__________________________________________________________________
LISTĂ DE SEMNĂTURI
A. PREVEDERI COMUNE
COMUNA BARBULETU
COMUNA BARBULETU
Adresa: Barbuletu,– judetul Dambovita
Reprezentant : ALEXE MARIAN - primar
a.4.Proiectant general
a.5.Proiectant de specialitate
CADRUL NATURAL
Morfologic
Comuna Barbuletu este situat intr-o depresiune cu culmi deluroase a
Subcarpatilor Ialomitei dintre care se disting Dealul Barbuletu(860 m.),dealurile lui
Coman(845,2) si dealul lui Iacob.Zona este puternic fragmentata de reteaua
hidrografica a Paraului Rau-Alb si a afluientului sau Barbuletu(6km.) pe o lungime
de 25 km.
Zona luata in studiu se caracterizeaza prin varietatea formelor morfologice
rezultata din caracterul complex al structurii geologice si de varietatea factorilor de
modelare a reliefului,astfel se pot delimita unitati geomorfologice majore:
Zona Dealurilor Subcarpatice interne ,subunitate a Subcarpatilor
Ialomitei ,cu un relief accidentat ,altitudini mari si medii ,brazdate de cursuri de apa
permanente si temporare. Culmile deluroase sunt rezultatul actiunii de eroziune si
adancire a retelei hidrografice intr-o zona cu aspect de piemont ce face legatura intre
zona subcarpatica si campia propriu-zisa cu altitudini cuprinse intre 300 si 900 m.
Constitutia geologica in general friabila a culmilor deluroase ca si stratificatia
de regula pe orizontala sau slab inclinata a permis ca in conditiile unei clime cu
precipitatii abundente si caracter torential sa ia nastere o serie de microforme de
relief specifice, zone de terase, mici perimetre de alunecari, zone de versanti.
Zonele de versanti fac legatura intre nivelele culmilor deluroase si arterele
hidrografice cu pante de 45 - 60 %.
Zonele de contact versanti - terasa au aspectul unor versanti slab inclinati sau
a unor conuri de dejectie in sectoarele de debusare a precipitatiilor torentiale sau
paraiaselor catre zona de terasa.
Geologic se caracterizeaza prin prezenta materialului diluvial rezultat din
remanierea depozitelor ce alcatuiesc zonele colinare.
Geologia
Teritoriul comunei Barbulatu se situeaza din punct de vedere geotectonic in :
- zona flisului intern al Carpatilor Orientali la contactul a doua unitati
tectonice distincte Panza de Ceahlau si Panza de Teleajen . contactul dintre cele
doua mari unitati structurale se face in lungul unei dislocatii tectonice majore
afectata de o serie de falii longitudinale si transversale pe structura. Unitatea de
Ceahlau este reprezentata prin Digitatii Bratocea si Comarnic peste care se dispune
cuvertura post-tectonica constituita din depozite cretacice senoniene.
Zona de sud a teritoriului este ocupata de cuvertura post-tectonica a untatilor
cu tectogeneza cretacic superioara.
- Panza de Ceahlau – digitatia Brotocea cuprinde urmatori termeni :
Barremian – Aptian cu : Flis marnos cu brecii si calcarenite
Flis marnos (Strate de Varful Radacinii) ;
Flis grezos – sistuos (Flis marno grezos cenusiu) ; Albian este
reprezentat prin conglomeratele si gresiile masive ce afloreaza in dealul Ciurcului ;
- Panza de Ceahlau – Digitatia de Comarnic reprezintata prin :
Barremian – Aptian cu :
Flis marnos cu brecii si calcarenite – Strate de Comar
Flis marnos cu siderite (Stratele de Podul Vartos).
Vraconian superior – Turonian este alcatuita din silite, marne cenusii
visinii, albe si egre (Seria de Dumbravioara).
- Cuvertura post – tectonica ce se dispune peste Panza de Ceahlau este
de varsta senonian – turonian , - compexul Marnelor de Gura Beliei.
Acestea sunt alcatuite predominant din marne rosii, uneori patate cu alb si verde,
verzi si albe, dure, compacte cu spartura concoidala, la care sunt asociate uneori
gresii verzi, moi micacee, sau gresii galbui, calcaroase, mai dure.
In partea de sud formatiunile geologice ce se dispun peste unitatea Panzei de
Ceahlau apartin Cuverurii post-tctonice a unitatilor cu tectogeneza Cretacic superior
reprezentata prin senonian – turonian (Marne de Gura Beliei) si paleocenul – eocen
in faciesul de Sotrile.
