SUPRAPESCUIT

Importana petelui n dieta uman

Regiunea Procentul din proteina animal consumat reprezentat de pete

Asia (fr Orientul Mijlociu) Oceania Africa sub-Saharian America Central America de Nord America de Sud Europa Orientul Mijlociu i Africa de Nord

27,7 24,2 23,3 14,4 11,5 10,9 10,6 9,0

FAO, 2003

Cai de exploatare a resursei piscicole

Pescuitul suboptimal, cnd muli peti ajung s moar de btrnee deoarece producia este mai mare dect cantitatea pescuit. Pescuitul durabil, cnd pescuitul extrage surplusul, n limitele capacitii de refacere a efectivelor. Suprapescuitul, cnd se pescuiete mai mult dect se poate reface prin spor natural. Pescuitul de biomas se refer la capturarea tuturor petilor, chiar i a puietului. Biomasa capturat este utilizat ca furaj n zootehnie i acvacultur. Evident c pescuitul puietului are un impact negativ asupra populaiilor de peti pe termen mediu i lung. Pescuitul Malthusian reprezint pescuitul pentru supravieuire, ce utilizeaz metode distructive cum ar fi dinamita sau otrvuri. Zonele n care se practic acest tip de pescuit sunt rapid devastate.

Suprapescuitul mamiferelor marine

Unele specii au fost vnate pn la extincie, altele au suferit un asemenea declin numeric nct pescuitul lor nu a mai fost rentabil, fenomen numit extincie economic. O serie de alte specii de mamifere marine au fost vnate pn la dispariie. Acesta este cazul balenei antarctice gri (disprut deja n jurul anului 1730), a vacii de mare a lui Steller (disprut n jurul anului 1768), a nurcii de mare (disprut n 1880), sau a focii-clugr caraibiene disprut n 1952.

Dinamica efectivelor populaiilor de mamifere marine naintea nceperii pescuitului industrial n secolul 18 comparativ cu efectivele actuale. Raportul indic ct este n procente efectivul actual fa de cel istoric.
Specia Areal Efective anterioare pescuitului Efective recente Raportul efective actuale/ efective istorice (%)

Dispariia vacii de mare a lui Steller

Balaenoptera musculus Balaena mysticetus Balaenoptera physalus Eubalaeana australis Physeter catodon

Antarctic Arctic Emisfera sudic Emisfera sudic Global

250.000 57.000 550.000 100.000 2.400.000

1.000 8.000 15.000 3.000 400.000

4 14 2,7 3 17

Vaca de mare a lui Steller (Hydrodamalis gigas).

Vaca de mare a lui Steller, era un sirenid de dimensiuni mari. Acesta a fost descoperit n apele arctice ale strmtorii Bering n noiembrie 1741, cnd nava cpitanului rus Vitus Bering a naufragiat n largul coastelor peninsulei Kamceatka, pe o insul nelocuit, numit ulterior insula Bering. Naturalistul expediiei, Georg Wilhelm Steller, a descris i denumit aceast nou specie care msura pn la 12 m lungime i cntrea pn la 4 tone. Animalele erau ierbivore, hrnindu-se cu algele marine care creteau n apele puin adnci ale strmtorii. Populaia lor iniial a fost estimat la 1500-2000 de exemplare. n urmtorii ani a fost vnat preferenial pentru carnea ei gustoas, iar n 1768 a fost ucis ultimul exemplar, la doar 27 de ani dup descoperire.

URSS, Bulgaria, Romania opresc pescuitul delfinului

Tragedy of the Commons Hardin 1968

Atunci cand resursele naturale sunt considerate bun public, disponibile tuturor, atunci vor fi supraexploatate

Evoluia capturilor medii bienale de delfini realizate de Turcia, n intervalul 1958-1982.

Sursa: National Oceanic & Atmospheric Administration Commerce Department

Pescuitul oceanic in prezent

Starea actuala a stocurilor de peste in declin accentuat
9-10% distruse 15-18% supraexploatate 47-50% pescuite la maxim

Situatia actuala a resursei piscicole oceanice

Cantitatea, calitatea si marimea capturile in scadere Cresterea cererii si perfectionarile tehnologie (war on fish ) grabesc declinul Rezultatul este fishing down the web
Sursa: National Oceanic & Atmospheric Administration Commerce Department

In refacere Distruse Suprapescuite Pescuite la maxim Pescuite moderat Subexploatate 0 10 20 30 40 50

Evolutia capturile anuale de Engraulis ringens (anchoveta) in intervalul 19601990

Starea global a stocurilor de pete oceanic la nivelul anului 2000 n procente.

