Scara

Scara
Scara
Scara
Scara
Scara
Universitatea din Oradea Facultatea Istorie,
Scara

Geografie și Relații Internaționale

Departamentul de Geografie, Turism şi Amenajarea
Teritoriului

TEZĂ DE DOCTORAT

PotenŃialul geografic al Culoarului

Depresionar Strei-Cerna-Orăştie şi
posibilități de valorificare
-rezumatul tezei de doctorat-

Conducător ştiinŃific:
Prof. univ. dr. Gheorghe MĂHĂRA

Autor:
Denisiu FILIP

Oradea, 2010
CUPRINS

INTRODUCERE / 7
PARTEA I
POTENłIALUL FIZICO - GEOGRAFIC AL CULOARULUI DEPRESIONAR STREI - CERNA - ORĂŞTIE / 9
1. ELEMENTELE SPAȚIALE ALE CULOARULUI DEPRESIONAR STREI-CERNA-ORĂȘTIE / 10
1.1. Teritoriul și denumirea lui / 10
1.2. Aşezarea geografică şi consecinŃele ei / 14
1.3. Limitele unităŃii / 16
2. SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR / 22
3. CARACTERE GEOLOGICE ȘI EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ / 26
3.1. Structura geologică / 26
3.1.1. Substratul geologic ca suport al reliefului / 27
3.2. EvoluŃia paleogeografică / 33
3.2.1. Perioadele neogene, formarea bazinului şi construirea reliefului / 33
3.2.2. Perioada cuaternară / 35
3.3. Resursele minerale şi de roci utile / 38
3.4. Unele proprietăŃi ale rocilor în raport cu posibilităŃile de construcŃie / 41
4. TRĂSĂTURILE GENERALE ALE RELIEFULUI CU IMPLICAȚIILE LUI PRACTICE / 47
4.1. Caractere morfografice / 47
4.1.1. Indicatorii de suprafaŃă şi formă / 47
4.2. Caractere morfometrice. Indicatorii cantitativi ai reliefului şi ai unor procese actuale / 50
4.2.1. Analiza hipsometrică / 50
4.2.2. Fragmentarea reliefului / 56
4.2.3. Geodeclivitatea / 64
4.2.4. ExpoziŃia versanŃilor / 67
4.3. Privire sumară asupra influenŃei în relief a structurii şi petrografiei / 68
4.3.1. Relieful structural / 68
4.3.2. Relieful petrografic / 69
4.4. Modelul general al reliefului Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăştie / 71
4.4.1. Treapta luncilor şi a nivelurilor de luncă / 73
4.4.2. Nivelul suprafeŃelor de terasă / 74
4.4.3. Nivelul suprafeŃei colinare piemontane / 87
4.4.4. Nivelele zonei de contact munte- depresiune / 90
4.4.5. VersanŃii şi interfluviile ca terenuri utilizabile / 98
4.4.6. Modelul reliefului după frecvenŃa nivelelor şi a rupturilor de pantă / 99
4.4.7. Modelul rupturilor de pantă / 101
4.4.8. Modelul profilelor longitudinale ale râurilor / 103
4.4.9. Modelul profilelor transversale / 105
4.5. Procesele actuale / 109
4.5.1. Procese actuale dezvoltate pe forme netede şi relativ netede / 109
4.5.2. Procese actuale de versant dezvoltate pe suprafeŃe înclinate / 112
4.5.3. Activitatea antropică şi impactul său asupra reliefului /118
4.5.4. Prognoza geomorfologică / 127
5. POTENȚIALUL CLIMATIC / 148
5.1. Elementele climatice / 149
5.1.1. Temperatura aerului / 149
5.1.2. Umezeala aerului / 158
5.1.3. Nebulozitatea / 159
5.1.4. PrecipitaŃiile atmosferice / 159
5.1.5. Presiunea atmosferică / 168
5.1.6. Regimul vânturilor / 169
5.2. Elementele meteo-climatice cu impact în diferite sectoare de activitate / 170
5.2.1. Aspecte agrometeorologice şi agroclimatice / 170
5.2.2. Fenomene meteo-climatice cu impact asupra circulaŃiei / 177
5.2.3. Fenomene meteo-climatice cu impact asupra cablurilor aeriene / 179
5.2.4. Fenomene meteo-climatice şi impactul lor în răspândirea noxelor /182
6. POTENȚIALUL HIDROGRAFIC / 186
6.1. Apele subterane / 186
6.1.1. CondiŃiile de zăcământ ale apelor subterane / 186
6.2. Apele de suprafaŃă / 188
6.2.1. Râurile / 189
6.2.2. Lacurile / 193

2
 6.2.3. Caracteristicile componentelor bilanŃului hidrologic / 194
6.3. Unele probleme ale gospodăririi apelor / 197
6.3.1. Resursele de apă / 198
6.3.2. Asigurarea necesarului de apă potabilă / 198
6.3.3. Unele aspecte locale de gospodărirea apelor pentru satisfacerea cerinŃelor de apă
/201
7. POTENȚIALUL BIOPEDOGEOGRAFIC / 206
7.1. FormaŃiunile vegetale / 206
7.1.1. VegetaŃia forestieră / 206
7.1.2. FuncŃiile pădurii / 207
7.1.3. VegetaŃia ierboasă / 212
7.2. Invelişul pedogeografic / 214
7.2.1. Tipurile de soluri şi răspândirea lor / 214
7.2.2. Conservarea şi ameliorarea solurilor / 220
8. CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR / 224
8.1. Calitatea aerului / 224
8 2. Calitatea apei / 233
8.3. Calitatea solului / 238
PARTEA a II-a
POTENłIALUL UMAN DIN CULOARUL DEPRESIONAR STREI-CERNA-ORĂŞTIE / 240
9. CÂTEVA ASPECTE ASUPRA UTILIZĂRII ISTORICE A TERITORIULUI ȘI RĂSPÂNDIRII
AȘEZĂRILOR UMANE / 241
9.1. Unele aspecte geografice ale utilizării teritoriului în scop de apărare / 243
9.2. EvoluŃia numărului de locuitori / 244
9.3. Mişcarea naturală a populaŃiei / 247
9.4. Densitatea populaŃiei / 249
9.5. Structura populaŃiei / 252
9.5.1. Structura pe sexe / 252
9.5.2. Structura pe grupe de vârstă / 253
9.5.3. Structura etnică / 255
9.5.4. Structura religioasă a populației / 257
9.5.5. Structura populației pe medii / 259
9.5.6. Structura profesională a populației / 275
9.5.7. Mobilitatea teritorială a populaŃiei / 278
10. REȚEAUA DE AȘEZĂRI UMANE / 280
10.1. RepartiŃia și densitatea în teritoriu a aşezărilor umane / 283
10.2. Tipologia aşezărilor din Culoarul depresionar Strei – Cerna - Orăştie / 284
10.2.1. Tipologia structurală și morfologică / 284
10.2.2. Tipuri de șezări după forma vetrei / 285
10.2.3. Tipuri de așezări după structura și așezarea vetrei / 289
10.3. ReŃeaua de aşezări urbane / 291
10.4. ReŃeaua de aşezări rurale / 295
PARTEA a III-a
POTENłIALUL ECONOMIC ŞI POSIBILITĂłILE DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN CULOARUL
DEPRESIONAR STREI - CERNA - ORĂŞTIE / 297
11. POTENȚIALUL GEO-ECONOMIC ACTUAL AL SPAȚIULUI DEPRESIONAR STREI-CERNA-
ORĂȘTIE / 298
11.1. Potențialul agricol / 298
11.1.1. Factori de favorabilitate în dezvoltarea şi extinderea spaŃiului agricol / 298
11.1.2. Aspecte ale culturii plantelor / 304
11.1.3. Creşterea animalelor / 314
11.2. Potențialul industrial / 316
11.3. Activitatea de transport / 319
11.4. Potențialul turistic / 323
12. CONCLUZII GENERALE ŞI POSIBILITĂłILE DE DEZVOLTARE DURABILĂ / 336
BIBLIOGRAFIE / 345

Lucrarea de faŃă POTENȚIALUL GEOGRAFIC AL CULOARULUI DEPRESIONAR STREI- CERNA-

ORĂȘTIE ȘI POSIBILITĂȚI DE VALORIFICARE este rezultatul cercetărilor efectuate de-a lungul mai multor
ani sub îndrumarea distinsului prof. univ. dr. Gheorghe Măhăra.

3
 Studiul meu l-am structurat în trei părŃi:
În partea I am tratat PotenŃialul fizico-geografic al Depresiunii Strei-Cerna şi Culoarul Oraştiei
prin prezentarea trăsăturilor definitorii ale reliefului; printr-un scurt istoric al cercetarilor de geografie aplicată.
Partea a II-a prezintă aspecte ale potenŃialului uman din Depresiunea Strei-Cerna şi Culoarul
Oraştiei, reliefând prin analiză cât şi prin grafică evoluŃia numerică, mişcarea naturală, structura şi mobilitatea
teritorială a acesteia.
Partea a III-a intitulată PotenŃialul economic şi posibilităŃile de dezvoltare durabilă a unităŃii,
exprimă acele funcŃii care determină evoluŃia spaŃiului depresionar: funcŃia agricolă, forestieră, industrială, de
transport, turistică.
Pentru ca studiul să fie cât mai util, fiecare obiect şi fenomen geografic din depresiunea cercetată s-a
analizat calitativ şi cantitativ şi în legătură cauzală cu activitatea antropică.
Scopul studiului este să se dea elementele de bază necesare altor specialităŃi, economice sau de execuŃie
şi propuneri de soluŃii pe care aceşti specialişti le vor putea analiza, adânci, modifica şi realiza prin specificul
muncii lor, Ńinând seama de necesitatea conlucrării interdisciplinare, cerută de însăşi dialectica naturii, a
mediului înconjurător.
Pe tot parcursul studiului, am imprimat acestuia un caracter aplicativ, am prezentat potenŃialul geografic
al zonei, modul de exploatare al acestuia şi posibilităŃile de dezvoltare durabilă.
Am renunŃat la analiza clasică de geografie regională şi am căutat să fac o paralelă între potenŃialul
geografic şi valorificarea sa.

PARTEA I

POTENȚIALUL FIZICO-GEOGRAFIC AL CULOARULUI DEPRESIONAR STREI-

CERNA-ORĂȘTIE

ELEMENTELE SPAȚIALE ALE CULOARULUI DEPRESIONAR STREI-CERNA-ORĂȘTIE

PoziŃia geografică a Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăştie

4
 (sursa: http://earth.unibuc.ro)

Teritoriul şi denumirea lui

Studiul se referă la partea de nord a zonei depresionare cunoscută sub numele colectiv, tradiŃional şi
istoric de łara HaŃegului sau Bazinul HaŃegului.
Ea este alcătuită din:
1. Depresiunea HaŃeg sau łara HaŃegului ( Depresiunea HaŃeg-Pui)
2. Depresiunea Strei-Cerna sau Bazinul Streiului inferior (Depresiunea Streiului inferior, Golful
Streiului inferior). Pintenul Orlea o delimitează de Depresiunea HaŃeg, despărŃind geologic, paleogenul de
tortonian, dar şi morfologic, o depresiune terasată în sud, de una colinară în nord.

