
1 A+B electricitate se numeste.
2 B+C 1 rezistenta specifica
3 A+B+C+D (pag 213) 2 conductanta
4 B+C+D 3 conductibilitate electrica (pag 216)
196) Cum variaza cantitatea de oxigen dizolvat in apa 204) Paralel cu cresterea concentratiei in saruri a apelor
cu temperatura: naturale conductibilitatea electrica:
1 direct 1 creste (pag 217)
2 indirect (pag 213) 2 scade
3 nu variaza 3 ramane constanta
Cantitatea de oxigen dizolvata in apa (mg/l) este invers proportionala cu 205) Care dintre urmatoarele insusiri ale apelor pot fi
temperatura.
considerate organoleptice:
197) Care este procentul de oxigen existent in
A. culoarea
atmosfera?
B. gustul
1 32%
C. mirosul
2 43%
www.ush.ro editat by Gaviota 14
www.ush.ro editat by Gaviota

1 A+B 214) Procesele repetate de inghet, dezghet, in masa

2 B+C zapezii insotite de compactarea stratului de zapada duc
3 A+B+C (pag 218) la aparitia formei numita:
Insusirile organoleptice ale apelor sunt indicatoare ale starii de calitate si 1 firn (pag 224) sau névé
a unor caracteristici fizico-chimice ale acestora (culoare, gust, miros).
2 zapada compacta
206) Cantitatea de materiale organice si minerale
3 ghetar
existente in ape in suspensie sau in solutie definesc: Procesele repetate de inghet, dezghet, insotite de compactarea stratului de
1 culoarea (pag 218) zapada duc la aparitia unei forme noi numita névé sau firn.
2 gustul 215) Limita zapezilor persistente in latitudine si
3 mirosul altitudine se situeaza in raport cu temperature aerului in
Culoarea apelor poate fi data de cantitatea de materiale existente in jurul izotermei de:
suspensie sau in solutie.
1 +2°C
207) Apele naturale la care totalitatea ionilor dizolvati
2 0°C (pag 225)
este sub 1g/l sunt ape:
3 –2°C
1 salmastre
2 dulci (pag 219) 216) In Europa, in Pirinei, limita zapezilor perene se
3 neutre intalneste la altitudinea de:
Dupa gradul de mineralizare, care este dat de totalitatea ionilor dizolvati, 1 1500 – 2000 m
deosebim mai multe categorii de ape: 2 1700 – 2200 m
- dulci (care au sub 1 g de saruri la litru);
- salmastre (cu 1 la 25g de saruri la 1 litru de apa);
3 2600 – 2900 m (pag 225)
- sarate (care au intre 25-50g/l); 217) In Africa ecuatoriala, pe varfurile Kenya si
- suprasarate (care contin peste 50g/l). Kilimandjaro limita zapezilor perene se intalneste la
208) Apele naturale la care totalitatea ionilor dizolvati altitudinea de:
este cuprinsa intre 1 si 25 g/l intra in categoria apelor: 1 4500 – 5200 m (pag 225)
1 dulci 2 3500 – 4000 m
2 sarate 3 2500 – 3500 m
3 salmastre (pag 219) 218) Masele de zapada care se deplaseaza rapid pe
209) Apele naturale la care totalitatea ionilor dizolvati versantii abrupti ai muntilor si care aduc in vale si mult
este cuprinsa intre 25 si 50 g/l intra in categoria apelor: material detritic se numesc:
1 sarate (pag 219) 1 circuri glaciare
2 salmastre 2 avalanse (pag 225)
3 suprasarate 3 firn
210) Gradul de mineralizare a apelor in zona de 219) Care dintre insusirile fizice de mai jos nu se
munte este de: intalnesc la gheata?
1 sub100 mg/l (pag 220) 1 densitatea
2 peste 1 g/l 2 caldura latenta
3 intre 0,5 si 1 g/l 3 turbiditatea (pag 226)
211) In zona de deal si de podis gradul de La 00C densitatea ghetii este de 0,91663.
mineralizare al apelor naturale variaza intre: 220) Care dintre insusirile fizice mentionate sunt
1 sub 100 mg/l specifice ghetii:
2 200 – 500 mg/l (pag 220) A. rezistenta ghetii
3 peste 1 g/l B. vascozitatea
212) In zona de campie gradul de mineralizare al C. plasticitatea
apelor naturale variaza intre: 1 A+B
1 0 si 100 mg/l 2 A+B+C (pag 227)
2 200 – 500 mg/l 3 B+C
3 500 – 1000 mg/l (pag 220) 221) Care dintre elementele de mai jos sunt obligatorii
213) Duritatea totala a apei raurilor variaza cu pentru orice ghetar?
A. zona de acumulare
altitudinea:
B. zona de ablatie
1 direct
C. zona de aeratie
2 invers (pag 221)
1 A+B (pag 228)
3 nu variaza
www.ush.ro editat by Gaviota 15
www.ush.ro editat by Gaviota