Cuaternarul reprezinta depozitele aluvionare ce formeaza lunca raurilor si
terasa joasa a acestuia, depozitele proluviale le conurilor de dejectie si depoztele
coluviale ale terenurilor cu alinecari de teren.
Depozitele aluvionare si cele pluvionare sunt constituite in cea mai mare
parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin petrisuri slab rulate,
bolovanisuri, blocuri de roci stancoase si mai rar nisipuri.
Depozitele coluviale sunt neomogene, compozitia lor variind functie de
litologia zonei.
Cuaternarul constituie depozitele aluvionare ale raului Dambovita, retelei
hidrografice secundare si depozitele de panta deluvial - coluviale.
La sud de comuna Malu cu Flori (satul Capu Coastei) se contureaza
pleistocenul inferior ce constituie terasa inalta a raului Dambovita, iar la scara
regionala formeaza unitatea geomorfologica a Piemontului Candesti.
Litologic constituie faciesul Stratelor de Candesti ce reprezinta o alternanta de
pietrisuri si argile slabe cutate si uneori slab consolidate.
In aceeiasi zona se recunoaste un al doilea nivel de terasa ce apartine
pleistocenului superior, de asemenea constituita din aluviuni grosiere cu grosimi de
15 - 20 m. acoperite de materialul deluvial prafos argilos.Zona terasei inferioare ce
insoteste albia majora a raului Dambovita pana la nord de comuna Malu cu Flori
uneori cu profil discontinuu este formata din aluviuni grosiere, cu grosimi de 8 - 15
m, ce apartine holocenului superior.
Albia majora este incastrata relativ sub depozitele terasei inferioare, astfel
incat are loc o alimentare continua cu apa a acestora, din apa de suprafata.
Din punct de vedere tectonic partea nordica apartine cuverturii post-tectonice
mezocretacice deformate si antrenate intr-o structura sinclinorie – sinclinalul
Bucegi. Aceasta structura se caracterizeaza prin cute de al doilea ordin si este
afectata de falii transversale. Unitatea de Ceahlau cuprinde in partea sa externa
anticlinoriul Zamurei divizat in patru mari anticlinale (Ialomicioara – Pucheni, Valea
Albilor – Moroieni, Posada si Pietrosita – Raul Alb).
Intre anticlinalul Posada si Pietrosita – Raul Alb se interpune sinclinalul major
Talea – Zlacu. Unitatea de Ceahlau apartine dacidelor externe si prezinta o structura
intens tectonizata afectata de falii longitudinale si trasnversale.
Cuverturile post-tectonice sunt slab cutate si ele formeaza sinclinalul Talea-
Zlacu la est de paraul Runcului si Barbuletu – Malu cu Flori la vest si sinclinalul
compozit al Slanicului <Buciumeni-Raul Alb> .
Hidrogeologia
Apele de suprafaţă
Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Dambovita impreuna cu
afluentii directi si indirecti ai acestora.
Densitatea retelei de rauri variaza in functie de factorii care o determina;
astfel la munte se intalnesc cele mai ridicate valori, 0,5-0,8 km/km2, in zona
subcarpatica desitatea scade la 0,3 km/km2, pentru ca in zona de campie sa atinga
0,3-0,4 km/km2. Reteaua de rauri a judetului are o alimentare pluvio-nivala cu ape
mari de primavara rezultate din ploi si din topirea zapezilor si cu viituri de vara
provocate de ploi cu character torential.
Debitele maxime se inregistreaza in perioada aprilie-iunie, iar cele minime in
perioada ianuarie-martie, datorita inghetului si retinerii precipitatiilor in stratul de
zapada. Reteaua hidrografica care dreneaza teritoriul este tributara raului
Dambovita.
Raul Dambovita este cel mai important afluent al Argesului cu un debit mediu
multianual de 9,55 m3/s (la Malu cu Flori). Dupa ce primeste o serie de afluenti pe
teritoriul judetului, ajunge la un debit de 11,2 mc/s (la Contesti).
Afluentii cei mai importanti ai Dambovitei sunt: Valea Lunga si Raul Alb pe stanga
(suprafata bazin hidrografic 98 km2) .
Albia majora este larga cu un curs meandrat si care isi schimba forma dupa
fiecare viitura.