3. Culoarul Orăştiei formează partea de nord-est a zonei depresionare, aşezată pe Valea Mureşului de la
Măgura JeledinŃi spre est, între MunŃii Mureşului şi MunŃii Şureanu. Este considerată, atât de geografi cât şi de
geologi drept depresiune intramontană, graben posttectonic cu aspect de culoar larg şi piemontan.
Optez pentru denumirea de Depresiunea Strei – Cerna, fiindcă Streiul şi Cerna au canalizat în lungul lor
activitatea exogenă de modelare a sedimentelor din bazinul neogen.
De asemenea, optez pentru numele de Culoarul Orăştiei, aşa cum l-a numit şi V. Mihăilescu (1957),
deşii denumirea de Culoarul Mureşului, folosită de Gr.Posea şi V.Velcea (1967),este acceptabilă prin
desfăşurarea culoarului în lungul acestui râu.Denumirea de Culoarul Orăştiei aduce însă diferenŃierea ei
imediată, localizând-o şi elimină confundarea ei cu alte zone asemănătoare ca aşezare şi denumire.
Din aceste trei depresiuni, studiul de faŃă se referă la: depresiunile Strei-Cerna şi Culoarul Orăştiei.
Când ne referim și la Depresiunea Hațeg, primele luate ca o singură unitate, le vom numi convențional -
depresiunea Hațeg - Orăștie.

Aşezarea geografică şi consecinŃele ei

Zona depresionară se întinde de la 45°27' latitudine nordică la BăniŃa, până la 45°56', Şibot - Tărtăria; la
VinŃ- 46°00' latitudine nordică şi între 22°45' longitudine estică la Zeicani şi 23°27' longitudine estică la Tărtăria;
la VinŃ-Pian 23°30' longitudine vestică. Are poziŃie central-vestică în cuprinsul României fiind, din punct de
vedere climatic, sub influenŃa circulaŃiei vestice şi sub influenŃa banatică. E pe calea arterelor de comunicaŃie ce
leagă vestul cu centrul şi estul Ńării şi are deci caracter de zonă de tranzit.
PoziŃia depresionară intramontană cu vechi legături spre bazinul panonic şi transilvan, a influenŃat
natura sedimentelor, pe care s-a mulat relieful actual și care au devenit roca mamă actualului sol, având influență
asupra evoluŃiei reliefului depresiunii.

Limitele unității.
Limita sudică este dată de Munții Retezat. Limita estică este marcată de Munții Șureanu prin contactull
geologic între cristalin și tortonian sau cuartenar.Limita nordică, spre MunŃii Mureşului, e dată de Valea
Mureşului. Limita vestică este dată de Munții Poiana Ruscă prin linia linia de falie care desparte cristalinul
montan de paleogenul depresiunii. Trecerea spre Podişul Transilvaniei, se face prin conul de dejecŃie de la est de
Valea Ciorii, element care permite o vagă delimitare.
Limitele subunităŃilor Culoarului depresionar Strei-Cerna-Oraştie
Limita între Depresiunea HaŃeg şi Depresiunea Strei-Cerna se face pe linia Dealului Orlea, Dealului
Bursucului, Pietrișului și Neagota. Limita dintre Depresiunea Strei-Cerna şi Culoarul Orăştiei este dată de
Măgura Jeledinți şi Măgura Uroiului.

CARACTERE GEOLOGICE ȘI EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ

Substratul geologic ca suport al reliefului

Depresiunea Strei-Cerna şi culoarul Mureşului s-au format în perioada post-laramică, pe fondul
sariajului getic.Pânza getică este constituită din şisturi cristaline vechi, pe care s-au instalat bazinele sedimentare
mezozoice, umplute de flis neocretacic ce se caracterizează printr-o structură monoclinală cu cădere spre nord.
Depozitele sedimentare cretacice sunt alcătuite dintr-o succesiune de gresii şi marne cenuşii-cafenii
calcaroase, cu gresii grosiere de tipul celor turoniene. Deasupra se dispune Turonianul cu roci specifice MunŃilor
Metaliferi: gresii şi marne fosilifere, gresii cuarŃoase, marnocalcare şi conglomerate poligene.Peste sedimentarul
mezozoic apar roci ce se presupun a fi Oligocene. Aspectul culoarului şi al depresiunii este acela de bazin
tectonic, ce are un fundament cristalin ce cuprinde trei zone: o zonă intens fracturată sub formă de horsturi şi
grabene în lungul Mureşului; zona pragului cristalin de la Sebeş şi o zonă depresionară centrală.

Resursele minerale şi de roci utile

5
 Acestea sunt contribuŃia petrografiei regiunii la economia zonei depresionare şi se referă la:minereurii
metalifere feroase, şi minereuri neferoase, cuprifere şi complexe. Se referă la minereuri nemetalifere şi roci
utile: andezit, bazalt, roci sedimentare: calcarele comune, calcare fosilifere, travertinul, calcare dolomitice,
gipsul din depozitele tortoniene, tufuri vulcanice, cinerite, bentonite, argile comune, nisipuri cuarțoase, nisipuri
și pietrișurile pentru balast, ape minerale carbogazoase, ape termale, izvoare de apă sărată și apă cu sulfat de
natriu.

TRĂSĂTURILE GENERALE ALE RELIEFULUI CU IMPLICAȚIILE LUI PRACTICE

Caractere morfografice

Indicatorii de suprafaŃă şi formă

DirecŃia cardinală de dezvoltare a Depresiunii Mureş-Strei este sud-vest spre nord-est, Culoarul
Orăştiei are direcŃie sud-vest spre nord-est, iar Depresiunea Strei - Cerna are direcŃie sud-nord. SuprafaŃa totală
a Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăștie este de 1.198,25 Km2, din care aproape 2/3 revin Depresiunii Strei-
Cerna, adică 57,7 % (651,75 Km2), Culoarul Orăştie reprezintă 42,3 %; (546,50 Km2). La acesta se adaugă cei
cca. 284,81Km2 ai Depresiunii HaŃeg. Zona depresionară Mureș-Strei are cca. 1.483,06 Km2, ea fiind formată din
Depresiunea HaŃeg 26 %, Depresiunea Strei-Cerna cca. 44 %, Culoarul Orăştiei peste 30 %.

Harta hipsometrică redată în curbe de nivel

(sursa http://earth.unibuc.ro)
Harta hipsometrică redată în curbe de nivel (sursa:http:/earth.unibuc.ro)

6
 Indicatorul formei arată o formă depărtată de cerc, apropiată de un dreptunghi, Culoarul Orăştiei sau de
un pentagon, Depresiunea Strei-Cerna sau de un trapez. Depresiunea, în totalitatea ei intră în categoria
depresiunilor închise, cu deschideri prin chei şi defilee..

Caractere morfometrice. Indicatori cantitativi ai reliefului şi ai unor procese actuale

Analiza hipsometrică
Relieful creşte altitudinal de la nord, 180m altitudine absolută, spre sud 500m altitudine absolută, iar
curbele de nivel se succed aproape paralel, în Culoarul Orăştiei, Dealul Strei și concentric în Măgura JeledinŃi,
Măgura Devei. Spre limita depresiunii curbele se îndesesc, valoarea creşte repede..Amplitudinea maximă
absolută, între 506m - 686m, în Măgura Cozia şi 108m la Mintia dă o cădere de 112,4m. SuprafeŃele cu altitudini
medii de 250-275, 350-375, 375-400, 400-450m sunt dominante în Depresiunea Cerna-Strei. Altitudinea medie
de 200-225m este mai frecventă în Culoarul Orăştie.Altitudinea medie a interfluviilor este de 400,6m, iar a văilor
de 288,2m. Prin altitudinea medie, depresiunea se încadrează în zonele colinare relativ joase, în rândul
depresiunilor cu relief evoluat, realizat prin eroziunea şi evacuarea activă. Modelul hipsografic indică:
dominarea teritoriului de 200 - 400m, altitudine supusă atât eroziunii cât şi acumulării. Principala zonă de
eroziune (500 - 686m) ocupă suprafeŃe mici; suprafeŃele pe care predomină acumularea sunt de asemenea relativ
restrânse (luncile şi terasele inferioare).

Fragmentarea reliefului
Fragmentarea medie de 740m situează depresiunile în rândul reliefului colinar cu largi suprafeŃe
continue, chiar acolo unde reŃeaua de ape temporare şi organisme torenŃiale este deasă. Fragmentarea orizontală
– ritmul fragmentării influenŃează lărgirea sau restrângerea suprafeŃelor pentru agricultură şi silvicultură, gradul
de mecanizare, comunicaŃiile şi aşezările, acesta este de700-900m în Culoarul Orăştiei şi de 500-700m pentru
restul depresiunii. Grupele de densitate sunt: fragmentare neglijabilă ce deține 13% din teritoriu, densitate
mică cu 19%din teritoriu și se repartizează:astfel:24,5%în Culoarul Orăştiei şi 6%din Depresiuunea Strei-
Cerna,densitate mijlocie care cuprinde 29%din teritoriu, este reprezentativă pentru terase,glacisuri, se află și pe
coline; densitate mare şi foarte mare ce este caracteristică dealurilor şi zonei de contact cu muntele.
Culoarul depresionar are un relief cu densitate mijlocie, caracteristic zonelor colinare.
In arealul studiat adâncimea fragmentarii are valori cuprinse între 127-150 m/km2 și 900-950m/km2 .
Cea mai mica energie a reliefului o întâlnim în Culoarul Orăştiei şi pe toată lunca Mureşului şi în lunca Streiului
şi a Cernei, în mod special în zona de confluenŃă cu Mureşul. Cea mai mare energie a reliefului este prezentă în
zona de contact cu muntele, zona piemontană şi în dealurile Hunedoarei.

7
 Harta adâncimii fragmentării
(sursa: http://earth.unibuc.ro)

Geodeclivitatea
În regiune pantele sunt cuprinse între:- pante mici cu minim sub 50,- pante mari cu maxim peste 150
Panta medie ( creşte de la nord spre sud şi spre periferia arealului de studiu). Cele mai frecvente pante medii
sunt sub 8 grade , ocupând cca 59 % în Depresiunea Strei-Cerna și 74% în Culoarul Orăştiei.

Harta pantelor în Culoarul depresionar Strei-Cerna-Orăștie

(sursa: http://earth.unibuc.ro)

ExpoziŃia versanŃilor
Cea mai mica suprafaŃă o au versanŃii cu expoziŃie nordică, iar celelalte tipuri de orientare au suprafeŃe
aproximativ egale.
DirecŃia generală înclinării este sud-nord, în Culoarul Orăştiei şi în centrul depresiunii Strei Cerna, la
Văile Strei, Cerna şi interfluviul dintre ele, iar marginile ei au direcŃia est – vest, în dreapta şi vest –est, pe stânga
Cernei şi Streiului.

8
 Harta expoziŃiei versanŃilor,(sursa: http://earth.unibuc.ro)

Privire sumară asupra influenței în relief a structurii și petrografiei

Relieful structural este reprezentat de: relief pe structură orizontală și de relieful pe structuri
monoclinale. Cuestele dezvoltate pe această structură sunt puŃin evidenŃiate, netipice datorită înclinării mici
a stratelor şi evoluŃiei lor înaintate pe roci friabile, levigabile.Depresiunile subsecvente, sunt bazinete de contact
în structură discordantă, sau bazine şi depresiuni suspendate în spatele epigenezelor, defileelor și cheilor..

