Cuprins

BIOGEOGRAFIE
DISPERSIA

Definitie Importanta dispersiei Dispersie si vicarianta Clasificarea tipurilor de dispersie

Dan Cogalniceanu

Definitie
Dispersia reprezinta procesul de mobilitate prin care indivizi sau propagule dintr - opopulatie emigreaza si extind arealul (dispersion) sau depasesc o bariera geografica (dispersal) dand nastere unei noi populatii. Propagula reprezinta orice parte dintr - u n organism sau grup de organisme capabile s dea natere unei noi populaii reproductive. Aceasta include:
a. semine, spori b. fragmente de plante capabile sa devin plante adulte c. o pereche (mascul i femel) la speciile de animale cu reproducere sexuat

Importana dispersiei
A. O specie ocup un anumit areal dac: 1. zona conine resursele necesare existenei unei populaii; 2. zona nu este neospitalier datorit prezenei unor competitori, prdtori sau parazii/patogeni; 3. indivizii din acea specie pot ajunge acolo (dispersie pentru colonizare).

Importana dispersiei
B. Mediul este dinamic iar speciile pentru a supravieui schimbrilor, fie ele graduale sau perturbri brute, trebuie fie s se poat adapta (nu ntotdeauna posibil pe termen scurt), fie s se deplaseze. Deplasarea necesit abilitatea de dispersie (dispersie pentru supravieuire).

Importana dispersiei
Extinderea arealului prin dispersie are loc atunci cnd: 1. o barier geografic este fie eliminat fie poate fi ocolit datorit unor procese geologice sau unor activitti antropice 2. o zon anterior neospitalier devine ospitalier 3. modificri evolutive ale unei specii care poate coloniza un areal anterior neospitalier.

Importana dispersiei
Rata de dispersie poate crete prin: a. sporirea numrului de propagule (costisitor din punct de vedere energetic i nu foarte eficient) b. creterea abilitilor de dispersie (adaptri structurale la plante sau comportamentale la animale)

Importana dispersiei
Depasirea unei bariere geografice

Disparitia unei bariere geografice

Aparitia unor noi caracteristici

Dispersie si vicarianta
Deosebirile dintre dispersie i vicarian, ambele putnd da natere la populaii izolate geografic ce pot evolua spre specii diferite.

Dispersie si vicarianta
Cum diferentiem daca este vorba de dispersie sau de vicarianta?
A F M P N O A F A F M P M P N O N O

A F M P N O

B B C C D D E E N S S

VICARIANTA

DISPERSIE

Dispersie si vicarianta
Cum diferentiem daca este vorba de dispersie sau de vicarianta?
A F M P N O A F M P N O

Importana dispersiei
Aparitia unei bariere geografice este principala cauza a speciatiei geografice. Absenta dispersiei permite izolarea geografica.

A F M P N O

B C D E N S

VICARIANTA

DISPERSIE

Clasificarea dispersiei
Dispersia se poate clasifica in functie de:

Clasificarea dispersiei
1. In raport cu nivelul de organizare al sistemelor biologice implicat: a. Nivel individual- dispersie in cadrul arealului (interpopulational): important pentru a menine coeziunea genetic a populaiilor unei specii n cadrul arealului lor geografic. b. Nivel populaional- dispersie n afara arealului (extra areal): n afara arealului existent, permite stabilirea de noi populaii i extinderea arealului. c. Nivel biocenotic dispersie biogeografic, cnd o biot se extinde i colonizeaz zone noi.

1. Nivelul de organizare al sistemelor biologice implicate 2. Mecanismul de dispersie 3. Scara spatio-temporala

Clasificarea dispersiei
2. In raport cu mecanismul de dispersie:

Clasificarea dispersiei
B. PASIVE, BIOTICE vectorul este animal (zoochorie) - exozoochorie se fixeaz pe exteriorul animalului - endozoochorie sunt mncate de animal i tranziteaz prin tubul digestiv - semine ascunse de animale - vectorul este uman (antropochorie) C. ACTIVE propagulele se deplaseaz singure (psri, larve planctonice, peti, unele mamifere, reptile, insecte zburtoare etc.)

A. PASIVE, ABIOTICE ap (hidrochorie) semine cu coaj - animale acvatice ce utilizeaz curenii pentru migraie - aer (anemochorie) semine de plante (ex. ppdia) - unele specii de psri si pianjeni - aer i ap (anemohidrochorie)
ex. Seminele de plop

Clasificarea dispersiei
150

Clasificarea dispersiei
3. In raport cu scara spatio-temporal a. dispersie n spaiu, atunci cnd se deplaseaz n spaiu. Ex: seminte - distanta fata de planta mama - adancimea in sol

Zoochorie Anemochorie Hidrochorie

100

50

0 1886 1900 1925 1990

Cile de dispersie ale plantelor pe insula Krakatau dup erupia din 1886. Se observ c dac n prima parte seminele transportate abiotic au dominat, dup dezvoltarea covorului vegetal, domin zoochoria ca mecanism dominant.

Numarul de specii

Clasificarea dispersiei
3. In raport cu scara spatio - temporal b. dispersie n timp, atunci cnd propagulele sunt forme de rezisten ce pot supravieui timp ndelungat i germineaz sau eclozeaz dup un interval de timp. Astfel, seminele din sol se constituie ntr - o adevrat banc de semine ce ateapt condiii favorabile pentru a putea germina. O serie de organisme acvatice inferioare caracteristice blilor temporare (filopodele , copepode, cladoceri) depun ou de rezisten care nu eclozeaz dect dup ce au trecut printr - o perioad de uscciune.