2 B+C Ghetarii montani se impart in: ghetari de vale, ghetari de circ si ghetari de
podis.
3 A+B+C
Prin ghetar intelegem o masa de gheata compacta rezultata din 227) Din categoria ghetarilor de vale fac parte si ghetarii
acumularea zapezii, prin topire si inghetare. de tip:
Orice ghetar presupune existenta unor elemente care-l caracterizeaza: A. antarctic
- zona de acumulare sau de alimentare;
- zona de ablatie (topire); B. alpin
Prin ablatie se intelege reducerea masei unui ghetar prin topire, C. himalaian
evaporare, sau distrugere mecanica si deci un process prin care
volumul ghetarilor scade in timp.
D. scandinav
- fruntea ghetarului. 1 A+B
222) Crapaturile care apar in masa de gheata cu forme 2 B+C
si dimensiuni diferite se numesc: 3 B+C+D (pag 232)
1 ravene 4 C+D
2 crevase (pag 228) Ghetarii de vale sunt de mai multe tipuri: alpin, himalayan, scandinav si
alaskian.
3 lapiezuri
Crevasele sunt crapaturi in masa de gheata, de diferite forme si
228) Clasificati dupa temperatura medie a regiunii in
dimensiuni. care se afla ghetarii pot fi din regiunile:
223) Care dintre elementele morfometrice de mai jos A. montane
se intalnesc obligatoriu si la ghetari? B. temperate
A. bazinul de receptie C. subpolare
B. lungimea ghetarului D. polare
C. latimea ghetarului 1 A+B
1 A+B 2 B+C
2 B+C 3 C+D
3 A+B+C (pag 228) 4 B+C+D (pag 233)
Orice ghetar, mai poate fi caracterizat si printr-o serie de elemente Dupa temperature medie a regiunii in care se afla, ghetarii pot fi clasificati:
morfometrice ca: ghetari din regiunile temperate, ghetari din regiunile subpolare, ghetari din
- bazinul de receptie – este arealul care alimenteaza cu zapada masa regiunile polare.
ghetarului. 229) Ghetarii care se misca repede, cu eroziune glaciara
- lungimea ghetarului;
- latimea ghetarului activa si cu regenerarea ghetii in zona de obarsie se
224) Stancile de pe versanti, de la fundul vailor si de numesc ghetari:
la praguri, scrijelite de masa de gheata care are 1 activi (pag 233)
incorporate si roci se numesc: 2 de tip alpin
1 spinari de berbec (pag 229) 3 de circ
Dupa conditiile de curgere a ghetii, deosebim ghetari: activi, pasivi si morti.
2 morene de fund
3 striatii glaciare
230) Ghetarii care curg incet, au grosimi mici cu ablatia
mai mare ca alimentarea se numesc ghetari:
225) Din categoria ghetarilor continentali fac parte si 1 activi
ghetarii:
2 pasivi (pag 234)
A. de tip antarctic
3 morti
B. de tip groenlandez
C. de tip alpin
231) Din clasificarea ghetarilor adoptata de UNESCO
nu fac parte:
1 A+C
1 calotele glaciare
2 B+C
2 campurile glaciare
3 A+B (pag 232)
Ghetarii continentali se impart in: ghetari de tip antarctic si ghetari de tip 3 icebergurile (pag 234)
groenlandez. Clasificarea ghetarilor adoptata de UNESCO: - Calote glaciare; - Campurile
glaciare; - Cupolele glaciare; - Limbile de gheata; - Ghetarii de circ; -
226) Din categoria ghetarilor montani fac parte si Ghetarii de vale.
ghetarii: 232) Stiinta interdisciplinara care studiaza bazinele de
A. de vale apa cu schimb lent sub aspect istoric, dinamic in timp si
B. de circ in spatiu, procesele fizice si biotice din masa de apa se
C. de podis numeste:
1 A+B 1 oceanografie
2 A+B+C (pag 232-233) 2 limnologie (pag 235)
3 B+C
www.ush.ro editat by Gaviota 16
www.ush.ro editat by Gaviota