Bazinul hidrografic al raului Dambovita (cod cadastral X1.25) in zona
dealurilor subcarpatice are o suprafata de 412 km². Teritoriul comunei Malu cu
Flori este situat pe cursul mijlociu al acestuia si este caracterizat prin pronuntate
variatii a scurgerii apelor de la o luna la alta si de la un sezon la altul. Prin statia
hidrometrica din comuna se monitorizeaza acesti parametrii.Debitul mediu este de
10,16 m³/s iar maximul inregistrandu-se in iulie 1975 de 500 m³ /s. Viituri in
perioade de precipitatii maxime au fost inregistrate de-a lungul anilor, pragurile
critice de precipitatii fiind de 15 l/m² iar timpul de propagare a undei de viitura fiind
de 10 minute. In zona gospodariei de apa, pe malul Dambovitei exista ricul de
inundatii, din acest motiv se vor prevede lucrari de aparare de mal.
Datorita depozitelor litologice neconsolidate din terasa,se manifesta cu mare
intensitate eroziunea de mal sapand in terasa pana la 5-10 m in ultimii ani. S-au
facut lucrari de regularizare si de aparare de mal cu gabioane pe o lungime de 3,5
km ,ce se vor continua mai ales in zona unde este in constructie noul pod peste raul
Dambovita, si in zona amplasamentului propus pentru gospodaria de apa.
Reteua hidrografica secundara este reprezentata de afluentii stanga ai raului
Dambovita, Valea Larga (cod cadastral X1.2512) si Rau Alb, cu directia de curgere
est-vest care in cursul inferior isi largesc mult valea.
Asa cum s-a aratat principala artera hidrografica ce domina zona luata in studiu
este raul Dambovita. Prin raporturile care exista intre apa de suprafata si structura
geologica subiacenta, raul Dambovita are un rol major in refolosirea rezervei de apa
subterana a hidrostructurilor acvifere adiacente acestuia.
Pentru ca obiectivul de cercetare a acestui studiu este o captare prin infiltratii
de mal, este necesara cunoasterea catorva elemente a regimului hidrologic al apei de
suprafata a raului Dambovita in doua sectiuni de control amonte si aval de zona de
studiu.
-Sectiunea Malu cu Flori
-debite minime zilnice asig 90% 0,820 mc/s
asig 95% 0,580 mc/s
-debite minime anuale asig 95% 1,75 mc/s
-debite minime lunare asig 90% 3.75 mc/s
asig 95% 3,40 mc/s
-Sectiunea Contesti
-debite minime zilnice asig 90% 1,00 mc/s
asig 95% 0,70 mc/s
-debite minime anuale asig 95% 2,10 mc/s
-debite minime lunare asig 90% 4,30 mc/s
asig 95% 3,90 mc/s
Prin urmare la debitele minime inregistrate in cele doua sectiuni, raul
Dambovita asigura posibilitati de alimentare cu apa prin captari de mal. Avand in
vedere panta hidraulica ce se inregistreaza in momentul de fata pe rau , se constata
gradienti hidraulici mariti, ce au determinat eroziuni intense ale talvegului , cu
coborarea nievelului acestuia si implicit a nivelului apelor freatice.
Apele subterane din zona luata in studiu sunt conditionate de succesiunea
diferitelor formatiuni geologice si se intalnesc sub forma de ape freatice si ca ape de
adancime. Ele provin din infiltrarea precipitatiilor prin rocile poroase permeabile
avand, deci, origine vadoasa si se caracterizeaza prin hidrostructuri variate din
punctde vedere al constructia litologica a reliefului.
Hidrostructura freatica este cantonata in depozitele pleistocenului si
holocenului superior si se situeaza la adâncimi variabile functie de morfologia zonei.
Hidrostructura de adâncime este cantonata in depozitele dacianului,
romanianului si pleistocenului inferior. Ea se manifesta sub forma de izvoare in zona
axiala a sinclinalelor.
In zona este prezent un acvifer cu caracter freatic cantonat in orizontul de
depuneri grosiere situate la adancimi de la 2,5 m in lunca retelei hidrografice pana la
5-6 m in zona de terasa.
Clima
Radiatia solara directa, in valori medii anuale inregistreaza 80-85 kcal/cm2
suprafata orizontala , mai mare vara si redusa in anotimpul de iarna.
Temperatura medie anuala este de 9.6°. Suprafata ocupata de acest climat
corespunde izotermei de 7.5°, 8.0°, 8.5°, 9.0° si 9.5°C. Luna ianuarie cunoaste o
temperatura medie de - 0.4°C, iar in iulie 20.0°C cu o amplitudine anuala de
20.4°C.
Media maximelor de temperatura este de 10°C, iar cea a minimelor de 4°C
cu o amplitudine de 10°C.