Relieful petrografic
Relieful petrografic este destul de uniform fiind dezvoltat pe roci în general friabile.El este dezvoltat pe
roci cristaline și pe şisturi cristaline fisurate şi alterate cu prăbușiri și scurgeri de grohotișuri în plăci, pe calcare
dolomitice, cu chei și cu lapiezuri.Relief dezvoltat pe depozitele tortoniene și sarmatice (calcare, argilă roşcată şi
marne roşii) gresii cuarŃitice slab cimentate, marne şi argile, conglomerate şi gresii slab cimentate. Reliefulul
sarmaŃian este format pe gresiile calcaroase, calcare şi gresii (volhiniene şi bessarabiene) şi conglomerate şii
gresii slab cimentate, pe pietrişuri şi nisipuri. Relieful format pe andezitele din vestul Devei (andezite alterate şi
dezagregate) cu măguri rotunjite, cu mult glacis între ele, cu prăbuşiri. Se mai desprind reliefurile formate pe
depozite de terasă (pietrişuri, argilă, lehm, nisipuri) piemontane, acolo unde pietrişurile şi bolovănişul piemontan
n-a fost spălat în întregime.

Modelul general al reliefului culoarului depresionar Strei – Cerna – Orăştie

Se relevă existenŃa unui relief în trepte în care se desprind: treapta nivelelor de luncă; treapta
complexelor de terasă; treapta piemonturilor şi zonei de interferenŃă; în zonele limitrofe, treapta suprafeŃelor
montane. Modelul generalizat−schematic al depresiunilor arată simetria şi desfăşurarea vest-est a treptelor de
relief în Depresiunea Strei-Cerna, asimetria şi desfăşurarea nord-sud a reliefului în Culoarul Orăştiei.

9
 Cea mai mare parte a depresiunii este ocupată de versanŃi şi interfluvii (43,3%) urmată de luncă (32,5%)
în care se cuprind lunca Mureşului Streiului, Cernei şi ale afluenŃilor lor și de terase care ocupă suprafeŃe relativ
mari, 24,2%. Indicatorii cantitativi generali caracterizează teritoriul ca făcând parte din categoria reliefului cu
altitudine medie de 294,9m şi amplitudine de 506m cu extinderea cea mai mare a altitudinilor sub 400m .

Treapta luncilor şi a nivelurilor de luncă

Nivelul luncilor înglobează suprafeŃe mari date de:lunca Mureşului care are două fâşii, în general,
longitudinale: lunca joasă şi lunca înaltă, luncile afluenŃilor Mureşului, în Culoarul Orăștiei au lățimi între 50 m
și 1km,: lunca Streiului se îngemănează în nord cu a Mureşului, luncile afluenŃilor Streiului sunt înguste, de
600-100m, lunca Cernii, de 1,7-5 km.
Nivelul complexului de terasă
ComponenŃa suprafeŃei complexului de terase cuprinde elemente morfologice variate (terase fluviale,
piemontane, de confluenŃă, antropice etc.).Glacisurile se găsesc în zona de contact cu muntele; între terase şi
între terase şi luncă, măguri izolate, în şir (300 – 325m altitudine absolută) în nord de Mureş,interfluvii, între
afluenŃii de ordinul II sau III ai Mureşului. Terasele antropice au fost create prin nivelarea terenului pentru
construcŃii sau prin acumulare de reziduuri (steril, balast) sub forma haldelor.
Nivelul suprafeŃei colinare piemontane
Culoarul Orăştiei are două largi nivele: cu altitudini de 400-500m şi de 350m.
Nivelele zonei de contact munte-depresiune
Suprafețele și nivelele montane deși au altitudini apropiate, nu sunt identice ca vârstă. Cea mai veche
este Râu Șes sau pediplena Pădureni, fixată în timp în miocen.
Nivelele zonei de tranziŃie munte-depresiune
Nivelele zonei de tranziŃie munte-depresiune sunt marcate prin glacisuri de eroziune, umeri pe vale,
pante concave şi dese rupturi de pantă şi se află numai pe bordura şi văile muntelui sau în racord cu nivelele
depresiunii, dar sub suprafeŃele montane.

Modelul profilelor longitudinale ale râurilor

Gruparea intervalelor de ruptură arată existenŃa unor rupturi comune tuturor râurilor din cele două
depresiuni, rupturi comune doar uneia din depresiuni,rupturi specifice unui sistem de râu, indicând pentru acesta
o evoluŃie proprie cu cauze locale.
Modelul profilelor transversale
Profilele transversale cuprind momentul când suprafaŃa (nivelul) inferioară montană se transformă în
umeri; se vede dacă suprafaŃa (nivelul) este de vale, interfluvial sau prispă. SuprafaŃa de 650m din Şureanu are
trei rânduri de umeri şi nivele: 680,652,610m. Obârşia râurilor este puŃin adâncită în suprafaŃa montană.
În profilul transversal se află mai multe nivele decât numărul general al teraselor ca urmare a evoluŃiei
secundare sau terŃiale în condiŃii locale. Complexul de terasă este cuprins sub 350m până la 182,5m, dar terasele
şi nivelele secundare ale evoluŃiei acestora, şi glacisurile de pe locul teraselor, apar şi peste 350m ca terase de
eroziune tipice şi umeri la nivelul teraselor.

Procese actuale

Procese actuale dezvoltate pe forme netede şi relativ netede

Procese actuale dezvoltate pe forme netede şi relativ netede le întâlnim în luncă, pe front de terasă, pe
podurile de terasă.
Procese actuale de versant dezvoltate pe suprafețe înclinate
Eroziunea solului ( cel mai important) pe versanți este de la slabă la excesivă. Solifluxiunea este
prezentă pe versanŃii slab înclinaŃi, expuşi îngheŃ-dezgheŃului. În zona vulcanică, ca urmare a alterării
andezitelor şi tufurilor vulcanice, a dezagregării şi denudării materialului alterat s-au format măgurile rotunjite
andezitice. Între formele eroziunii liniare s-au înglobat rigolele, ogaşele, torenŃii, văiugile şi vâlcelele şi unele
văi de pâraie cu curs temporar sau net torenŃial, eliminându-se văile mai mari cu curs permanent, chiar dacă au
mari creşteri la viituri. Alunecările de teren apar destul de frecvent dând o notă caracteristică reliefului pe
Măgura JeledinŃi, Dealurile Streiului, Dealurile Hunedoarei şi Silvaşului, Dealurile Cernei și Măgurile Devei.
Prăbuşirile sunt întâlnite la contactul dintre rama muntoasă şi piemont, pe văile torenŃiale de pe contactul dintre
piemont şi munte, la obârșiile râurilor și pe fruntea cuestelor.
Activitatea antropică şi impactul său asupra reliefului
Activitatea antropică se manifestă prin rectificări de curs, canale de aducție, mori sau irigații și
îndiguiri, pe arii mici care înmlăștinesc și gleizează solurile din spatele lor. Excavațiile de pe Mureș, pentru
balastiere, produc forme negative Haldele în luncă modifică peisajul și pot crea la revărsări factori de risc care
amplifică inundația. Rambleurile pot duce la formarea de zone înmlăștinite sau cu apă temporar stagnantă..
Activitatea antropică prin activitate agrară a schimbat textura, granulaŃia şi compoziŃia chimică naturală a

10
solului. Defrişarea pădurilor şi desŃelenirile au dus la activarea spălării solului.Aşezările omeneşti au modificat
peisajul. PuŃurile au modificat nivelul hidrostatic.

POTENȚIALUL CLIMATIC

Temperatura aerului
Temperaturile negative încep din a 3-a decadă a lunii decembrie până în a 2-a decadă a lunii martie. Cea
mai scăzută temperatură este în a 2-a decadă a lunii ianuarie, iar cea mai ridicată în a 3-a decadă a lunii iulie.
Temperatura medie lunară prezintă valori care cresc din luna ianuarie (-2,2° la Deva, -2,8° la Hunedoara) până în
luna iulie (20, 5° la Deva, 20,0° la Hunedoara) după care scad până în lunile decembrie şi ianuarie.

Valorile extreme ale temperaturii medii anuale

Temperaturile maxime şi minime lunare arată o amplitudine de peste 50° precum şi posibilitatea
îngheŃurilor târzii (aprilie) şi timpurii (octombrie) întărind continentalismul climei locale.Temperaturile absolute,
la data de 23 iulie 1994 s-au înregistrat la Deva 39,8°Cdatorită persistenŃei unei arii anticiclonale de aer cald
tropical-continental, centrată deasupra Africii de Nord şi extinsă către sudul şi sud-estul Europei.Temperatura
minimă absolută, de – 33,8°Ca fost înregistrată în data de 5 ianuarie 1963 la Geoagiu. Atunci s-a produs o
advecŃie determinată de maximul barometric eurasiatic ce a făcut ca masele de aer polar maritim să se
continentalizeze şi vremea să devină foarte rece.

PrecipitaŃiile atmosferice
Cea mai mare parte a depresiunii se află în zona udată între 600-700mm anual.Marginile ei sunt marcate
de izohieta de 800mm.
În sezonul cald domină circulaŃia generală din vest şi nord-vest pe fondul depresiunilor atlantice ce
generează precipitaŃii mai bogate, chiar inundaŃii. În sezonul rece se resimte influenŃa câmpurilor
anticiclonice, de aceea predomină precipitaŃiile cu intensităŃi mici şi medii, în parte solide.

Regimul vânturilor
Regimul vânturilor are direcŃii şi viteze diferite în funcŃie de aspectele morfologice ale zonei. Direcția
sud-vest este dominantă în partea de vest a Culoarului depresionar, tot anul, iar în restul zonei circulația aerului
este de nord-est şi nord.

Fenomene climatice cu impact negativ asupra vegetaŃiei

Bruma în sezonul rece poate apare chiar din luna septembrie. Dat fiind microrelieful variat, frecvenŃa
brumelor este mult mai mare pe porŃiunile concave, aerul rece scurgându-se spre aceste locuri. Grindina este
frecventă în lunile de maximă dezvoltare a plantelor. O arie frecvent bântuită de grindină este vestul Culoarului
Orăştiei. Primele căderi de grindină se înregistrează în a treia decadă a lunii mai, încetând după prima decadă a
lunii septembrie, iar cele mai numeroase zile cu grindină se înregistrează în lunile iunie, iulie şi august.
În depresiunea studiată este o climă în general temperat-continentală cu o uşoară nuanŃă oceanică ce pătrunde
mai ales pe Culoarul Mureşului.

POTENȚIALUL HIDROGRAFIC

Apele subterane

Apele subterane sunt cantonate atât în formaŃiunile precuaternare, cât mai ales în cele cuaternare.
Rezervele totale de apă subterană sunt apreciate la cca. 154 mil. m.3/an, (5 m.3/s) din care 60% (3,9
m /s) ape freatice şi 1,1 m3 /s ape de adâncime.
.3

Apele de suprafață

Râurile
Sunt reprezentate de Mureş şi afluenŃii săi, depresiunea încadrându-se în întregime în bazinul acestuia.
În Culoarul Orăştiei cei mai importanŃi afluenŃi sunt dezvoltaŃi pe partea stângă: Sebeşul,
Cugirul,Orăștia. Pe partea dreaptă se dezvoltă afluenŃi mai mici:VinŃ, Geoagiu (cel mai important) şi Boiul.
În Depresiunea Strei-Cerna Mureşul primeşte unul dintre cei mai importanŃi afluenŃi (de pe teritoriul județului
Hunedoara), Streiul, care izvorăşte din MunŃii Şureanu. În aval de confluenŃa cu Streiul, la Săulești, în Mureş se
varsă Cerna care izvoreşte de pe versantul estic al MunŃilor Poiana Ruscă.

