CARNE PORC IMPORTAN Creterea porcinelor este o activitate tradiional. Produs de mare importan pentru consumul ntregii populaii.

i. Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este n corelaie direct cu producia de carne i puterea de cumprare a consumatorului. Surs pentru schimburile comerciale. Asigur stabilitatea forei de munc n zona rural. EFECTIVE I PRODUCIA DE CARNE DE PORC 2001 Efective totale de porcine Producia total de carne n viu Greutatea medie Greutate minim pentru acordare subvenii Cantitatea total de carne subvenionat mii cap mii tone kg/cap kg/cap mii tone 4.447 613 117 2002 5.058 635 119 90-110 160 2003 5.145 710 111 90-110 131 2004 6.495 626 105 90-110 141 2005 6.622 605 103 90-110 126 2006 6.815 618 113 90-110 2007 6.565 642 113 2008 6.174 605 114 2009 5.793 585 113 2010 9 luni 5.423 303 105 -

OBIECTIVE URMRITE Promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de porcine n direcia mbuntii calitative a carcasei de porc. Stimularea organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea reprezentrii intereselor n relaie cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor finite. Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei marf la export. POLITICI AGRICOLE DE SUSINERE 2001 2002 28,2 mld lei 0,24 mld lei 4.000 lei/Kg(640 mld lei pentru 160 mii tone carne) 2003 2004 2005 2006 2007

HG nr. 585/2001 (patrimoniu genetic) HG nr. 756/2002 (patrimoniu genetic) HG nr 54/2002 (subventii pe produs)

HG nr 1556/2002 -subvenii pe produs 5.000 lei/Kg(36 mld lei pentru 9 mii tone carne) 7.000 lei/kg(854 mld lei pentru 122 mii tone) 252,2 mld. lei pentru scrofie de reproducie 400.000 lei/cap (46 mil.lei) 8.000 lei/Kg (1.211 mld. lei pentru 151 mii tone carne) 10.000 lei/Kg (1,0 mld. lei pentru 0,1 mii tone carne ecologic) 93,1 mld.lei pentru 59,0 mii scrofie de

-subvenii pentru reproducie

HG nr 416/2003 (patrimoniu genetic) HG nr.1593/2003 -subvenii pe produs

-subvenii pentru reproducie

 HG nr 157/2004 (patrimoniu genetic) . HG nr.64/2005 -subvenii pe produs -subvenii pentru reproducie HG nr 445/2005 (patrimoniu genetic) HG nr.1853/2005 -subvenii pe produs

reproducie 700.000 lei/cap (64 mil.lei) 12.000 lei/kg (1036,5 mld. pentru 86,7 mii tone carne ) 77 mld.lei pentru scrofie la prima ftare 1.270.000 lei/cap (108 mil.lei) 100-120 lei/carcas clasificat (148,1 mil. lei pentru 1.347,3 mii capete) 50 lei/cap (0,10 mil. pentru 2,1 mii capete) 500 lei/cap (26,5 mii.lei)

-cumprare purcei din uniti specializate

HG nr 1608/2006 (patrimoniu genetic) OUG nr.123/2006 (ajutor de stat) pentru: -carcase - clasificate -scrofite de reproducie la prima ftare -testul naional de disecie

HG nr 853/2007 (patrimoniu genetic) PROGRAM PENTRU SUSINEREA CRNII DE PORC Ameliorarea efectivelor de porcine pentru mbuntii calitative a carcasei de porc. Stimularea organizrii de exploataii competitive i eficiente n zona rural. mbuntirii structurii dimensionale a exploatailor zootehnice. Sporirea veniturilor proprii ale cresctorilor de porcine. Trecerea de la producia destinat autoconsumului la producia comercial.

100-120 lei/carcas clasificat (154.000 mii. lei pentru 1.400 mii capete) 150 lei/cap (4.000 mii lei pentru 26,7 mii scrofie la prima ftare) 800 lei/cap (100 mii lei) 500 lei/cap (38,5 mii.lei)

OBIECTIVE DE REABILITARE I REDRESARE PE TERMEN MEDIU I LUNG Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subveniilor n vederea echilibrrii preului de valorificare la productor cu cheltuielile efectuate pe produs. NTLNIRE CU REPREZENTAII SECTORULUI DE PRODUCIE A CRNII DE PORC Miercuri, 6 mai 2009, la Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale a avut loc o ntlnire de lucru cu reprezentanii organizaiilor profesionale din sectorul crnii de porc. La ntlnire au participat reprezentanii Smithfield, ai Cooperativei Muntenia, ai Patronatului Crnii de Porc i ai Federaiei Naionale a Productorilor Agricoli din Romnia. edina a fost condus de domnul consilier Daniel Botnoiu. La discuii au participat, de asemenea, specialiti din cadrul MAPDR, responsabili de sectorul zootehnic. Organizaiile profesionale prezente au naintat propuneri privind acordarea de sprijin financiar n sectorul porc, pentru diminuarea efectelor crizei existente n acest moment la nivel mondial. Propunerile au privit:

prelungirea aplicrii prevederilor Legii 150/2003 privind creditul agricol de producie;

susinerea programelor de biosecuritate n ferme; susinerea programelor pentru mbuntirea condiiilor de igien i a standardelor de bunstare a animalelor; sprijin financiar n cuantum de 80% din valoarea investiiilor de mediu i 50% din cheltuielile pentru stocarea i utilizarea dejeciilor ca ngrmnt organic; sprijin financiar pentru creterea performanelor n sectorul de reproducie; construcia de ferme pentru reproducie;