Maxima absoluta de temperatura poate inregistra 38.2°C, iar minima
absoluta -22°C (-23.5°C la Pucioasa si -26.1°C la Voinesti).
Amplitudinea depaseste 60°C. In aceasta zona sunt prezente formele de
relief depresionare, circulatia areului moderata, iar inversiunile termice au o
frecventa mai mica.
Umezeala relativa medie inregistreaza 79 de procente cu un deficit mediu
de saturatie de 4.6 mb.
Nebulozitatea medie anuala este de 5.9 zecimi, 51 de zile cu cer senin si 97
cazuri cu cer acoperit.
Durata de stralucire a Soarelui este de 1972 ore pe an si o fractie de
insolatie egala cu 0,44.
Numarul mediu al zilelor cu Soare este de 261 cazuri/an.
Suma precipitatiilor atmosferice este cuprinsa intre 650 si 880 mm/an, mai
abundente in zonele impadurite si mai reduse pe vai.
Numarul de zile cu precipitatii pe an insumeaza 151 de cazuri, iar cel a
zilelor cu ninsoare 35 de cazuri/an. Cantitatea maxima a precipitatiilor in 24 ore
pentru acest climat depaseste 89 mm/m2.
Directia predominanta a vantului este NV in procent de 13% pentru zona
subcarpatica corespunzatoare bazinului Dambovita si NE cea a bazinului
Ialomitei.Viteza medie a vantului depaseste 2m/sec cu prezenta frecventa a rafalelor
de vant. Numarul annual al zilelor cu grindina este de 1 caz/an iar diametrul mediu
al granulelor este de 5mm. Numarul de zile mediu anual de ceata este de 45 de
cazuri/an, fenomen favorizat de prezenta suprafetelor acvatice in zona.
Conform STAS 6054 -1977 adancimea de inghet se incadreaza la 0,80-
0.90 m de la nivelul terenului ,pe intregul traseu al retelelor de alimentare cu apa
Conform STAS 10101/20-90 ,traseul retelelor de alimentare cu apa se
incadreaza din punct de vedere al actiunii vantului in zona A.Conform tabelului
1,viteza mediata pe 2” este de v2m =22m/sec., iar presiunea dinamica de baza
stabilita la inaltimea de 10 m este de 0,30 kN/m².
Conform STAS 11 100/21-90 , traseul retelelor de alimentare cu apa apartine
zonei B,cu o incarcare de referinta gz =1,2 kN/m² cu perioada de revenire de 10 ani si
gz =2,0 kN/m² cu o perioada de revenire de 50 ani.
Seismic
Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a
constructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele
elementele :
-Perioada de colt "Tc=0,70"
-Coeficient "ag"=0,24. Conform macrozonarii seismice dupa codul de
proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure
avand IMR (perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").
Nu este cazul.
Reţele de distribuţie
Grupul de exploatare
Este reprezentat de “CABINA MODULARA PENTRU STATII DE
POMPARE, STATIE CLORINARE, DISPECERAT SI GRUP SANITAR”,
destinata transportarii si montarii pe amplasament a pompelor, vaselor de presiune si
instrumentelor aferente.
Proiectarea, fabricatia si montajul vor respecta prescriptiile seriei de
standarde ISO 9000 si ale Sistemului de Asigurare a Calitatii al producatorului,
certificate de un organism independent.
Produsul este o constructie modulara, autoportanta, demontabila. Produsul se
va fabrica in uzina si se va transporta si instala la locul de montaj.
Cabina are rol de protejare a echipamentelor tehnice pentru pomparea si
clorinarea apei si de asigurare a locului de munca pentru personalul de
supraveghere.
Dimensiunile de gabarit ale cabinei sunt:
Lungime: 10000 mm;
Latime: 2450 mm;
Inaltime: 3000 mm.
Deoarece modulele sunt destinate sa fie transportate pre-asamblate, acestea
vor fi prevazute cu urechi de ridicare, grinzi si diagonale suplimentare pentru
transport.
Planul cabinei este alcatuit din urmatoarele functiuni:
- Camera statiei de pompare: 10,80 mp
- Camera dispecer (birou): 4,61 mp
- Grupul sanitar: 2,70 mp
- Camera statiei de clorinare: 3,58 m.
Sistem constructiv: fundatie, structura formata din cadre metalice sudate pe
care
se vor monta peretii si invelitoarea.
Acestea se vor fabrica din otel marca OL37 STAS 500./2 – 80.