11
 ReŃeaua hidrografică şi a lacurilor din Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăştie
(după harta topo 1/100000, cu completări)
Lacurile
În marea lor majoritate lacurile sunt de natură antropică. Pe valea Cernei, la ieşirea din sectorul montan,
s-a construit în urmă cu 40 de ani Lacul de acumulare de la Cinciş în scopul alimentării cu apă al centrului
industrial Hunedoara. Lacurile de luncă, foste meandre ale Mureşului, le întâlnim între localităŃile Deva şi
Simeria.
Volumele brute şi utile ale acumulărilor

Acumularea Volum brut Volum util

mil. m.3 mil.m.3

1.Culoarul Orăştie
Cugir 18 15
Costeşti 5 3
Sibişel 5 3
2.Bazinul Strei
Subcetate 17 11
Bretea 24 15
Călan 40 30
Petreni 40 30
3.Bazinul Cerna
Lunca Cernii 16 13
Dăbâca 5 3
Teliuc 43 27
Cincis
4. Mureş
Geoagiu 337 330
Orăştie 10 6
Simeria 19 12
Deva 14 12
Ilia 11 8

12
 POTENȚIALUL BIOPEDOGEOGRAFIC

FormaŃiunile vegetale

VegetaŃiaforestieră
Pădurea, în urma defrişărilor din interiorul depresiunii, a rămas masivă pe marginile acesteia. La
contactul cu muntele, pădurea coboară tentacular, în fâşii pe interfluviile din Măgura Cozia şi Dealul Cerna şi pe
piemonturile Cucuiş-Romoşel, Romoşel-Cugir.
Structura forestieră a pădurii este alcătuită din stejar şi gorun, cer, gârniŃă şi pe alocuri din carpen,
jugastru, arŃar, salcâm şi pe alocuri, rar, pin. Fagul este predominant în pădurile de pe margine, în interiorull
depresiunii fiind prezent pe Măgura Devei şi în pădurea din Măgura JeledinŃi.
Subarboretul este reprezentat prin: păducel, corn, sânger, porumbar, iar pe Dealul CetăŃii, liliac și soc.

13
 Harta vegetaŃiei în Culoarul depresionar Strei – Cerna – Orăştie
(după Corine Land Cover 2000 reproiectate în Stereo 70)
Pădurea Bejan de la Deva, rezervaŃie ştiinŃifică, se află pe Dealul Bejan şi se întinde pe 103 ha.Aici, pe
o suprafaŃă relativ restrânsă, există aproape toate speciile de stejar prezente în România. VegetaŃia forestieră, de
arbuşti şi ierbarea de pe Dealul CetăŃii din Deva a dat şi acestei rezervaŃii (ca şi fauna) funcŃie ştiinŃifică. Parcul
dendrologic de la Simeria, ce datează din 1866, se întinde pe 70 ha. Parcul, în care se află peste 550 de specii de
plante din care multe sunt rarităŃi a fost declarat în 1957 rezervaŃie naturală.
VegetaŃia ierboasă atât de pe pajiştele secundare cât şi de pe terase şi luncă se asociază în funcŃie de
orografie, fragmentarea reliefului şi expoziŃie, de condiŃiile pedoclimatice şi de zonele de defrişare a pădurii în ::
asociaŃiile stepice mezoxerofite, formaŃiuni xerofite de tipul Andropogon Brachypodium, -formaŃiunile de
luncă. Zăvoiul ca vegetaŃie de luncă, mixtă, cu arbori şi ierburi, se află izolat în lungul râurilor Mureş, Cerna,
Strei, Cugir, ca o fâşie îngustă şi întreruptă.

Învelișul pedogeografic

Solurile din Culoarul Orăştiei

Solurile din Culoarul Orăştiei au o dispunere spaŃială mozaicată: soluri automorfe şi hidromorfe de
terasă, soluri automorfe şi hidromorfe de pe coline şi asociaŃii submontane şi montane, soluri litomorfe, soluri
slab evoluate pe roci moi, soluri foarte puternic şi excesiv erodate şi cu eroziuni în adâncime, soluri de luncă.
Solurile din Depresiunea Strei-Cerna
Aici majoritatea solurilor se dezvoltă în condiŃii pedogenetice colinare. Dintre acestea fac parte: soluri
automorfe şi hidromorfe dezvolate pe dealuri, soluri litomorfe, pe dealuri mai ales pseudorendzine unele
pseudogleizate sau podzolite şi rendzine. Soluri slab şi medii evoluate pe roci moi, dar și pe roci dure și soluri
scheletice, soluri puternic şi excesiv erodate, soluri cu complexe de eroziune în zona de alunecări, soluri
distruse de eroziunea în adâncime,soluri hidromorfe în depresiuni, pe valurile de alunecare, văiugi, vâlcelele de
pe dealuri, soluri automorfe şi hidromorfe de terasă, soluri de luncă şi vale.

CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Calitatea aerului
Principalii poluanți din spațiul aerian al Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăștie, (anul 2007), sunt:
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon şi pulberi și provin din producerea energiei electrice
şi termice. Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte asupra mediului înconjurător, emisiile de S02 şi NOx,
contribuie la formarea „ploilor acide”, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la creşterea „efectului de seră”.
Emisiile de CO, CO2, N2O, NOx afectează stratul de ozon.

Calitatea apei
La intrare în depresiune (Alba Iulia) apele Mureşului sunt cloruro-sodice cu mineralizare mijlocie şi
ridicată, iar la ieşire (Brănişca), au duritate mai mică şi mineralizare mai ridicată (400-600 mg/1). Streiul a fost
un mare poluator al Mureșului, în perioada funcționării Uzinei de la Călan, fiind un râu de categoria a III-a de
calitate. Cerna, în aval de Hunedoara, este complet degradată.

Calitatea solului
Degradarea şi poluarea solului este un rezultat al valorificării nechibzuite a acestuia. Depozitele de
cărbune şi mai ales de zgură şi cenuşă (Mintia) constituie surse principale de poluare a solului. Particulele
poluante se depun pe suprafaŃa solului, afectând calitatea acestuia. Numeroasele deşeuri din zootehnie au, de
asemenea, un efect negativ. Arderea ierburilor uscate şi nefolositoare de pe câmpuri reprezintă o măsură de
distrugere a dăunătorilor şi de mineralizare a terenurilor. Poluarea produsă atmosferei este mai puŃin importantă
comparativ cu rolul benefic pe care îl are asupra solului.

PARTEA a II-a

POTENłIALUL UMAN DIN CULOARUL DEPRESIONAR STREI-CERNA

ORĂŞTIE

14
CÂTEVA ASPECTE ASUPRA UTILIZĂRII ISTORICE A TERITORIULUI ȘI RĂSPÂNDIRII
AȘEZĂRILOR UMANE

Evoluția numărului de locuitori

Teritoriul Depresiunii a fost locuit din timpuri străvechi, lucru dovedit de descoperirile arheologice şi
din relatările unor documente.
Numărul populaŃiei rurale s-a micşorat cu 13,45%, între 1966 – 1992, crescând însă continuu numărul
populaŃiei din localităŃile cu o industrie în plin avânt (Hunedoara, Deva, Călan), care ajunge în anul 1992 la o
populaŃie cu 58,23 % mai mare decât în 1966.
Numărul total de locuitori din depresiune, în perioada 1930-2002, a crescut cu 215,39%; o creştere
accelerată între anii 1956-1992, urmată de un regres între 1992-2002.

Mișcarea naturală a populației

În Culoarul depresionar Strei-Cerna-Orăştie, mişcarea naturală a colectivităŃii umane pe parcursul său
istoric a ajuns într-o anumită etapă de creştere relativ stabilă, caracterizată prin valori ridicate de natalitate şi
mortalitate, între anii 1948-1956, urmează o perioadă de creştere a natalităŃii şi de reducere a mortalităŃii până în
1992, când natalitatea începe să scadă, de asemenea şi sporul natural.

Densitatea populației
Densitatea generală la nivelul Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăştie este de 179 locuitori/km2,
(2002), peste media pe Ńară, iar dacă luăm numai suprafaŃa şi populaŃia comunelor, densitatea medie este de
21,50 locuitori/km2.

Structura populației

Structura pe sexe
Pentru perioada 1992-2002, oscilaŃiile în ceea ce priveşte ponderea masculin-feminin în cadrul
populaŃiei au fost reduse, menŃinându-se în jurul valorilor de 48% populaŃie masculină şi de 52% populaŃie
feminină.
Structura pe grupe de vârstă
Ponderea populaŃiei vârstnice, care a crescut de la 20% în 1966 , la 25% în 1992. Ponderea populaŃiei
tinere din grupa: 0-19 ani a scăzut de la 25 % în 1992 la 23,44 % în 2002. PopulaŃia adultă a crescut de la 48 %
în 1992 la 58,84 % în 2002 datorită activităților economice.
Structura etnică
Din datele prezentate rezultă că populaŃia românească în Culoarul depresionar Strei-Cerna-Orăştie a fost
şi este majoritar românească, reprezentând populaŃia băştinaşă.
Structura religioasă a populației
În anul 2002, ponderea populaŃiei româneşti aparŃinând cultului ortodox în zona analizată este
majoritară (depăşeşte 85 % din populaŃie), fiind urmată de romano-catolici 4,77%, penticostali 3,34 % şi
reformați 2,51%.
În perioada 1992-2002, o creştere semnificativă a avut-o populaŃia cultului penticostal, de la 2,39 % la
3,34%.
Structura pe medii
Pentru mediul urban, se observă o creştere accelerată a populaŃiei urbane din 1930 până în anul 1992,,
urmând un declin, astfel că în anul 2002, populaŃia urbană era cu 8,89 % mai mică ca în 1992.
Evoluția numărului de locuitori din mediul rural scade constant și semnificativ din 1930 cu 39,82 %
până în 2002, spre deosebire de creșterea numărului de locuitori din zona urbană.

REłEAUA DE AŞEZĂRI UMANE

15
 Harta aşezărilor umane (sursa: Corine Land Cover 2000)
Aşezarea localităŃilor în cuprinsul zonei depresionare Cerna-Strei-Orăştie poartă până astăzi pecetea
concepŃiei locuitorilor, în diferite stadii de dezvoltare, asupra modului de aşezare a vetrei în funcŃie de ocupaŃii şi
sursele de venit oferite de relief, vegetaŃie şi posibilităŃile de apărare.

Repartiția și densitatea teritorială a așezărilor umane

Repartiția în teritoriu a așezărilor umane este dependentă de unitățile de relief. În luncă sau vale se află
majoritatea așezărilor. La zona de contact munte-depresiune sunt mult mai puține așezări.
Așezările se concentrată pe cursul principalelor văi (Mureș, Strei, Cerna, Orăștie) fiind locurile cele
maii propice pentru așezarea vetrelor, datorită faptului că sunt netede și ușor înclinate. Se remarcă concentrarea
de așezări periurbane care gravitează în jurul marilor orașe (Deva și Hunedoara).

Tipologia așezărilor din Culoarul depresionar Strei-Cerna-Orăștie

Tipologia structurală şi morfologică
Aşezărilor din zona depresionară Strei-Cerna, sunt , în majoritate sate de tip adunat - îngrămădit sau
aglomerat - situate de-a lungul unui drum sau a unei văi şi prezintă o mare stabilitate şi influenŃă în teritoriu.