S-a stabilit ca luni, 11 mai 2009, s aib loc reuniunea grupului de lucru tehnic pe sectorul crnii de porc, pentru a gsi soluii de implementare a celor propuse, n conformitate cu prevederile legislaiei europene, astfel nct s poat fi stabilit o strategie clar i sustenabil pentru perioada 2010-2013. Urmtoarea ntlnire a grupului de lucru va avea loc vineri, 15 mai. Biroul de pres al Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale Data publicarii: 7-05-2009 Embargoul impus de UE la exporturile de carne de porc si porci vii va afecta industria autohtona. Piata romaneasca va fi caracterizata de o concurenta neloiala intre producatori. Presedintele ANSVSA spune ca embargoul ar putea fi ridicat mai devreme de finele anului 2009.

Afacerile producatorilor din industria carnii vor inregistra pierderi majore dupa ce Uniunea Europeana a prelungit embargoul privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania pana la sfarsitul lui 2009, din cauza persistentei pericolului de pesta porcina. "Pierderile noastre vor fi foarte mari", ne-a declarat ieri vicepresedintele companiei Angst, stefan Padure. "In plus, ne vom confrunta cu o concurenta neloiala pe piata romaneasca", mai spune acesta. Concurenta neloiala Vicepresedintele Angst considera ca, prin interzicerea exportului de carne si preparate din carne de porc pe piata Uniunii Europene, producatorii care au facut investitii pentru alinierea unitatilor de productie la standardele europene vor concura pe piata autohtona cu cei care nu au facut astfel de investitii, data fiind perioada de tranzitie negociata cu autoritatile de la Bruxelles pana in 2009. "Compania Angst a facut pana acum investitii de peste 7 milioane de euro. Nu le putem amortiza prin pret, pentru ca ne confruntam cu aceasta concurenta neloiala", mai spune vicepresedintele Angst.

Romania are protejate pe piata Uniunii Europene doua produse carnatul de Plescoi si salamul de Sibiu. "Nu putem exporta prin prelungirea embargoului nici una dintre aceste doua marci afirma stefan Padure. Dat fiind faptul ca embargoul presupune interdictia vanzarii pe piata Uniunii Europene a carnii si produselor din carne de porc obtinute la o temperatura de fierbere mai mica de 70 de grade, cu aceste produse crud-uscate nu mai avem nici o sansa sa iesim prea curand. Am putea exporta crenvurstii sau salamurile fierte, dar concurenta este acerba pe aceste produse, iar singurul nostru atu, forta de munca ieftina, a disparut." Vicepresedintele Angst afirma ca, la ora actuala, se inregistreaza un deficit mare de forta de munca si in sectorul industrializarii carnii. "Transatorii si macelarii calificati au plecat in Spania si Italia. Cei care au ramas sunt platiti aproape la nivelul din UE", explica acesta. Situatie grava in Romania In momentul aderarii la UE, la 1 ianuarie 2007, embargoul era valabil pana la 30 septembrie, insa pesta porcina nu este controlata mentioneaza documentul Comisiei Europene. Reuniti miercuri la Bruxelles, experti veterinari din cele 27 de state membre au decis prelungirea diferentiata a acestor masuri, ca urmare a numarului inegal de focare de infectie detectate. "Situatia este deosebit de grava in Romania, unde in august au fost detectate cazuri in marile ferme comerciale si 164 de cazuri in micile ferme de crestere a porcilor, in primul semestru al anului 2007" conform aceleiasi surse. Ce sanse avem? Romania va putea solicita mai devreme de finele anului 2009 ridicarea embargoului impus de UE privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania, daca nu va mai inregistra nici un focar de pesta porcina clasica timp de sase luni, a declarat, pentru Rompres, presedintele Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis. Acesta a precizat ca CE ia decizii pe termen lung, din cauza procedurilor, dar, in cazul in care tarile cu interdictii demonstreaza ca indeplinesc conditiile impuse, pot solicita mai devreme ridicarea embargoului. Heavens Pig, din judetul Arges, a deschis, la jumatatea lunii august, primul sau magazin de produse din carne, in Pitesti. Compania, parte a Grupului Iragri, este, de asemenea, in curs de finalizare a negocierilor pentru achizitionarea unei mezelarii. Administratorul Nicolae Mantu a sesizat oportunitatile de achizitii ale unei piete in criza si a iesit la cumparaturi.