Toate piesele structurii vor fi sudate pentru a forma un monolit. Sudurile vor fi
continue, cu grosime egala cu 0,70 din grosimea celei mai subtiri dintre piesele
asamblate.
Cabina se va aseza pe o placa din beton armat prevazuta perimetral cu grinzi
pana la adancimea de inghet. Inainte de turnarea placii se vor monta toate
conductele de sub aceasta, conform desenelor prezentate in candrul proiectului.
Peretii vor fi constituiti din panouri sandwich tabla / spuma poliuretan / tabla.
Invelitoarea va fi realizata din panouri sandwich tabla / spuma poliuretan / tabla,
special profilata pentru a prelua sarcinile din zapada, avand o panta de 5,5%.
Peretii si acoperisul se vor executa din panouri izolante tip sandwich, cu
grosimea stratului izolator din poliuretan de 50 mm. Aceste panouri au coeficientul
de transfer termic, k, de max. 0,5 W/m².ºC.
Camera statiei de pompare
Este o incapere in care sunt montate pompele, vasul tampon si tabloul de
comanda.
Pardoseala este din beton sclivisit. Un sifon permite evacuarea apei de pe
pardoseala.
Aceasta incapere are un acces direct din exterior si unul din birou, este luminata
natural prin doua ferestre metalice cu dimensiunile de 0,80 m x 0,80 m.
Accesul din exterior se face printr-o usa plina, cu doua canaturi, avand
deschiderea de 1,60 m si inaltimea de 2,00 m ce va permite montajul / demontajul
echipamentelor si efectuarea operatiunilor de intretinere.
Accesul din birou se face printr-o usa intr-un canat cu deschiderea de 0,80 m si
inaltimea de 2,00 m, prevazuta cu o fereastra pentru a permite observarea panoului
de control din camera pompelor.
Instalatia de iluminat este alcatuita din doua lampi fluorescente cu un
intrerupator local.
Incalzirea se face electric cu ajutorul unui convector. Pentru ventilatie fortata
este prevazut un ventilator si doua grile de ventilatie cu dimensiunile 0,20 m x 0,20
m fiecare.
In incapere este montata o priza dubla de 16A alimentata la 220VCA din tabloul
de distributie.
N = 3000 rot/min.
Camera dispecer
Este o incapere cu pardoseala din beton acoperit cu covor din PVC. In birou se
monteaza si panoul de comanda a instalatiei de clorinare.
Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina avand deschiderea de 0,80
m si inaltimea de 2,00 m. Incaperea este luminata natural printr-o fereastra metalica
cu dimensiunile de 0,80 m x 0,80 m.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un intrerupator
local.
Incalzirea se face electric cu ajutorul unui convector. Ventilatia incaperii se face
natural, prin intermediul usii si ferestrei descrise mai sus.
In incapere este montata o priza dubla de 16A alimentata la 220VCA din tabloul
de distributie.
In birou se va realiza activitatea de dispecerat, respectiv monitorizarea
functionarii sistemului de alimentare cu apa.
Grupul sanitar
Este o incapere cu pardoseala din beton sclivisit. Este echipat cu WC cu apa
si
lavoar. O fereastra metalica de 0,40 m x 0,60 m asigura ventilatia naturala a
incaperii.
Un sifon permite evacuarea apei de pe pardoseala.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un
intrerupator local.
Alimentarea cu apa a grupului sanitar se asigura printr-un racord din
conducta de refulare prin care se asigura alimentarea cu apa a localitatii, iar
evacuarea apelor uzate provenite de la utilizarea obiectelor sanitare se face intr-un
bazin vidanjabil.
Camera statiei de clorinare
Pardoseala camerei este din beton acoperit cu un sistem de protectie
anticoroziva
pe baza de produse tip Rust-Oleum 9100 sau echivalent. Un sifon permite
evacuarea apei de pe pardoseala.
Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina avand deschiderea de
0,80 m si inaltimea de 2,00 m.
Incaperea este iluminata natural printr-o fereastra fixa, metalica, cu o singura
foaie de geam, cu dimensiunile de 0,80 x 0,80 m.
Doua grille de ventilatie si un ventilator electric montat in perete asigura atat
ventilatia naturala cat si cea fortata a incaperii.
Ventilatia fortata asigura 20-25 de schimburi pe ora si este controlata de
senzorul care semnalizeaza prezenta clorului in aer.
Un senzor care semnalizeaza prezenta clorului se va monta la inaltimea de
300 mm de la pardoseala incaperii.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un
intrerupator local.