War on fish

Spotter airplane Trawler fishing Fish farming in cage trawl flap trawl lines trawl bag Long line fishing Fish caught by gills Lines with hooks

Sonar

Purse-seine fishing

buoy

float

Drift-net fishing

Motivatia suprapescuitului
Atitudinea umana in exploatarea resursei piscicole oceanice a ramas aceea de vanator-culegator. Oceanul a fost considerat o sursa nelimitata de resurse naturale. Exploatarea resurselor este considerata un drept, in loc sa fie considerata un privilegiu. Progresul tehnologic (radare, detectoare acustice, imagini satelitare, traulere uriase de congelare etc.) au condus la un adevarat razboi impotriva pestilor.

Cauzele suprapescuitului
1. Dreptul de proprietate: Supracapacitatea flotei mondiale de pescuit (intre 1970-1990 capacitatea flotei de pescuit a crescut de doua ori mai rapid ca capturile globale). 2. Mecanisme economice: Sistemul complex de subventii (pentru a captura peste in valoare de aproximativ 70 miliarde USD, industria piscicola oceanica a cheltuit 124 miliarde). 3. Modul de captura: Utilizarea unor tehnici de pescuit distructive (capturi accidentale, pescuitul cu dinamita si cianuri, drift nets etc.).

Impactul suprapescuitului
In 1996 capturile accidentale (by-catch, discards) au reprezentat 20 milioane de tone si au scazut in 2004 la 7,3 milioane tone Capturile initiale provin din zone de pescuit de adanci, nepescuite anterior si de la trecerea de la pestii carnivori la speciile fitofage si bentonofage.

Distant water fleet nations

DWFN n Africa de Vest

DWFN n Africa de Vest

Numr de accesri anuale pe ri n perioada 1960-1969

Numr de accesri anuale pe ri n perioada 1980-1989

DWFN n Africa de Vest

Numr de accesri anuale pe ri n perioada 1990-1999

Rezultatul previzibil scdere dramatic a biomasei

Christensen et al. (2002)

Distribuia veniturilor rezultate din pescuit

DWFN n Africa de Vest

Impactul se transmite catre zonele de coasta! Dispariia resursei piscicole genereaz o presiune suplimentar asupra ecosistemelor terestre, ceea ce a dus n anumite zone la dispariia aproape n totalitate a vertebratelor terestre (bush meat) silent forests.

GuineaBissau 7%

European Union 93%

(t/km2)

Distributia biomasei pestilor de nivel trofic superior in Atlanticul de Nord in 1900 (Christensen et al. 2003; Fish and Fisheries)

i n 1999.

Distributia biomasei pestilor de nivel trofic superior in Atlanticul de Nord in (a) 1900 si (b) 1999.
Sursa: Christensen et al. (2003).

Fishing down the food web

Nivelul trofic mediu al capturilor piscicole a sczut la nivel global

3.4

Fishing down marine food webs

TL of landings

3.3 3.2 3.1 3.0 2.9 2.8 2.7 1970 1975 1980 1985 1990

Marin Dulcicol

Evolutia capturilor de peste dupa 40 ani in Atlanticul de Nord, in functie de pozitia in reteaua trofica a capturilor.

Pauly et al. Science, 1998

Mortalitatea adugat

Mortalitatea eliminat Mortalitate datorat pescuitului

Caracter (vrsta maturitii sexuale)

Modificri evolutive induse de pescuit

Mortalitatea

Modificri evolutive induse de mortalitatea natural

Mortalitate natural

Modificri ecologice induse de pescuit

Dimensiunea corpului

Selecia artificial opereaz invers celei naturale

Timp
Stenseth & Dunlop, Nature, 2009

Stenseth & Dunlop, Nature, 2009

Reducerea dimensiunilor pestilor capturati dupa un deceniu de pescuit intensiv (1946-1955).

Valoarea capturilor n funcie de efortul de captur (ce poate fi exprimat prin numrul de vase de pescuit, numrul de pescari, zile de pescuit, suprafaa plaselor utilizate etc.). Cu C sunt notate costurile, cu B beneficiile iar cu P pierderile.

Un model al evolutiei in timp a industriei de pescuit oceanic

Importanta tot mai mare a mariculturii, pentru a compensa scderea produciei piscicole si a rspunde cerinelor sporite pentru protein animal.

Duarte et al., 2007. Science