Tipuri de aşezări după forma vetrei

Depresiunea Strei-Cerna nu favorizează o geometrie rigidă a formei vetrelor de sat. Cum aici predomină
aşezările de vale, cele mai răspândite sunt vetrele liniar-alungite dezvoltate de-a lungul drumurilor şi a văilor.
Asemănătoare cu tipul anterior sunt satele liniar-tentaculare ale căror case se înşiră pe firul unei văi,
uneori pe distanŃa de 5-6 km. O anumită răspândire o au şi vetrele poligonale (areolare) cu forme geometrice
care nu sunt tipice și cu au aspect neregulat.

Tipuri de aşezări după structura şi aşezarea vetrei

După structura şi textura vetrelor, aşezările rurale din depresiune se grupează în două tipuri
caracteristice: vetre de tip adunat, le găsim în zonele de luncă ale râurilor și vetre de tip răsfirat – sunt cele

16
întâlnite în zonele coliniare. Acest tip de sat a deviat fie din satul risipit, prin îndesirea gospodăriilor, fie prin
prelungirea tentaculară a vetrei, pornind de la un nucleu iniŃial.

Rețeaua de așezări urbane

Se compune din: municipiul Deva, reședință de județ care avea în 2002 - 70834 de locuitori pe o
suprafaŃă de 60,03 Km.2, .Municipiul Hunedoara cu o populaŃe de 74.115 locuitori în anul 2002.Oraşull
Simeria cu o suprafață de 49,75 Km2 și o populație de 13914 locuitori în anul 2002. Orașul Călan se întinde
pe o suprafață de 101,55 km2 și care în anul 2002 avea o populaŃie de doar 13461 locuitori. Orașul Orăștie cu o
populație de 22787 în anul 2002.

Rețeaua de așezări rurale

Cuprinde comunele: Băcia, Peștișu Mic Beriu, Boșorod, Bretea Română,Mărtinești, Orăștioara
de Sus, Turdaș.

PARTEA a III-a

POTENłIALUL ECONOMIC ŞI POSIBILITĂłILE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

ÎN CULOARUL DEPRESIONAR STREI-CERNA-ORĂŞTIE
Potențialul agricol
Aşezarea reliefului în trepte, creează trepte ecologice pentru vegetaŃia agricolă şi forestieră,
stratificarea pe altitudine a activităŃii agrare şi diversificarea ei.
Indicatorii cantitativi ai reliefului au influenŃă atât asupra diversificării, extinderii cât şi mecanizării
culturilor. Fragmentarea reliefului face ca sistemul de văi să fie principalul factor de extindere a culturilor șii
versanŃii şi interfluviile înalte, sunt domeniul pajiştilor naturale (păşuni, fâneŃe) şi a pădurilor.

Aspecte ale culturii plantelor

În arealul analizat, din totalul suprafeŃei arabile - 51,26% este cultivată cu cereale. Din totalul
suprafeŃelor ocupate cu cereale pentru boabe în 1992, grâul reprezintă 32,14%, porumbul 65,76%, orzul 2,10%.
ProducŃia din 1992 a fost de 28183 t iar cea din 2002 de 40530 t.

Păşunile şi fâneŃele naturale,în anul 2002, ocupau o suprafaŃă de circa 36502 ha, din care aproximativ
trei sferturi sunt folosite ca păşuni ( 21521 ha) şi doar un sfert (14981 ha) ca fâneŃe naturale.

Pomicultura şi viticultura
SuprafaŃa ocupată cu livezi pe total depresiune era de 944 ha, în anul 2002 şi de 1375 ha în anul 1992
ha. Pomicultura se dezvoltă şi pe terenuri aflate la altitudini mari (500-600m). ViŃa-de-vie se cultivă îndeosebi în
partea de est a depresiunii, pe dealurile de pe stânga Streiului.

Creșterea animalelor
Ponderea producŃiei zootehnice este mică. Efectivul total de animale al depresiunii analizate a fost în
anul 2002 de 68071 capete animale din care 18,98% bovine (12925 capete), 28,98% porcine (19730 capete),
52,04% ovine (35416 capete).

Potențialul industrial
Industria minieră există la Deva unde se exploatează pirite cuprifere şi andezit. Industria energetică:
alimentarea cu energie electrică a municipiului Deva se face de către termocentrala Mintia. Industria
siderurgică s-a dezoltat în Hunedoara, un însemnat centru siderurgic cu oŃelării şi laminate de diferite
dimensiuni şi profile, dar în care în anul 2000 mai funcționa un singur furnal din cele 7 existente. Industria de
construcții și utilaje este axată pe producția de piese de schimb pentru industria minieră. O fabrică de producție
a strungurilor există la Deva.La Bârcea Mică, localitate aparțiătoare municipiului Deva este una din cele mai
mari fabrici din țară pentru producerea materialelor de construcție, iar la Simeria se află o puternică
întreprindere de prelucrare a marmorei (Marmosim).Industria chimică și ușoară este reprezentată prin Orăștie,
unde există o fabrică de mase plastice,, obiecte de sport, coloranți, produse de blănărie și marochinărie (Favior).
La Orăștie se produc și uleiuri esențiale, se prelucrează plante medicinale în binecunoscuta fabrică „Fares”.

Activitatea de transport

17
 Șoselele care străbat depresiunea sunt DE 68 (Deva-Simeria-Orăștie spre Vinț), DN 68 B (Deva-
Cristur-Hunedoara),DN 66 (Simeria, Călan,Hațeg, Petroșani), DJ 7 (Deva-Simeria -Geoagiu
-Orăștie).Drumurile forestiere, importante din punct de vedere economic, pătrund tentacular până la mari
înălțimi. Căile ferate ,cu pondere mai redusă decât cele rutiere, sunt reprezentate de magistrala feroviară 200,
cea care leagă Deva- Simeria - de Petroșani și de una simplă și neelectrificată care duce la Hunedoara.

Harta căilor de comunicație

(sursa: harta topografică sc. 1/100000, reproiectată în stereo 70)

Funcția turistică
Zona depresionară Strei-Cerna-Orăștie are potențial turistic prin propriile sale obiective naturale sau
antropice.

Potențialul turistic natural

Relieful ca obiectiv turistic este dat de Dealul Cetății (un con vulcanic alcătuit din andezite de 184 m
altitudine), cascada și avenul de sufoziune Pietroasa. Apele ca resurse turistice sunt reprezentete de Mureș cu
plajele sale și posibilitatea desfășurării sporturilor nautice.Ape termale cu izvoare cu ape minerale bicarbonate
sunt la Călan, iar la Deva există ape minerale sodice , hipertone (mineralizare 40 gr/litru). Vegetația are atribue
de atractivitate prin rezervațiile sale :Pădurea Bejan, Cetatea Devei, Măgura Uroiului, Parcul dendrologic din
Simeria.

18
 Obiectice turistice antropice
Se remarcă :obiectivele arheologice și istorice (ruinele de pe Dealul Cetății), obiectivele de cultură
spirituală (biserica din Strei, construită din piatră brută și cea mai veche mărturie a arhitecturii de lemn din
județ, biserica din Almașul Mic), obiective culturale, (Muzeul de istorie și etnografie din Orățtie în care este
expusă Palia de la Orăștie, Castelul Huniazilor din Hunedoara -monument de arhitectură gotică laică, Castelul
„Magna Curia” din Deva), amenajări pentru agrement (telefericul pânâ în vârful Cetății, lacul antropic de la
Cinciș), manifestările culturale, obiceiurile, portul, jocurile, cântecele populare și arhiectura sunt surse de
interes turistic.

Harta turistică (sursa : Steifel, referent Gh. Măhăra - cu completări)

CONCLUZII GENERALE ŞI POSIBILITĂłI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Prezentul studiu scoate în evidenŃă acele componente ale cadrului natural şi social-economic
considerate drept reprezentative pentru dezvoltarea viitoare a Depresiunii colinare Strei-Cerna-Orăştie.
PotenŃialul natural al spaŃiului de aici este variat. Relieful are o dispunere în trepte succesive (lunci şi
terase, dealuri piemontane, zone de contact cu muntele). Potențialul său poate fi utilizat de agricultor,
pedolog, silvicultor, hidrolog, hidroameliorator, constructor etc. şi în sinteză, de specialişti în sistematizarea şi
organizarea tritoriului.
Parametrii climatici sunt specifici zonelor joase de luncă şi dealuri cu altitudini cuprinse între 180-
560m.
Aceștia sunt necesari în proiectele de sistematizarea spațiului, în bonitarea terenurilor, calculul rezervei
de apă a solului, prognoză hidrologică etc.
În zonă există surse de impurificare a aerului, de exemplu Termocentrala Mintia. Emanația coșurilor
înalte se îndreaptă frecvent spre nord-est, dar datorită condițiilor morfoclimatice ale Devei (calm, detență a