Magazinul acesta este un proiect pilot, fiind, speram, primul dintr -un lant de 10-15, a declarat, pentru revista Fabrica de Carne, dl Mantu. Urmeaza ca, intr-o luna, doua, sa analizam rezultatele si sa calculam profitabilitatea. Inca nu ne-am stabilit un slogan, insa ne bazam pe atragerea clientilor prin oferirea de carne proaspata, direct de la producator.

De la momentul in care este sacrificat animalul si pna la cel in care carnea ajunge in galantare, trec aproximativ 4 ore si jumatate, precizeaza adminstratorul Heavens Pig. Compania argeseana detine, in momentul de fata, o ferma de ingrasare a porcilor, cu o capacitate de 3.000 de capete si o retea de distributie de carne proaspata. Magazinul face parte din strategia de dezoltare pe orizontala a companei, care mai are proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene, ce prevad constructia unui abator si a unei ferme de reproductie porci, cu o capacitate de 750 de scroafe. Incercam sa const ruim un puzzle, sa controlam intreg lantul din care rezulta produsul cu care ne prezentam in fata consumatorului. In acest moment, ne mai lipsesc ferma de reproductie si abatorul propriu, subliniaza dl Mantu.

Ferma de ingrasare a porcilor, detinuta din noiembrie 2009 de Heavens Pig, beneficiaza de cereale pentru furaje de la Agrona t, divizia de agricultura a Iragri (companie cu 17 actionari, romni si italieni) care administreaza aproximativ 2.500 de hectare d e teren, parte proprietate, parte in arenda. Anul trecut recolta a fost slaba din punct de vedere calitativ, dar am cautat totusi sa o valorificam la un pret ct mai bun. Am achizitionat asfel ferma de la Golesti si am folosit cerealele ca hrana pentru animale, explica Nicolae Mantu. Investitia de la Golesti a fost realizata in 2007 cu fonduri SAPARD si s-a ridicat la o valoare de 2.000.000 de lei. Mihai Serbanescu, inginerul zootehnist care se ocupa de aceasta, a precizat pentru FDC ca ferma a fost utilata cu tehnologii de ultima generatie si necesita supravegherea a numai 3 angajati. Halele sunt sub patent austriac, constructia silozurilor a fost stabilita de firma franceza Privee iar, in ceea ce priveste tehnologiile de functionare, am colaborat cu firma Tehnofavorit din Cluj, spune ing. {erbanescu. Animalele, rasa Pietrain, sunt hranite printr -un sistem complet automatizat si ajung de la 25 de kg la 110 kg in trei luni. Heavens Pig abatorizeaza deocamdata animalele la abatorul Rador si vinde carn ea prin reteaua proprie de distributie si, mai nou, prin magazinele proprii: Am incercat, acum un an (decembrie 2009), sa incheiem contracte cu patronii de abatoare, insa nimeni nu a fost dispus la asta. Spuneau imi dai telefon mine si eu iti spun ce pret iti dau si ct iti cumpar, poimine. Asa nu ai cum sa-ti construiesti o afacere si sa dispui de un cash-flow pentru a face fata platii furnizorilor si celor de la bugetul de stat. Singura solutie pe care am gasit-o, la acea vreme, a fost sa facem o mica distributie. Am achizitionat trei masini Iveco si am platit doar abatorizarea porcilor, dupa care ne-am luat produsele si le-am distribuit noi. Asta ne-a salvat in decembrie 2009 cnd s-au taiat subventiile, si 30% dintre micii fermieri nu au mai populat. Datorita distribuitiei proprii, am reusit sa ramnem pe piata si sa repopulam ferma, precizeaza dl Mantu. In acest moment, proiectul de constructie a abatorului propriu este in curs de aprobare. Sunt fonduri europene foarte multe dar, ca sa le accesezi Noi avem acest proiect de 2 milioane de euro (constructia abtorului, n.r.) si numai intocmirea dosarului si documentarea au durat cam un an de zile. Va dati seama ce inseamna pentru un mic femier care nu are putere finaciara sa mearga si sa sustina un astfel de proiect? N-are nicio sansa. Birocratia este foarte

mare, mentioneaza Nicolae Mantu. Aministratorul Heavens Pig considera ca: domeniul asta (al agriculturii n.r.) este foarte putin valorificat acum, insa are potential si ne-ar putea scoate din criza daca politicile statului ar fi orientate catre aceasta zona. Din pacate, agricultura si zootehnia au cam fost lasate de o parte. Sper ca guvernantii sa se mai trezeasca putin. Intre timp, compania isi continua politica de achizitii: Purtam discu tii pentru achizitionarea a inca o ferma pentru ingrasat porci, ceea ce inseamna ca vom ajunge la 35.000 de capete pe an, incheie optimist Nicolae Mantu. In industria alimentara, procedurile de igiena trebuie sa asigure securitatea produselor alimentare din punct de vedere microbiologic, ameliorarea proprietatilor senzoriale si nutritive ale acestora si prelungirea duratei limita de vnzare, de consumare si de utilizare optima. In cazul produselor alimentare ca atare, strategia aplicarii igienei implica evitarea contaminarii cu microorganisme in contact cu mediul extern, distrugerea microorganismelor si inhibarea microorganismelor care nu au putut fi distruse.

