Disfuncționalități și probleme majore relaționate cu

planificarea durabilă a mediului în comuna

Produlești

În arealul comunei Produlești sunt prezente destul de multe probleme și disfuncționalități

din cadrul diferitelor planuri de amenajare a teritoriului ce ar avea un impact de întârziere
a planificării durabile a mediului în teritoriu, în măsura în care ar exista un plan de acțiune
în domeniul mediului la nivel local în mod vizibil și în teren.
Respectivele inconveniente și blocaje de natură administrativă în planificarea locală,
durabilă a mediului sunt cauzate de modul și mijloacele de operare în teorie și în teren a
funcționarilor primăriei.
Pentru că funcționarii locali nu prezintă preocupări în ridicarea nivelului de trai din
comună, prin valorificarea rațională a cât mai mult din teritoriu cu viziune multidisciplinară
sau din mia multe perspective este firesc să nici nu cunoască teritoriul pe care trebuie să
îl administreze. Pentru ca potențialul natural, uman și economic al localității să fie
valorificat, este necesar ca cei care dau dispoziții în acest sens să cunoască teritoriul
analizat, cu alte cuvinte să știe ce să valorifice și de unde până unde să valorifice.
Informațiile teoretice nu corespund în totaitate în teren, pentru că primăria nu dispune de
forța de muncă necesară, cu competența cuvenită pentru actualizarea în timp util a
informațiilor din teren sau pentru întocmirea unor planuri și strategii de dezvoltare locală
suficient de utile. În lipsă de cunoaștere aceste elemente pot evolua într-un mod distructiv
mediului.
Stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan și limita zonelor construibile pot afecta
suprafețe mici din ecosistemul de pajiște, din partea de V, N, S și local E a satelor și pot
să scadă calitatea acestui ecosistem în imediata apropiere. Dezvoltarea căilor de
comunicație modifică microclimatul și suprafața topografică, dar și stratul de sol; limita
zonelor funcționale, stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă
de construcție, aici autoritățile pot justifica pierderi economice de la posibili investtori sau
persoane care plătesc mai mult decât se cere pe anumite terenuri, deci stabilirea unor
astfel de zone este complicată; modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare, stabilirea
și delimitarea zonelor protejate, este complicat să fie stabilite zone protejate în măsura în
care prioritare sunt interesele economce și personale ale funcționarilor locali; evidențierea
deținătorilor terenurilor și a modului de circulație juridică a terenurilor, în comună seține
evidența terenurilor, într-o anumită măsură, aici în funcție de proprietar, se poate schimba
scopul terenului, spre exemplu din suprafață cu arbori în teren arabil sau din suprafață

1
de pajiște în suprafață construibilă etc.; stabilirea modului de utilizare a terenurilor și
condițiilor de conformare și realizare a construcțiilor, delimitarea suprafețelor unor viitoare
obiective publice... planificarea teritorială de rațională și durabilă în comuna Produlești
este în stare incipientă, în anul prezent (2020).
Măsuri de delimitare până la eliminare a efectelor unor riscuri naturale sau antropice au
fost aplicate în teren prin regularizarea albiei pârâului Ursoaia și albiei pârâului Șuța (în
cadrul riscurilor naturale), materialul excavat din albie a fost depus pe partea cu
gospodăriile sub forma unui dig de protecție împotriva inundațiilor. Interesant este că
responsabilii nu au gândit, probabil, ce efecte va provoca apa, care în timpul ploilor
puternice se va scurge pe interfluviul pe care se află o parte a satului Brășteni până la
acest dig... evident, apa se acumulează, inundă și stagnează. O parte din apa de pe
interfluviu, în lungul arterelor de circlație, se scurge prin șanțuri amenajate, din cimet la
ordinul primăriei, acestea având terminalele în albia pâraielor menționate mai sus.
Sistemul de canalizare nu este durabil, a fost turnat pe segmente, fără să fie calculată
panta optimă în conformitate cu configurația reliefului, iar lățimea și adâncimea șanțului
nu sunt exacte pentru a permite o curgere cât mai bună a apei. În comparație cu situațiile
din anii anteriori amenajării șanțurilor, acum, acestea au o eficiență bună, dar departe de
una ideală.
În cadrul riscurilor antropice, precum incendiile (în general incendiile sunt cauzate de
surse antropice, acestea pot să fie provocate și de fenomene atmosferice electrice), au
fost instalați în întreaga comună hidranți, funcționali. La nivel de comună, nu există
programe specifice ce abordează măsuri de protecție a mediului și nici reglemenări
specifice detaliate incluse în regulamentul local de urbanism, din cunoștințele mele. Fond
arhitectural-urbanistic de valoare deosebită nu există în comună. În cadrul indicilor și
indicatorilor urbanistici, marea majoritate a clădirilor sunt situate în lungul străzilor, iar în
cadrul gospodăriilor, cele mai multe dintre case sunt aproape de stradă, construcțiile au
o dispunere complexă (nu se respectă o anumită aliniere). Marea majoritate a
construcțiilor au doar parter, în ultimii 20 de ani au început să se mai construiască case
noi și să se mai adauge un etaj la anumite clădiri existente sau poduri mai înalte. Dintre
casele cu parter, destul de multe au fost renovate,iar unele izolate termic. Altă problemă
mai este deversarea apelor menajere în apropierea gospodăriilor, dar și pe șanț. Acestea
reprezintă un poluant, mai însemnat, prin cantitatea lor, prin miros și conținutul de
substanțe artificiale (detergenți, clor, etc) care ajung în stratul acvifer. Fiind vorba despre
zona rurală, un alt element ce poate constitui o problemă de mediu este reprezentat de
segmentul lichid al gunoiului de grajd. Acesta este un factor poluant al aerului, prin miros,
al stratului de sol acoperit și din imediata apropiere prin degradarea sa, dar și a pânzei
freatice.
Toate aceste disfuncționalități și probleme, dar și altele, sunt o piedică în dezvoltarea
mai multor domenii, nu doar cel al mediului. Pe lângă soluțiile existente, pentru
planificarea durabilă a mediului se mai pot propune multe altele, însă pentru acest lucru

2
este nevoie de schimbarea priorităților și intereselor reale ale autorilăților locale
responsabile de gestionarea teritoriului, în primul rând funcționarilor primăriei.
Ținând cont de nivelul de spirit și de cunoaștere al funcționalilor locali, la un consens se
poate ajunge între realizarea unui plan de mediu cu durabilitate și anumite proiecte sau
amenajări desfășurate de primărie până acum în teren sau care urmeză să se desfățoare,
asta la nivel declarativ sau în cel mai bun caz teoretic (în opinia mea).
În comuna Produlești problemele de mediu, dar și altele, la nivel decizional, nu reprezintă
o prioritate, în măsura în care toate activitățile noastre se desfășoară pe substratul de
mediu. Cu fiecare an, în lipsa unui plan bine pus la punct, cunoscut și respectat de
întreaga comunitate, calitatea mediului scade, iar cu ea și calitatea vieții noastre.

Student: Ștefan Florin Voicu – voicu.stefan.florin30@gmail.com