19
circulației joase vestice la ieșirea de după Dealul Cetății, brizele dintre Măgurile vulcanice) ele ajung și deasupra
orașului.
PotenŃialul hidrologic este reprezentat de râurile Mureş, Strei şi Cerna cu afluenŃii săi, de văile
Cristur,Nandru, Silvaş, Luncani, Ocoliş, Grid, Sângeorgiu, prin lacuri, bălŃi şi depresiuni de luncă cu apă
temporar stagnată (mai ales în lunca Streiului şi Mureşului – la confluenŃa cu Streiul şi Cerna, la Săuleşti şi la est
de Deva) terenuri care necesită intervenŃia hidroamelioratorilor, a fitoamelioratorilor.
Starea antropohidrologică cuprinde centrele de impurificare a apelor şi categoriile de calitate a apelor:
- ape posibil de utilizat pentru orice folosinŃă;
- ape impurificate prin deversări casnice şi care se pot autoepura;
- ape puternic impurificate de ape industriale uzate şi de ape menajere (Strei –la sud de Călan, spre nord
Cerna - între Teliuc şi Hunedoara, Mureşul – între Orăştie şi Spini, între Simeria şi Săuleşti, de la confluenŃa cu
Cerna în aval);
- ape complet abiotice (Cerna de la Hunedoara în aval).
Resursele energetice potenŃiale sunt oferite de Strei,Mureş, Valea Grădiştei, Râul Cugir prin amenajarea
de microhidrocenale producatoare de energie.
Pentru creşterea eficienŃei economice, sociale şi biologice a apelor s-au luat şi se vor lua măsuri
financiare şi tehnice pentru conservarea şi îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane.
PotenŃialul biopedogeografic este reprezentat de vegetaŃa forestieră şi de pajişti, de soluri variate (de la
cele de luncă la cele specifice dealurilor) ce permit o dezvoltare diveresificată a producŃiei agricole.
Starea morfopedologică scoate în evidenŃă teritoriile pe care pedologul sau specialistul în conservarea şi
ameliorarea solurilor trebuie să acŃioneze, singur sau inter-disciplinar pentru optimizarea activităŃii agrare.
Teritoriile cu rocă moale sau dură la zi cu eroziune V,1V,lll şi chiar ll (vestul Dealului Cernei şi versanŃii râurilor
care-i străbat, centrul şi sudul Dealului Hunedoarei, Dealul Streiului în zonele piemontului Vâlcele, obârşiile
Văii Grid şi Ocoliş, bazinetul Boşorod, Măgura JeledinŃi, frunŃi de terase etc.) necesită intervenŃie imediată.
Aglomerările de organisme torenŃiale (obârşiile Văii Hăşdat, Măgurii JeledinŃi, Glacisul Devei) și de alunecări
de teren (Măgura JeledinŃi, centrul şi sudul Dealului Hunedoarei, Valea Silvaş) necesită activitate comună cu a
silvicilor, hidro-amelioratorilor pentru oprirea şi prevenirea extinderii lor.
Pădurea din cuprinsul depresiunii are în întregime valoare economică cu menŃiunea că se află în
exploatare pădurile de la Mintia (doar cele spre munte şi cele de dincolo de această limită), pădurile din
interiorul depresiunii având alte funcŃii (în raport cu care se întreprind sau se vor întreprinde măsuri de
conservare sau amenajare).
- Păduri de protecŃie a stării morfohidropedologice şi climatice menite să apere versanŃii de eroziune
încetinind scurgerea pe versanŃi, să regleze scurgerea subterană, să păstreze condiŃiile climatice (toate pădurile de
pe Măgura Cozia, Dealul Cernei, Dealul Hunedoarei, Dealul Strei, Măgura JeledinŃi şi piemontul Mureşului).
Zonele care necesită reîmpăduriri, împăduriri, se evidenŃiază din studiul morfopedologice şi morfohidro-
pedologice;
- Păduri cu rol de protecŃie antropică menite să fie filtre contra impurificării (pădurea de pe Măgura
Cozia – pentru Deva, pădurea Chizid, Cărpiniş, Teliuc, Zlaşti- pentru Hunedoara, pădurea Sâncrai-Călan pentru
Călan). Este necesară extinderea lor cu esenŃe rezistente noxelor şi cu frunziş des;
- Păduri rezervaŃii faunistice (SilvuŃ şi Cărpiniş);
- Păduri monumente ale naturii sau rezervaŃii floristice şi forestiere (pădurea de pe Dealul CetăŃii şi
Bejan de la Deva, pădurea Chizid de la Hunedoara, pădurea din bazinul superior al Văii Luncani şi Văii
Grădiştei care fac parte din parcul judeŃean Grădişte- Cioclovina;
- Păduri cu rol ştiinŃific de cercetare şi experimentare, aclimatizare în care se cuprinde Arboretul de la
Simeria, apoi pădurea Bejan din Deva şi considerăm şi pădurea Chizid în scopul urmăririi efectelor impurificării
aerului.
Din starea vegetaŃiei forestiere se desprinde concluzia că între limitele depresiunii cea mai importantă
funcŃie a pădurilor este cea socială, funcŃie care va creşte în importanŃă în viitor, pe măsură ce se dezvoltă
industria şi cresc oraşele, potenŃialul social va creşte prin extinderea zonelor forestiere în jurul oraşelor.
PotenŃialul pădurilor de apărare a mediului este destul de redus în regiunile centrale ale Depresiunii
Strei-Cerna şi Culoarul Orăştiei, dar creşte spre limitele lor. Rezultă necesitatea lărgirii spaŃiilor ocupate de
acestea printr-o politică de împădurire masivă.
Potențialul vegetaŃiei permite creşterea animalelor pe păşunile interioare depresiunii şi asigurarea în
mare parte a hranei de pe fâneaŃă. Sunt însă, amenajări care să meargă de la desŃeliniri şi însămânŃări, la
combaterea eroziunii sau simple fitoamelioraŃii în funcŃie de asociaŃia vegetală şi condiŃiile de relief,
topoclimatice şi pedologice. Prin acestea se reează condiŃii de creştere a productivităŃii şi calităŃii pajiştilor .
PotenŃialul uman se caracterizează printr-un spor natural .descendent.
Peisajul antropic reprezentat prin aşezări se caracterizează prin aspectul său dat de industrie: aşezări
urban-industriale (Hunedoara, Deva, Simeria,Călan), aşezări urbane rezidenŃiale (Strei Sângeorgi- Călan Oraşul
Nou), aşezări rurale cu industrie sau activităŃi legate de industrie (Teliuc, Peştiş, Bârcea Mică), aşezări rurale cu

20
diferite aspecte date de aşezarea lor (faŃă de relief şi ape), dat fiind faptul că pentru sistematizarea lor este
important să se Ńină seama şi de acest element (pentru grupare, extindere sau restrângere, ferire de inundaŃii) nu
numai de activitatea economică şi numărul populaŃiei. Sunt aşezări de luncă şi terase, aşezări de vale, aşezări de
obârşie, pe versanŃi sau pe culmi şi platouri. În Culoarul Orăştiei starea mediului este mai favorabilă şi mai puŃin
complexă decât în Depresiunea Strei-Cerna.
Sistematizarea zonei industrial-urbane Deva-Hunedoara-Călan-Simeria şi a oraşului Orăştie cere
rezolvarea unor aspecte legate de condiŃiile naturale specifice fiecărui centru urban în parte.
Din prezentul studiu geografic aplicativ rezultă pentru Deva, care se dezvoltă ca centru adminsitrativ şi
industrial, rezidenŃial pentru activii din industria locală (Mintia, Bârcea, Chişcădaga, extracŃie şi prima prelucrare
a neferoaselor etc.) din construcŃii, transporturi, comerŃ, administraŃie, ştiinŃă şi cultură etc.; că amplasarea
industriei să fie în sectoare estice Ńinându-se cont de circulaŃia dominantă generală de existenŃa brizelor pe
măgurile vulcanice, ce duc la dispersia poluanților.
De asemenea, amplasarea zonelor rezidenŃiale să se facă, în vest, pe glacis şi Dealul Paiului. Cartierele
estice, de luncă, ale oraşului trebuie ferite de inundaŃii prin lucrări de îndiguire.
Prin creerea de zone largi, fortestiere, pe glacisul Devei şi în amonte de ultimele construcŃii orăşeneşti,
fie cu rol de filtru contra noxelor vestice şi sudice, fie ca atenuator al vitezei vântului, curenŃilor creaŃi de brizele
care vin dinspre Măgura Coziei sau a circulaŃiei apei de ploaie,glacisul Devei se va apăra de eroziunea de
suprafaŃă şi adâncime
Hunedoara are posibilităŃi de extindere destul de limitate (Ńinând cont de aria şi direcŃia de nocivitate,
de depozitare a materiei prime şi a reziduurilor sub formă de halde etc.), dar poate folosi prin amenajări urbane
corespunzătoare vetrele aşezărilor rurale ce se pot îngloba vetrei oraşului (Buituri, Răcaştia, Zlaşti, Peştiş,
Hăşdat etc.) sau mai îndepărtate.
Rezultă geografic că sistematizarea să prevadă extinderea spaŃiilor verzi prin spaŃii forestiere masive pe
dealurile Streiului şi Hunedoarei. Dat fiind faptul că industria este plasată în centrul oraşului (datorită
neplanificarii din economia socialistă) spaŃiile rezidenŃiale să fie scoase din actuala arie (cartiere satelit pe locul
aşezărilor rurale din împrejurimi).
Se impun eforturi financiare şi tehnice pentru diminuareaîn aer a impurităŃilor nocive.
Călanul are posibilităŃi de extindere a spaŃiilor rezidenŃiale pe terasele din dreapta Streiului cu singurul
inconvenient că circulaŃia dominantă este vestică, inconvenient atenuat de existenŃa curenŃilor de aer din lungul
Streiului şi Valea Luncani care contribuie la împrăştierea noxelor. Se pot utiliza pentru spaŃii rezidenŃiale
versanŃii Dealului Hunedoarei. De asemenea, socotesc necesare lărgirea spaŃiilor forestiere (masiv) şi o atenŃie
deosebită spaŃiului din jurul Călanului Băi, apt pentru amenajarea lui ca spaŃiu verde de agrement (nici Călanul
Vechi, nici Strei-Sângeorgiu nu au parcuri amenajate).
Simeria are condiŃii favorabile de extindere ajutată de relief, hidrografie şi hidrologie, de circulaŃia
atmosferică, de posibilităŃile de extindere a spaŃiului de cazare peste Mureş. Eventualele spaŃii industriale pot fi
amplasate la sud-est şi dincolo de Mureş, în estul Măgurei Uroi.
Orăştia, teritorial, climatic, hidrologic are condiŃii de largă dezvoltare pe terasele spre Pricaz şi pe
câmpul spre Căstău. Dealul Beneilor are largi posibilităŃi de amplasare a obiectivelor industriale.
PotenŃialul economic are funcŃii diverse:
- funcŃia industrială proprie depresiunii este dată de resursele minerale metalifere de la Teliuc (fier), de
la Deva (neferoase), de minereuri neferoase utile care sunt utilizabile în industria locală (nisipuri cuarŃoase,
calcare, talc etc.), în construcŃii industriale şi civile, de căi de comunicaŃie (balast etc.), în industria chimică şi
textilă (bentonite etc.).
Resursele energetice potenŃiale oferite de Strei, Valea Grădiştei, Râul Cugir şi Mureş, prin amenajare, se
vor transforma în producatoare de energie.
Industria locală are, la rândul ei, resurse locale, minerale şi vegetale, pentru dezvoltare, perspective largi
pentru întreprinderi mici din sfera industriei alimentare (panificaŃie, patiserie, lactate, dulciuri, mezeluri,
conserve de carne şi fructe cu baza de materie primă bogată în regiunile şi piaŃă de desfacere asigurată prin
dezvoltarea turismului). E necesar ca farmacia naturistă "Fares ", fosta „Forogo” (Orăştie) cu produse
foarte apreciate, să-şi mărească capacitatea de producŃie.
Lărgirea activităŃilor industriale în sfera industriei mici (cărămidării, împletituri, construcŃii şi amenajări
interioare, lemn, var, etc.),înfiinŃarea în micro-regiune a unor întreprinderi de reparare şi de întreŃinere a
utilajului agricol se eficientizează prin retehnologizare, marketing şi management adecvat.
MenŃionăm că, s-au făcut câteva încercări în zona Simeriei pentru înfiinŃarea unor întreprinderi locale
cu produse turistice (suveniruri, echipament nautic şi balnear).
In contextul dezvoltării industrial urbane din centrul depresiunii, practic, întreaga activitate agrară
reorganizată poate oferi produse agroalimentare, care vor impulsiona dezvoltarea industriei alimentare din
interiorul zonei.
In acest context resursele minerale, energia primară a apelor locale, resursele oferite de sol şi vegetaŃie
din cuprinsul depresiunilor vor aduce un aport substanŃial, prin folosirea lor raŃională, ştiinŃifică şi planificată, la