Cnd vine vorba de igienizarea spatiilor de productie, principalele etape sunt curatenia si dezinfectia. Igiena spatiilor de productie este un procedeu foarte important, pentru ca se elimina astfel riscurile contaminarii incrucisate a produselor in spatiul de procesare. In industria alimentara, igienizarea prin caldura se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune, care are o eficacitate germicida mai mare dect caldura uscata. Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte se face prin intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur, instalatii de sterilizare cu abur etc.). Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere sau autoclavare. Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de microorganisme, ieftina si nu lasa niciun fel de reziduuri toxice. Aplicata, insa, pe suprafete murdare si puternic contaminate, usuca depozitele de murdarie, care devin si mai aderente si protejeaza microorganismele pe care le inglobeaza. Ultraviolete In industria alimentara, radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia aerului din incaperile de productie si depozitare si pe suprafete. Ca urmare a ozonului degajat, alimentele bogate in grasimi pot produce rncezire. Pentru dezinfectie, se folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur, care emit radiatii cu lungime de unda de 240-280 nm, interval in care efectul germicid este maxim. Cele mai sensibile sunt bacteriile Gram negative nesporulate, urmate de cocii Gram pozitivi, sporii bacterieni si fungici si de virusuri. Efectul radiatiilor ultraviolete este influentat negativ de prezenta prafului si a peliculelor tulburi sau care contin grasimi. Pentru aceste motive, utilizarea radiatiilor ultraviolete se limiteaza in special la dezinfectia aerului. Aceasta metoda de igienizare a spatiului de procesare este completata de curatarea fizica a incaperii, prespalarea suprafetelor cu apa incalzita la aproximativ 50 de grade Celsius, curatarea chimica, cu ajutorul solutiilor chimice si clatire. Atmosfera modificata Un fapt foarte important, care trebuie luat in considerare atunci cnd se analizeaza calitatile nutritive ale carnii, este acela ca metodele uzuale de conservare influenteaza negativ proprietatile ei nutritive si organoleptice. Astfel, se prefera procedeele neagresive, ca utilizarea temperaturilor de refrigerare, care modifica intr-o mai mica masura insusirile senzoriale si nutritionale ale carnii. Ambalarea carnii proaspete are ca scop mentinerea culorii rosiatice si evitarea aparitiei germenilor patogeni anaerobi. Daca pastrarea carnii prin refrigerare are avantajul unor consumuri energetice si dotari mai putin costisitoare pentru producerea frigului pe toate verigile lantului frigorific, inconvenientul principal ramne durata de pastrare a carnii destul de redusa, de maximum 8 zile. In ultimii ani, au fost puse la punct o serie de procedee de conservare care sa sporeasca durata de viata a produsului: unul dintre acestea este ambalarea in atmosfera modificata (MAP). Atmosfera modificata utilizeaza azotul, dioxidul de carbon sau oxigenul, iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului si de posibilele deteriorari ale acestuia. Procedeul de ambalare in atmosfera modificata se foloseste mai ales pentru produse sub forma de bucati, pulberi, granule (condimente, supe in pulberi, ceai, lapte praf, alimente pulverulente pentru sugari, produse refrigerate). Aceasta metoda moderna de conservare, care utilizeaza proceduri neagresive, nedistructive si necontaminante pentru produsele alimentare in general si pentru carnea proaspata in particular, combina refrigerarea cu atmosfera modificata de gaze in interiorul ambalajului. Dioxidul de carbon este cel mai utilizat gaz in procedeul de ambalare in atmosfera modificata, insa si oxigenul, desi responsabil pentru degradarea produselor alimentare si pentru dezvoltarea microorganismelor aerobe, poate fi utilizat pentru conservare. Prin acest procedeu, produsele sunt ambalate de obicei in film celulozic/polietilena, caracterizat prin impermeabilitate fata de vaporii de apa. Criza economica a schimbat necesitatile de echipamente ale producatorilor din industria carnii, reducnd posibilitatea achizitionarii unei intregi linii de productie. Utilajele noi trebuie, astfel, sa fie adaptabile tehnologiilor deja existente in fabrici, sa fie eficiente, silentioase si sa economiseasca resursele de materii prime si energie. Tocmai pe aceste caracteristici insista si producatorii de echipamente in prezentarile lor, garantnd o functionare optima de mai multi ani si o nevoie de service redusa. Gasiti mai jos o selectie de sase utilaje de ultima ora, programabile electronic, fiabile si usor de igienizat.