3 hidrologie 1 Baikal
Limnologia este stiinta care se ocupa cu studiul lacurilor naturale si 2 Tanganyika
artificiale.
3 Titicaca (pag 236)
233) . Volumul de apa relativ stagnant cantonat intr-o
depresiune de pe suprafata uscatului fara legatura
240) Lacurile de origine vulcanica situate in depresiuni
aproape rotunde rezultate din explozia gazelor vulcanice
directa cu Oceanul Planetar se numeste:
sunt numite:
1 lac (pag 235)
1 caldere vulcanice
2 liman
2 maare (pag 237)
3 iaz
Lacul este o masa de apa statatoare acumulata intr-o cuveta lacustra. 3 lacuri de baraj vulcanic
Lacuri de origine vulcanica:
234) Cel mai adanc lac de pe suprfata uscatului, care - lacuri in cratere de explozie;
are adancimea maxima de 1620 m se numeste: - lacuri in cratere de scufundare sau in caldera vulcanice;
1 Malawi - lacuri situate in denivelari ale invelisului de lava;
- maarele;
2 Baikal (pag 235) - lacuri de baraj volcanic.
3 Marea Moarta 241) In categoria lacurilor de baraj nantural sunt incluse
235) In clasificarea lacurilor dupa geneza cuvetelor si lacurile:
lacustre nu sunt incluse lacurile generate de actiunea 1 Sfanta Ana
factorilor: 2 Lacul Rosu (pag 237) format pe cursul superior al raului Bicaz.
1 interni 3 Bucura
2 externi 242) Care din lacurile mentionate mai jos din Carpatii
3 morfologici (pag 236) Romanesti nu sunt situate in circuri glaciare:
Clasificarea lacurilor dupa geneza cuvetelor lacustre:
- lacuri generate de actiunea factorilor interni;
1 Zanoaga
- lacuri generate de actiunea factorilor externi; 2 Balea
236) In categoria lacurilor generate de actiunea 3 Sfanta Ana (pag 238)
factorilor interni intra si lacurile de origine: Lacuri generate de actiunea factorilor externi:
- lacurile rezultate din actiunea ghetarilor;
A. tectonica - lacuri rezultate prin actiunea apelor marine;
B. vulcanica - lacurile formate prin actiunea de eroziune si acumulare fluviatila;
- lacurile formate din actiunea de dizolvare a apei;
C. glaciara - lacurile rezultate in urma actiunii vantului;
1 A+C - lacurile rezultate din actiunea organismelor si a omului.
2 B+C 243) Lacurile din Muntii Retezat (Taul Agatat, Florica,
3 A+B (pag 236) Ana, Lia, Viorica) sunt formate in:
Lacuri generate de actiunea factorilor interni: 1 vai glaciare (pag 239)
- lacuri de origine tectonica
- lacuri de origine vulcanica 2 circuri glaciare
237) Din categoria lacurilor cauzate de miscari 3 fiorduri
Lacurile rezultate din actiunea ghetarilor:
oscilatorii ale scoartei si ale Oceanului Planetar face - lacuri formate pe suprafata ghetarilor;
parte si: - lacuri formate in spatele barajelor de gheata;
1 Marea Caspica (pag 236) - lacuri formate in caldari sau in circuri glaciare;
- lacuri formate in vai glaciare;
2 Lacul Titicaca - lacuri formate in fiorduri;
3 Lacul Baikal - lacuri de piemont;
Lacuri de origine tectonica: - lacuri de baraj morenic.
- lacuri cauzate de miscari oscilatorii: 244) In categoria lacurilor formate din actiunea de
- lacuri datorate miscarilor de feliere:
- lacuri formate prin baraj natural. dizolvare a apei in arealele calacaroase intra si lacurile:
238) Din categoria lacurilor situate in bazine A de polii
intramontane cu suprafete si adancimi mari face parte B. de dolina
si lacul: C. de acumulare fluviatila
1 Tazawaka 1 A+C
2 Titicaca (pag 236) 2 A+B (pag 240)
3 Tanganyika 3 B+C
Lacurile formate din actiunea de dizolvare a apei:
239) Din categoria lacurilor datorate miscarilor de - lacuri de dolina;
faliere situate in grabene ale scoartei nu face parte - lacuri de polii;
- lacuri in formatiuni de gips;
lacul: - lacuri in formatiuni de sare;
www.ush.ro editat by Gaviota 17
www.ush.ro editat by Gaviota

- lacuri clastocarstice.
245) Arealul ocupat de oglinda apei, care poate varia
de la un anotimp la altul in functie de nivelul lacului se
numeste:
1 nivelul lacului
2 suprafata lacului (pag 241)
3 volumul lacului
246) Primavara si toamna, la lacurile cu adancimi
mici, cand bvalurile omogenizeaza temperatura in
toata masa de apa vom avea:
1 mezotermie
2 dichotermie
3 homotermie (pag 245)
In anotimpurile de trecere, primavera si vara, din cauza miscarilor de
convectie apa se amesteca si ajunge la aceeasi temperature, fenomenul
fiind cunoscut sub numele de homotermie.
247) Dupa gradul de mineralizare, lacurile care au sub
1000 mg/l cum sunt considerate?
1 salmastre
2 cu apa dulce (pag 248)
3 cu apa sarata
248) In apa lacurilor, cantitatea de oxigen dizolvat
este mai mare:
1 iarna (pag 250)
2 vara
3 toamna
249) Cel mai mare lac glaciar din Carpatii romanesti
cu o suprafata de 8,8 ha este:
1 Balea
2 Bucura (pag 251)
3 Lala
250) Cel mai adanc lac din Carpatii romanrsti care are
o adancime de 29 m este:
1 Balea
2 Bucura
3 Zanoaga (pag 252)

www.ush.ro editat by Gaviota 18