21
dezvoltarea şi lărgirea industriei siderurgice, chimice, a materialelor de construcŃie, energetică existentă,
permiŃând, local, dezvoltarea a noi întreprinderi fie în sprijinul acestora, fie cu profil independent.
- funcŃia agricolă este reprezentată de produse agroalimentare de bază şi de necesitate zilnică a zonei
industiral-urbane.
Agricultura rămâne ramura economică de bază a microregiunii, datorită potenŃialului natural apreciabil,
elementelor cantitative de relief (fragmentare, panta etc.) ca şi celor calitative (trepte plane de relief în lunci,
terase, suprafeŃe colinare, versanŃi etc.), de sol pedoclimatic şi hidropedologic ce permit, în mare parte a
depresiunii, dezvoltarea mecanizată şi cu mijloace agrotehnice moderne a activităŃii agrare. De asemenea, ea
dispune de o forŃă de muncă numeroasă, cu o experienŃă recunoscută în domeniu. Folosirea la maximum,
pe cale ştiinŃifică, a potenŃialului morfologic, prin bonitarea terenului agricol şi a posibilităŃilor de mecanizare
permit o regionare precisă şi eficientă a utilizării potenŃialului agricol.
Strategia de dezvoltare a agriculturii trebuie să aibă în vedere competivitatea în raport cu entităŃile
teritoriale învecinate şi realizarea unor produse de calitate, cu posibilitatea de desfacere pe piaŃa inter-regională
sau, de ce nu, chiar cea externă.
Ieşirea din statutul local, de agricultură inerŃială, presupune obŃinerea de produse-marfă, în unităŃi
agricole puternice, cu o specializare riguroasă şi o agrotehnică modernă. Impedimentul fărâmiŃării proprietăŃilor
actuale nu poate fi surmontat decât în timp, prin concentrarea treptată a pământului fie prin asociere, arendare
sau cumpărare de către cei interesaŃi. În acest sens, calea de urmat în perioada imediat următoare constă în
constituirea marilor ferme:
- ferme zootehnice (bovine pentru lapte şi carne, ovine,caprine). CondiŃiile de relief şi tradiŃia
subramurii recomandă utilizarea teraselor, suprafeŃelor joase, versanŃii domoli, a terenurilor mai fragmentate şi
mai puŃin fertile, pentru cultura furajelor, pentru creşterea animalelor în ferme, pe păşuni, având şi aportul
fâneŃelor. Zonele de limită ale depresiunii, cu muntele, sunt favorabile nu numai activităŃii zootehnice ci şi
forestiere;
- ferme de porcine, cu utilizarea în hrană a cerealelor;
- ferme agricole (cereale, plante tehnice, pomicole, viticole) se pot afirma diferenŃiat, cele axate pe
cultura cerealelor în zona joasă de câmpie şi interfluvii slab înclinate, cum este lunca Mureşului, a Cernei şi
Streiului, ferme pomicole şi viticole în vestul Dealului Cernei, centrul şi sudul Dealului Hunedoarei, estul
Dealului Streiului, Măgura JeledinŃi, şi piemontul Mureşului;
- ferme avicole;
- ferme legumicole / horticole, cu posibilitatea utilizării apelor termale pentru încălzire (Călan);
- ferme apicole, în zonele cu bază meliferă mai diversificată şi cu chimizare redusă a culturilor;
- ferme piscicole;
Un mijloc eficace de salvgardare a intereselor acestora, într-o piaŃă concurenŃială, dar şi pentru
asigurarea condiŃiilor investiŃionale, de producŃie şi desfacere, este necesară înfiinŃarea asociaŃiilor de
producători şi o politică stimulativă de credite, de subvenŃii pentru agricultură.
PotenŃialul turistic existent justifică dezvoltarea următoarelor tipuri de turism:
- turismul curativ care are ca suport acviferul cu ape termale la Deva şi Călan, eficace în tratarea
afecŃiunilor aparatului locomotor. Capacitatea şi compoziŃia chimică a apelor îndreptăŃesc extinderea şi
modernizarea bazei de tratament de la Deva, construirea unui complex turistic balnear la Călan care să cuprindă
întreaga gamă de proceduri de cură. Amenajarea unui camping modern pentru a satisface cererea turistică
sezonieră şi cu posibilităŃi financiare reduse la Bobâlna (Feredee) şi RăpolŃel unde sunt ape termale cu aceleaşi
efect curativ ca cele de la Geoagiu Băi.
Pentru stimularea turismului curativ propunem dezvoltarea unor baze turistice de tipul pensiunilor, la
Călan şi în comuna Rapoltu Mare, capabile să facă faŃă cereii turistice din anotimpul estival.
- turismul rural are un potenŃial mai consistent în localităŃile Turdaş, PoieniŃa Voinii, Cinciş, Boşorod,
Beriu şi Orăştioara de Sus. Valorilor peisagistice (relief colinar accesibil drumeŃiilor, lacul antropic Cinciş, valea
Mureşului, a Cernei şi a Streiului) li se adaugă posibilităŃile cunoaşterii obiceiurilor şi tradiŃiilor din zonă, a
manifestărilor cultural-artistice (nedeiele) , a unor ocupaŃii, meşteşuguri, ritualuri tradiŃionale, vizitarea unor case
memoriale (Aurel Vlaicu, Ion Budai Deleanu), a bisericilor vechi, din lemn, a locurilor care păstrează vestigii ale
civilizaŃiei daco-romane.
Amenajarea unor stâne pentru vizitare în satele montane (Boşorod, Bobâlna, Ocoliş) este posibilă şi
profitabilă.
O infrastructură adecvată, ferme turistice, hanuri sau popasuri în localităŃile cu o zestre folclorică
deosebită, cum ar fi cele din Ńinutul Pădurenilor, zone aproape neatinse de civilizaŃia urbană, constituie o cerinŃă
majoră pentru dezvoltarea acestiu tip de turism.
- turismul recreativ vizează deplasările de la sfârşit de săptămână spre locurile aparŃinând cadrului
natural. Formele sub care se poate dezvolta în zonă sunt: deschiderea unor ştranduri pentru tinerii din zonă în
locurile unde sunt bazinele romane cu apă termală (Bobâlna şi RăpolŃel), poteci pentru drumeŃie care pot fi
utilizate şi pentru agrement hipic, iar în anotimpul de iarnă pentru transportul turistic cu săniile. La marginea

22
localităŃilor să se amenajeze terenuri pentru sporturi în aer liber (fotbal, baschet,volei,tenis).Amenajarea pentru
turismul piscicol a mai multor lacuri (de pe Mureş sau Strei) lângă care să existe baze de cazare de tip cabană
acoperite cu papură. Dotarea pentru navigaŃia de agrement a Lacului de la Cinciş şi a celui de la Mintia (Şoimuş-
Mureş) unde a existat în trecut o bază de navigaŃie cu mare afluenŃă turistică. Amenajarea de pavilioane pentru
turismului cinegetic, în zonă fiind o faună bogată (fazani,porci mistreŃi,vulpi, căpriori).
PotenŃialul turistic al depresiunii este deosebit, dar cum s-a mai spus este foarte puŃin cunocut şi
valorificat. În acest sens trebuie să funcŃioneze un oficiu permanent de informare şi promovare a imaginii zonei,
prin editarea unui ghid ilustrat care să cuprindă principalele obiective, pliante promoŃionale şi mai ales o hartă
turistică a depresiunii.
Strategiile de mediu permit protejarea acestuia prin măsuri şi acŃiuni specifice.
Măsuri urgente şi complexe necesită centrul şi sudul Dealului Hunedoarei pentru prevenirea eroziunii
de toate formele alunecărilor, fitoamelioraŃii pe pajişti, împăduriri pentru protecŃie, raŃionalizarea folosirii
îngrăşămintelor pentru combaterea impurificării atmosferei, a apelor subterane şi de suprafaŃă. Consolidarea
obârşiilor şi încetinirea colmatării Lacului Cinciş.
Sud-vestul Dealului Cernei şi Măgura JeledinŃi cer măsuri de combaterea eroziunii cu atenŃie deosebită
pentru extindera pădurilor şi îmbunătăŃirea pajiştilor.Aceleaşi acŃiuni sunt necesare şi pe Dealul Streiului, în
partea estică şi piemontul Vâlcele cu atenŃie deosebită a obârşiilor Valea Grid, Ocoliş, Bobaia.
Măsuri de oprire a impurificării aerului şi apelor, de înlăturare a efectelor biologice ale acesteia, de
extinderea spaŃiilor de pădure, hidroamelioraŃii în luncă, combaterea erozinii pe versanŃi sunt necesare la
Hunedoara, lunca Cernei şi versanŃii apropiaŃi (teritoriul de la Teliuc până la nord de Peştiş).
La Deva, pe Măgura Coziei trebuie lucrări de reîmpădurire şi de extindera pădurii cu rol de filtru spre
Mintia, iar pe terasele înalte de la Şoimuş, filtru spre Chişcădaga.
Măsuri hidrotehnice sunt necesare în lungul Mureşului pentru apărarea contra inundaŃiilor. Glacisul
Devei cere măsuri de prevenirea şi combaterea eroziunii.Trebuie să se creeze, spre versanŃi, perdele forestiere
pentru atenuarea forŃei şi efectelor vânturilor şi brizelor canalizate printre măgurile vulcanice. EmanaŃiile
poluante de la Mintia şi Chişcădaga se vor canaliza pe Valea Căian spre sud.
Călan şi Strei-Sângeorgi sunt zone în care s-au depus eforturi pentru reducerea noxelor ce impurificau
aerul şi Streiul. Măsurile ce ar fi trebuit luate sunt împădurirea zonei din vestul Călanului şi de la Strei-
Sângeorgiu, reglarea cursului Streiului şi asanarea zonelor mlăştinoase şi cu ape stagnante din lunca Streiului.
La Simeria emanaŃia de noxe este mult diminuată, dar trebuie să se ia măsuri în continuare pentru
reducerea acestora şi pentru limitarea inundaŃiilor. Se impune asanarea regiunilor insalubre, transformarea
lacurilor şi confluenŃa cu Streiul în zone de agrement (extinderea celor care sunt), iar zăvoaiele să fie lărgite
(crearea de zăvoaie masive).
Teritorii în care starea mediului cere măsuri hidrotehnice, de hidroamelioraŃii şi fitoamelioraŃii sunt:
lunca Mureşului (reglări de curs), lunca Streiului (asanări,irigaŃii, reglări de curs, fitoamelioraŃii), afluenŃii
Cernei şi Streiului (măsuri de apărare a versanŃilor, încetinirea scurgerii pe versanŃi pentru ameliorarea cursului
lor torenŃial, reglări de curs).
Teritorii mai mici în cadrul fiecărei regiuni, fie că sunt în luncă (la est de Deva, Şăuleşti, Bretea), pe
terase (terasele de confluenŃă a Văii Luncani cu Streiul), pe versanŃi (între valuri de alunecări, pe vâlcele şi
văiugi înierbate, depresiuni de tasare) necesită măsuri de conservare a solului, de combaterea eroziunii, de
reîmpăduriri, de oprirea torenŃilor şi care au fost precizate în studiul detaliat al fiecărei regiuni.
În concluzie, strategiile de mediu permit măsuri şi acŃiuni pentru viitor, ştiinŃifice, eficiente economic şi
social.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Armaş,Iuliana (2006), Risc şi vulnerabilitate, metode de evaluare aplicate în geomorfologie, Editura UniversităŃii din Bucureşti, Bucureşti.
Armaş, Iuliana; Damian, R. (2001), Cartarea şi cartografierea elementelor de mediu, Editura Enciclopedică, Bucureşti.
Armaş, Iuliana (2000), EvoluŃia reliefului din perspectivă dinamicii neliniare, Terra, nr.2 Bucureşti.
Băloi ,V.; Ionescu, V. (1986), Apărarea terenurilor agricole împotriva eroziunii, alunecărilor şi inundaŃiilor, Editura Ceres, Bucureşti..
Bălteanu, D. (2000), Hazarde naturale şi antropogene, Editura Corint, Bucureşti.
Bechet, S.; Neagu, Ileana (1975), Amenajarea şi exploatarea antierozională a terenurilor în pantă, Editura Scrisul Românesc, Craiova.
Blaga, L.; Rus, I. (2004), Alomorfia şi controlul lateral al bazinelor hidrografice, Studia Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, Seria
Geographia, an XLIX, nr.1, Cluj-Napoca.
Cândea, M.; Bran, F.; Cimpoeru, I. (2006) Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaŃiului geografic, Ed. Universitară, Bucureşti.
Chiriac, V.; Filotti, A.; Manoliu, I. (1980), Prevenirea şi combaterea inundaŃiilor, Editura Ceres, Bucureşti.
Cioacă, A. (2006), Probleme speciale de geomorfologie, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti.
Cocean, R.; Cocean, P. (2003), Regiunea de Nord-Vest a României - entitate sistemică de program, în Studia UBB, Geographia, XLVIII, 2
p.19-24, Cluj-Napoca.
Cocean, P. (2005), Geografie regională. Ed. Presa Universitară, Cluj-Napoca.
Corpade, C. (2002), FuncŃiile pădurii şi managementul forestier diferenŃiat, Studia Univ. "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Seria Geographia, an
XLVII, nr.1.
CoteŃ, P. (1969), SuprafeŃe geomorfologice înclinate de tip piemont, pediment, glacis şi studiul lor, Studii şi cercetare de G. G. G. , Seria
Geografie, tom XVI, nr.2.