Echipament de control al procentului de grasime din carne ProFoss Compania daneza Foss a lansat, in luna iulie a acestui an, linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. Echipamentul analizeaza continuu materia prima, ajustnd continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Spre deosebire de majoritatea echipamentelor similare,

Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie, indiferent de marca acesteia, fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam, crnati sau mortadella. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida, de unde transfera, la intervalele dorite, informatii catre un monitor electronic. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator. Sursa: www.foss.dk

Linia de umplut tavi ATF 120 Grasselli Garantata timp de trei ani, linia de umplut tavi ATF 120 a producatorului italian Grasselli este complet independenta si programabila dupa dorinta. Continutul poate fi asezat in tavi, in grupuri de una, doua sau trei felii sau in diverse alte combinatii alese cu usurinta de programator. Echipamentul, alcatuit in intregime din otel inoxidabil, are doua linii separate de productie ce pot fi setate diferit. Toate miscarile sunt servo-controlate pentru a garanta precizie totala si pentru a mentine curate marginile tavilor inainte de sigilare. De asemenea, toate piesele care intra in contact cu materia prima pot fi indepartate si spalate separat. Sursa: www.grasselli.com

Robotii de alimentare seria HP E de la Vemag Compania daneza Foss a lansat, in luna iulie a acestui an, linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. Echipamentul analizeaza continuu materia prima, ajustnd continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Spre deodebire de majoritatea echipamentelor similare, Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie, indiferent de marca acesteia, fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam, crnati sau mortadella. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida, de unde transfera, la intervalele dorite, informatii catre un monitor electronic. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator. Sursa: www.foss.dk Utilaj de gatit de mare viteza FPC Produse in Olanda, utilajele modulare FPC ofera posibilitatea gatirii rapide a liniilor de crnati. Produsele sunt incalzite simultan pe ambele parti, astfel incit transferul de temperatura sa fie maxim. Schimbul rapid de energie, precum si racirea imediata garanteaza o micsorare minima a produsului, fara arderea suprafetei exterioare. Totodata, operatorul poate alege gradul de colorare a produselor. Dimensiunea si forma acestora ramn neschimbate, multumita transportarii pe o banda performanta. Masinile sunt programabile de la un panou electronic intuitiv, usor de utilizat de catre toti angajatii. Sursa: www.foodprocessingconcepts.com Masina performanta de recuperare a carnii de pe oase Utilajul DMM 10 Townsend este destinat producatorilor de crnati, salam si mortadella, din carne de vita, oaie sau porc, putnd procesa pna la 900 de kg de materie prima pe ora. Intr-o prima etapa, utilajul selectioneaza oasele de anumite dimensiuni si le directioneaza catre camera de presare, unde carnea este recuperata fara a genera fragmente de os care sa necesite scanare ulterioara. Dupa trecerea printr-un filtru, oasele ajung intr-un container special, iar carnea poate fi transportata catre utilajele de productie a hamburgerilor, crnatilor etc. Are dimensiunile de 3255 mm X 1755 mm X 1870 mm si greutatea de 2400 de kg. Compania americana Townsend are si o unitate de productie in Olanda. Sursa: www.townsendg.com Mixerele Karl Schnell

Compania germana Karl Schnell ofera producatorilor din industria carnii mixere cu capacitate de la 30 la 6000 de litri, controlate de la un panou central si echipate cu platforma de ridicare, sisteme de racire, de vacuum, de masurare a temperaturii si de cntarire. Acestea pot amesteca materie prima de orice vscozitate si temperatura si pot fi conectate, cu mici ajustari, la majoritatea echipamentelor existente deja in fabrici. Potrivit evaluarilor din

revistele europene de specialitate, cele mai importante caracteristici ale acestor mixere sunt fiabilitatea, costurile mici de intretinere si igienizarea usoara si rapida. Sursa: www.karlschnell.de Pus la zid n ultimii ani, carnea de porc este n atenia nutriionitilor, cu excepia maladiilor civilizaiei, care mai scad puin din popularitatea greu ctigat.