Incalzirea se face electric cu ajutorul unui convector.
Instalatia de clorinare se monteaza pe perete, pe un suport special. Un lavoar
montat pe perete permite spalarea in caz de urgenta.
Operatia de tratare consta in clorinarea apei, care se efectueaza prin
intermediul echipamentelor din statia de clorinare. Statia de clorinare este amplasata
in modulul care constituie grupul de exploatare.
In conformitate cu SR 9296/1996 se prevede un sistem compus din doua
aparate de clorare, din care unul de rezerva.
Solutia de clor necesara dezinfectarii apei se prepara intr-un sistem compact
cu capacitate de 1,4 – 28 g/h.
Sistemul complet de clorinare a apei are urmatoarea componenta:
- Aparat de dozare a clorului gazos cu montarea regulatorului de vacuum direct
pe butelia de clor
- Regulator de vacuum cu supapa de siguranta si indicator optic lipsa clor,
rotametru cu ventil de dozare si reglaj incorporat
- Ejector cu supapa de siguranta pentru presiune inversa
- Pompa booster pentru majorarea presiunii in punctual de injectie Q = 1,1
mc/h , H = 30 mCA
- Accesorii necesare montajului ( conducta de vacuum si conductra de legatura
cu atmosfera din PVC 3/8”, fitinguri pentru racordarea ejectorului , bride
fixare)
Parametrii tehnici si functionali:
- domeniu de reglare 1,4 - 28 g/h
- presiune de lucru min 1,5 bar
- racorduri ejector FE ¾”
- temperature apei 10 – 25 OC
- Materialele utilizate au rezistenta ridicata la coroziune
Analizator de clor residual in apa
- Analizatorul se foloseste la masurarea continua a concentratiei de clor residual
in apa. Este alcatuit din partea electronica si celula de masurare ( sonda ) .
Rezultatele sunt afisate pe un display digital si pot fi transmise prin semnal unificat
4 -20 mA la un sistem computerizat
Sistemul este prevazut cu butelii de clor 50 kg – 8 buc.
Pentru depistarea scăpărilor de clor in atmosferă se prevede un detector de
clor (semnal ACH) care va da semnal de alarmare audio / sau vizual pentru
interventia personalului de exploatare din statia de pompe.
Eventualele scapari de clor vor fi eliminate din incapere cu ajutorul a doua
ventilatoare axiale tip MP 254 M.
Apa supraclorinata dozata in aparatul de clorinare este transportata in
rezervor printr-o conducta PVC - G, cu Dn. 25 mm.
Neutralizarea clorului in cazul avariilor la butelii se face in caminul de
neutralizare amplasat in apropierea statiei de clorinare, la cca. 7,0 m. de cladire.
Caminul de neutralizare este alcatuit din 2 tuburi de beton Dn. 600 mm.,
H = 2,00 m.
La avaria unei butelii, aceasta se demonteaza, se transporta cu ventilul in jos
si se introduce in groapa cu var, unde se mentine pana la epuizarea totala a clorului
din butelie.
Retele distributie
De la rezervorul de inmagazinare, apa este distribuita prin pompare la
consumatori, prin intermediul retelei de distributie.
Reteaua de distributie in lungime totala de 22.114 ml., se va realiza din
conducte de polietilena de inalta densitate avand Pn. 6 atm., SDR 17,6, si diametre
cuprinse intre 63 si 180 mm, montate ingropat sub adincimea de inghet reteaua fiind
prevazuta cu vane de sectionare la ramificatii.
Repartizarea conductelor de distributie pe diametre si cartiere este prezentata
astfel.
PEHD 160 x 5,2 mm – 836 ml
PEHD 140 x 5,10 mm – 588 ml
PEHD 125 x 4,6 mm – 1.486 ml
PEHD 110 x 4,0 mm – 6.931 ml
PEHD 90 x 3,3 mm – 4.571 ml
PEHD 75 x 2,8 mm – 3.146 ml
TOTAL 17.558 ml
Drumuri
- Sistematizare verticala
Imprejmuiri
Incintele delimitate conform planurilor de situaţie vor fi împrejmuite cu gard
confecţionat din plasă de sârmă pe rame din oţel, montate pe stâlpi metalici
poziţionaţi la interaxul de 2,0 m. Stâlpii metalici vor fi fixaţi în fundaţii de beton.
Toată împrejmuirea va fi grunduită şi apoi vopsită cu email alhidric de
culoarea albastră.
INTOCMIT,
ing. Corina Mereu