23
Dragotă, Carmen Sofia (2006), PrecipitaŃiile excedentare în România, Editura Academiei Române, Bucureşti.
Gaceu, O. (2002), Elemente de climatologie practică, Editura Universitătii din Oradea, Oradea.
Gheorghiu, C. (1965), Monumente ale naturii în culoarul Mureşului. Natura. S. geogr.-geol. An XVII nr.2.
Gheorghiu, C.; Ionescu, P.; Krautner, H.; Mureşan, N. (1962), Date noi asupra bazinului inferior al Streiului. An Istoria Geol. Rom. XXXII..
Grecu, Florina ; Palmentola, G. (2003), Geomorfologie dinamică, Editura Tehnică, Bucureşti.
Grigore, M. (1972), Cartografie geomorfologică, Centrul de multiplicare al UniversităŃii Bucureşti.
Grigore, M. (1979), Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Editura Academiei Române
.Grigore, M.; Achim, Fl. (2003), IniŃiere şi date generale privind alunecările de teren şi unele elemente specifice ale acestora pe teritoriul
României, Editura Universitară, Bucureşti.
Gruescu, I.; Grumezescu, Cornelia (1970), JudeŃul Hunedoara, Editura Academiei, Bucureşti.
Gruescu, I.S.; Vulcu, B. (1965), Regiunea Hunedoara. Rev. Natura 4.
Grumăzescu, Cornelia (1975), Depresiunea HaŃeg, Ed. Acad. RSR Buc.
Iancu, M.; Velcea, V. (1969), Prognoze geomorfologice şi extinderea unor centre urbane;
Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale o abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti.
Ianovici, V. şi colab. (1969), EvoluŃia geologică a MunŃilor Metaliferi, Ed. Acad. RSR Buc.
Ilie, M. Grigore (1964), Metode pentru întocmirea h. adâncimii fragmentării reliefului, Natura s.g.geogr., Nr. 3.
Ilieş, Al.; Stasac, N. (2000), Studiul geografic al populaŃiei, Editura UniversităŃii, Oradea.
Ilinca, N. (1999), Geografia umană. PopulaŃia şi aşezările omeneşti, Editura Corint, Bucureşti.
Imbroane, A. M. (2002), AplicaŃii ale calculului variaŃional în determinarea echilibrului profilului de rauri, Studia UniversităŃii "Babeş-
Bolyai", Cluj-Napoca, Seria Geographia, an XLVII, nr.1.
Ionescu, F. şi colab. (1963), ContribuŃii la cunoaşterea fundamentului cristalin din Baz. Streiului, Cong. Asoc. Carp. - Balc. vol. II. Buc.
Josan, Ioana (1995), Agricultura de munte în terase - argument al vechimii civilizaŃiei agrare romaneşti în Transilvania, Buletinul Cercurilor
StiinŃifice, Alba-Iulia.
Josan, N. (1970), Alunecările de teren de la Româneşti-Paucea, Lucrările ştiinŃifice, Seria A, Oradea.
Josan N (1973), Nivelele de eroziune din partea de nord a Podişului Târnavelor, Realizări în Geografia României, Culegere de Studii, Editura
StiinŃifică, Bucureşti.
Josan, N. (1979), Dealurile Târnavei Mici, Studiu Geomorfologic, Editura Academiei, Bucureşti.
Josan, N. (1983), Cum s-a format relieful, Editura StiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Josan, N. (1986), Relieful în continua transformare, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
Josan, N.; Petrea, Rodica; Nistor, S. (1998), Glacis in the Western Hills of România, în Analele UniversităŃii din Oradea, SecŃiunea
Geografie-Geomorfologie, Tom VIII-A, Oradea.
Josan, N.; Petrea, Rodica; Petrea, D. (1996), Geomorfologie generală, Editura UniversităŃii din Oradea, Oradea.
Laufer, F. (1924), ContribuŃii la studiul geologic al împrejurimilor oraş HaŃeg, An. Ist.geol.Rom.X. 1921-1924.
Mac, I. (1986), Tipuri de versanŃi în România, Terra, nr.1.
Mamulea, M. A. (1953), Cercetări geol. în vestul baz. HaŃegului, D. S. sed. com. geol. XXXVII.
Marincaş, V. (1957), Contrib. la stud. tortonianului pe st. Mureşului în reg. Orăştie, Studia.Univ.Cluj.
Măhăra, Gh. (1976), Dealurile Banatului şi Crişene-aspecte geografice, Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Tom VI, Oradea.
Măhăra, Gh. (2001), Meteorologie, Editura UniversităŃii din Oradea, Oradea.
Măhăra, Gh. (2003), UnităŃile şi subunităŃile geografice ale Dealurilor Banatului şi Crisanei, în Analele UniversităŃii din Oradea, Seria
Geografie, Tom XIII, Oradea.
Măhăra, Gh.; Berindei, I.; Pop, Aurora (1977), Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, Depresiunea Beiuşului, Editura StiinŃifică şi Enciclopedică,
Bucureşti.
Măhăra, Gh.; Linc, Ribana; Gaceu, O. (2002), Umezeala relativă a aerului din judeŃul Bihor, în Analele UniversităŃii din Oradea, Seria
Geografie, Tom VI, Oradea.
Măhăra, Gh. (1979), CirculaŃia aerului pe glob, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclpoedică, Bucureşti.
Măhăra, Gh. (2006), VariabilităŃi şi schimbări climatice, Ed. UniversităŃii din Oradea.
Mihailescu, V. (1966), Dealurile şi campiile României. Studiu de geografie a reliefului, Editura StiinŃifică, Bucureşti.
Morariu, T.; Dumbravă, F. (1956), Dens. reliefului RPR, St. cerc. geol. geogr. Fil. Cluj.
Petrea, D. (1998), Pragurile de substanŃă,energie şi informaŃie în sistemele geomorfologice, Ed. UniversităŃii din Oradea.
Petrea, D. (1999), Modele în geomorfologie, Note de curs, Facultatea de Geografie, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca.
Petrea, D.(2006), Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Ed. UniversităŃii din Oradea, Oradea.
Petrea, Rodica (1998), Dimensiunea geomorfologică în dezvoltarea şi estetica urbană a oraşelor mici din Dealurile de Vest (sectorul dintre
Barcău şi Crişul Negru), Editura UniversităŃii din Oradea, Oradea.
Pop, Gr.; Măhăra, Gh. (1965), Lacul Ceheiu. Aspecte fizico-geografice, Lucrările StiinŃifice, nr.1, Oradea.
Pop, P. Gr. (2001), EvoluŃia populaŃiei româneşti în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în Studia, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca.
Popa, N. (2000), Tipuri de aşezări în łara HaŃegului, Ed. Brumar, Timişoara.
Popescu, N.; Ielenicz, M.; Posea, Gr. (1973), Terasele din România „Realizări în Geografia României”, Ed. Şt. Bucureşti.
Posea, Gr.; Popescu, N.; Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Editura StiinŃifică, Bucureşti.
Posea, Gr. (1953), Terasele fluviale şi probleme practice legate de ele, Natura 4.
Posea, Gr.; Velcea, V. (1967), Clasificarea depresiunilor, Natura, An. XIV, Nr. 3.
Posea, Gr.; Cioacă, A. (2003), Cartografierea geomorfologică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti.
Posea, Gr.; Popescu, N. (1973), Piemonturile din România. Geneză şi evoluŃie. Realizări în Geografia României, Culegere de studii, Editura
StiinŃifică, Bucureşti.
Pricăjan, A. (1972), Apele minerale şi termale din România Editura Tehnică Bucureşti.
Raboca, N. (1972), Unele observaŃii privind acŃiunea proceselor de lesivaj asupra versanŃilor, Studia UniversităŃii "Babeş-Bolyai" Cluj-
Napoca, Seria Geologie-Geografie, nr.2.
Rădoane, Maria; Ichim, I.; Rădoane, N.; Surdeanu, V. (1999), Ravenele, Forme, procese evoluŃie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Rădulescu, N. Al., Natura 4 (1969) Geografia aplicată şi lucrările de ameliorare a agriculturii în România. Trav. Du symp. Int. de geom. App.
Bucureşti mai 1967.
Savu, Al.; Mac, I.; Tudoran, P. (1973), Aspecte privind geneza şi vârsta teraselor din Transilvania.
Stăncescu, C. (1965),UnităŃile de relief ale depr. HaŃeg, St.si cerc.geol.geogr. S.geogr, T.XII, Nr.1.
Stoenescu, Sc.; Airinei, St. (1957), Contrib. geofizice la cunoaşterea substratului baz. HaŃeg, Bul. St. Acad. RSR rev. geol. geogr. II, 2.
Stoenescu, St. M.; Tiştea, D. (1966) Clima RPR vol.I, 1962, vol.II, ed.II, 1966.
.Surdeanu, V. (1998), Geografia terenurilor degradate. Alunecările de teren, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Trufaş, V. (1960), ContribuŃii la cunoașterea Măgurei Uroiului, Anal. Univ. Nr. 5, Buc.

24
Ujvari, I. (1972), Geografia Apelor României, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti.
Velcea, V. (1967), Relieful ca element de bază în cercetările fizico-geografice, Natura, Nr. 3.
Velcea, V. (1969), Prognoze geomorfologice şi extinderea unor centre urbane.
Vespremeanu, E. (1973), Problemele suprafeŃelor de nivelare de tipul pediment şi glacis, Realizări în Georafia României, Culegere de Studii,
Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti.
Vuia, R. (1926), łara HaŃegului şi regiunea Pădurenilor, Lucr. inst. geogr. Univ. Cluj.
Vulcu, B. (1969), Aspecte geografice în împrejurimile Devei a doi termeni geografici: margine şi măgură, SargeŃia VI, Deva.
Vulcu, B. (1971), Regiuni de vegetație în împrejurimile Devei, Sargeția VIII, Deva.
.*** Anuar statistic, DirecŃia JudeŃeană de Statistică, Hunedoara,1992, 2002.
*** Harta geologică a României, Institutul de Geologie, Bucureşti.
*** (1960) Monografia geografică a RPR vol.I, Geografia fizică, Ed.Acad. RPR.

25