Prin carne se nelege musculatura striat a carcasei animalului sau psrii, mpreun cu toate esuturile cu care vine n legtur natural, adic mpreun cu esutul conjunctiv, esutul gras, esutul osos, vasele de snge i nervii care se gsesc n musculatura striat. Compoziia chimic a crnii de porc este determinat de proporia diferitelor esuturi, proporie care variaz n funcie de vrst, specie, starea de ngrare i regiunea anatomic. SURS DE NUTRIENI Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate, adic furnizeaz toi aminoacizii eseniali necesari n proporiile apropiate ale proteinei etalon. Lipidele din carnea de porc (reprezentnd n medie circa 7,5 g/100 g carne), sunt o surs important de acid linoleic conjuga t, care n lumina celor mai recente studii (Departamentul de tiina alimentului i tehnologii de la Universitatea din Nebraska, SUA) poate furniza protecie mpotriva unor forme de cancere, precum i a unor afeciuni cardiace datorit proprietilor sale antioxidante. Carnea de porc este i o excelent surs de vitamine i oligoelemente, asigurnd necesarul ntre 10% (pentru acidul pantotenic) i 65% (pentru tiamin vitamina B1) din doza zilnic recomandat. De asemenea, este o surs excelent de piridoxin, ciancobalamin, biotin, niacin - vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sntos. Mineralele coninute de carnea de porc asigur ntre 9% (pentru fier) i 36% (pentru zinc) din doza zilnic recomandat, dar i de fosfor i magneziu. Cutm n alimente exotice (muchi argentinian, somon norvegian, brnz elveian etc.) sursa noastr zilnic de zinc, important att pentru funcionarea pancreasului ct i pentru creterea imunitii organismului, fiind implicat n formarea anticorpilor, i uitm de o surs foarte la ndemn i foarte autohton i tradiional n dieta romneasc - carnea de porc. Dieta ideal este dieta care tie s combine ntr-un echilibru perfect toate darurile naturii, cci "natura a fcut mai bine".

Carnea de porc se va scumpi cu pn la 25%, n 2010, n lipsa subveniilor, spun productorii

Publicat 03.12.2009 11:45 Ultima modificare 03.12.2009 11:48 Exist 5 preri pe aceast tem.

Yahoo Messenger Facebook Digg Delicious StumbleUpon Twitter

Preul crnii de porc se va majora cu pn la 25%, nc din primele luni din anul 2010, dac Romnia nu va obine din partea Comisie i Europene o prelungire a perioadei n care se pot acorda ajutoarele de stat, au declarat pentru NewsIn reprezentanii marilor productori din domeniu.

"Subvenia pe cap de animal reprezint aproximativ 20% din costul de producie al crnii de porc, iar n lipsa acesteia, productorii nu vor avea cum s susin costurile. Astfel, ne putem atepta ca din primele luni ale lui 2010 preul crnii de porc s creasc cu peste un leu pe kilogram", a declarat pentru NewsIn preedintele Patronatului Romn al Crnii de Porc, Gheorghe Caruz. Astfel, acesta a explicat c dac, n prezent, un kilogram de carne de porc n viu poate fi cumprat cu circa 5,2 lei, dup primele luni din 2010 acesta ar putea ajunge pn la 6,4 lei/kilogram. "Cred c n alte condiii vor disprea productorii, pentru c oricum sunt n pierdere. Dac nu se gsete o soluie ca i productorii s poat obine ct de ct profit ei vor nchide. De asemenea, o alt situaie grav va fi reducerea efectivelor de animale, mai ales n contextul n care deja unele firmele mari au nceput s ia aceast msur", a mai spus Caruz. De asemenea, preedintele grupului Agricola Bacu, care deine ferme de porci, Grigore Horoi, a declarat pentru NewsIn c o scumpire cu circa 25%, la raft, a crnii de porc ar putea aprea la nceptul primverii 2010, dac autoritile nu reuesc s prelungeasc acordarea aj utoarelor de stat pentru acest sector. "Dac nu se prelungete sau nu se nlocuiete acest sprijin financiar pentru creterea animalelor, ne putem atepta la sfritul primului trimestru din 2010 la o cretere a preului crnii de porc la raft cu circa 25%. Exploataiile i procesarea din Romnia au ajuns la nivelul altor ri din Vest i producem la aceeai calitate, aa c meritm s beneficiem i noi de subvenii mari asemenea lor", a explicat Horoi. n plus, directorul executiv al Patronatul Romn al Crnii de Porc, Stanca Tudor, a explicat c efectul neacordrii subveniilor va fi resimit mai puternic de productori, n contextul n care va avea loc n perioada cea mai slab din an din punct de vedere al vnzrilor de carne de porc. "Creterea preurilor ine i de pia. Nenorocirea este c neacordarea subveniilor ncepe de la 1 ianuarie i se suprapune cu cea mai proast perioad de pia din an. n industria crnii de porc exist o anumit periodicitate de la 1 ianuarie pn la 1 mai piaa este foarte proast. Pn acum costurile erau susinute prin aceste subvenii, iar dispariia lor va duce la o cretere a aceastora, care se va reflecta ulterior n preul final al produselor. Acest lucru ar putea nseamna circa 22% cretere, de la nceputul anului", a declarat Stanca Tudor. Pe de alt parte, preedintele Asociaiei Romne a Crnii (ARC) i acionarul productorului de mezeluri, Angst, Sorin Minea, e declarat c piaa romneasc nu ar suporta o cretere important a preului crnii de porc. "Comerul intracomunitar e liber, 70% din materia prim se cumpr din Europa. Dac piaa european va pstra acela trend i leul nu se va prbui, preurile pot rmne aceleai. E foarte greu s cred c preurile vor crete pentru c piaa nu va putea suporta o asemenea majorare. Gradul de suportabilitate al pieei este la un anumit nivel, deja se lucreaz la limita subzistenei", a spus Minea. Totodat, marii productori de carne de pui declarau recent pentru NewsIn c preul produselor obinute de acetia va crete ncepnd cu 2010 cu pn la 20%, ca efect al neacordrii subveniilor, iar unii productori ar putea chiar s renune la aceast activitate. Tendine n cercetarea i creterea porcinelor Din toate timpurile, fora dezvoltrii agriculturii a fost propulsat de necesitatea asigurrii hranei unor populaii i cu att mai mult acum, la nceputul acestui nou mileniu, cnd omenirea i pune ntrebri ngrijortoare asupra modului n care va evolua viitorul ei.

Organismele internaionale abilitate estimeaz c, pn n anul 2030, producia agricol ar trebui s se dubleze pentru a asigura o hran decent populaiei existente n prezent, dar pe de alt parte se apreciaz c, pn n acel an, creterea populaiei va depi 10 mil iarde locuitori. n cadrul agriculturii i industriilor asociate, un loc extrem de important l ocup producia de carne de porc. Datele statistice arat c, pe plan mondial, carnea de porc depete 40% din totalul consumului de carne, iar pentru unele ri chiar 50%. Mai mult, consumul de carne de porc s-ar putea s creasc n viitor, ca urmare a reticenei consumatorului fa de carnea de vit, pe de o parte i, pe de alt parte, a reconsiderrii nutritive i dietetice a crnii de porc. Transformri spectaculoase Industria creterii porcinelor are o pondere important n multe regiuni ale globului, cu milioane de porci produi anual, asigurnd mii de locuri de munc. n ultimii 50 de ani, n acest sector s-au produs transformri remarcabile, care nu s-au nregistrat la nicio alt specie. Spre exemplu, este suficient s amintim c populaiile de porci crescute azi au cu 50% mai puin grsime fa de cele cu 50 de ani n urm. n ciuda acestor progrese, n ultimul deceniu am asistat la o nou serie de ncercri de reforme n acest sector, pe toate pl anurile: tehnic, economicoorganizatoric i de management. Toate aceste transformri au fost generate de cerinele consumatorului i de aspiraiile ctre eficiena economic i au avut ca for cercetarea tiinific. n ultima perioad, cerina consumatorului a vizat, n primul rnd, securitatea alimentaiei, deoarece ncrederea consumatorului (n special cel european) n agricultur i industria alimentar a fost zdruncinat de unele evenimente, cum au fost problemele dioxinei sau epizootia de encefalopatie spongiform. Cu faa spre cercetare De aceast situaie au profitat din plin supermarket-urile care, erijndu-se n aprtorii consumatorilor, au ntreinut de multe ori aceste psihoze, crend presiuni artificiale asupra productorilor. n orice caz, n acest moment, aa cum a declarat comisarul pentru sntate al UE, este clar c toate eforturile trebuie focalizate, n prezent, pentru rectigarea ncrederii consumatorului n producia agricol i industria alimentar. Fora chemat s rezolve atingerea acestui deziderat i armonizarea lui cu profilul productorului este cercetarea tiinific. n ultimii ani a fost bine neles faptul c problemele practice nu pot fi rezolvate doar printr -o cercetare superficial aplicativ, fiind absolut necesar o ntoarcere la baz, la cercetarea fundamental. Competiia pe pia este foarte dur i toi cei care au crezut c agricultura i industria alimentar sunt sectoare vechi, conservatoare i progreseaz lent sau nelat i au fost eliminai, fiind prini nepregtii de evoluia pieei. nvingtorii s-au detaat dintre cei care au rspuns prompt la schimbri, propunnd alternative bine fundamentate tiinific. O reconsiderare necesar O schimbare de optic s-a produs i n ceea ce reprezint porcul pentru omenire, i anume: surs de hran; surs de materii prime pentru industria biofarmaceutic i medicin; surs de materii prime pentru industria uoar. Ca surs de hran, carnea de porc merge pe dou direcii principale: carne proaspt pentru mcelrie i carne pentru pr ocesare. Parametrii de calitate a crnii nregistreaz diferene pentru cele dou direcii, ns ca deziderate comune rmn uniformitatea carcaselor, procentul de esut muscular n carcas i proporia de carne n regiunile anatomice dorite de industrie. Pentru industria biofarmaceutic i medicin trebuie artat c peste 40 de produse utilizate n tratamente umane provin din e suturi de porcine, la care trebuie adugate valvele cardiace i xenotransplantul de organe. n industria uoar pot fi prelucrate o serie de subproduse, cum ar fi: pielea, prul i copitele, astfel nct acest minunat organism viu poate fi folosit n totalitate pentru beneficiul omenirii, fr a irosi nimic.

10

innd cont de aceste considerente, cercetarea tiinific este singura for care, n final, va da rspunsuri diversitii de probleme ridicate de productori, procesatori i consumatori. Problema reorganizrii i susinerii acestei activiti, precum direciile i prioritile domeniului, rmne complex i est e necesar s fie tratat separat. Dr. tefan MANTEA, cercet. t. princ. gr. I Ing. Mariana SANDU REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2008

Importana creterii suinelor n ara noastr creterea suinelor este o tradiie, romnii fiind mari consumatori de carne de porc. Creterea suinelor este o afacere rentabil n momentul n care este fcut corespunztor, porcul furnizeaz 47 -48% din totalul produciei de carne. Ca importan zootehnic, porcul se situeaz pe locul 2 dup taurine. Pe lng carnea de porc, se obin i alte produse care sunt foarte va loroase cum ar fii grsimea, piele, prul, gunoiul de grajd. Pe pia este o cerere din ce n ce mai mare de protein de origine animal i implicit de carne de porc. Din aceasta cauz a trebuit s se realizeze o cretere a efectivelor de animale, diversificnd n acelai timp rasele de porci. n ultimii ani, consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce n ce mai slab (fr grsime). Pentru a satisface cererea consumatorilor, rasele de porcii au trebuit sa fie perfecionate, implicit cu aceasta a trebuit s se perfecioneze i tehnologia de cretere. Datorit nsuirilor ei, aceast specie prezint foarte multe avantaje, att economice ct i sociale: - aceast specie se adapteaz foarte bine la toate condiiile de mediu acestea nefiind pretenioase nici la hran nici la clim. Din aceast cauz porcii pot fii crescui n toate zonele rii; - suinele fiind o specie omnivor, ele valorific foarte bine o gam mare de furaje (cereale, leguminoase, bostnoase, rdcinoase, resturi din industria alimentar), toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficien economic; - suinele au o precocitate ridicat, att la producia de carne ct i la reproducie; - prolificitatea este deosebit la aceast specie (8-12 produi, chiar i mai mult la rasele specializate); - gestaia are o durat foarte mic, 114-115 zile; - suinele au o fecunditate ridicat, diferenele fcndu-se doar n sistemul de exploatare; - suinele valorific hrana mai economic dect alte specii, au un randament la sacrificare ridicat, ntre 72 -82%, valoarea energetic a crnii este foarte ridicat; - din carcasa unui porc se folosesc att produsele secundare, ct i subprodusele Referat despre Tendinte si perspective in cresterea porcinelor in Romania Ponderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in aplicarea programului de ameliorare, a tehnologiilor moderne de furajare si exploatare. Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua astfel: - o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva; - o calitate inferioara in gospodariile familiale. De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile. In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exporta-toare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului, crescatorii neputand valorifica eficient productia pe piata interna.

11

Fata de aceasta situatie, sectorului de cresterea porcinelor in pre-gatire pentru integrarea in Uniunea Europeana, ii revin o serie de sarcini care in mare pot fi sintetizate astfel: - organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii, asociatii, patronate s.a.); - respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in asigurarea conditiilor de exploatare; - masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine; - aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea unui produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din utilizarea unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o combinatie optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de carne (peste 55%); - administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura materialului genetic; - renuntarea la vaccinarea antipestoasa; - folosirea celor mai ieftine mijloace de productie, capital, munca si tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii de porc conform cu standardele europene. In rezolvarea celor de mai sus, in tara, s-au efectuat urmatoarele: 1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la porcine (2003). Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara (tabelul 5). 2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP. Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape: - alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase); - alegerea aparatelor (Fat-o-Meater, Ultra Fom 200, Ultra Fom 300, Z.P.); - efectuarea disectiilor conform cu cerintele U.E.; - prelucrarea statistica a datelor; - instruirea primilor clasificatori si controlori; - elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii. 3) Subventia pentru carnea de porc de 8.000 lei/kg care sa protejeze productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima perioada. Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in conditiile integrarii in U.E. In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat si pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc. In viziunea reglementarilor U.E. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini: - promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de protectia animalelor si a mediului; - cercetari la cerere (ameliorare, furajare, reproductie, tehnologii etc.); - sarcini de control pe baza legii zootehniei; - testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare; - instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti; - informatii si consultanta pentru fermieri; - sarcini economice pentru autofinantare Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se desfasoara la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. societate comerciala infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Porcinelor Peris. Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in tabelul 6. Factorii care influenteaza cresterea porcilor Cresterea si ingrasarea porcilor, in gospodaria familiala reprezinta o necesitate obiectiva, deoarece prin aceste indeletniciri se asigura necesarul de carne pentru consum propriu, iar prin extinderea numerica si crearea exploatatiilor de semisubzistenta, acestea pot deveni aducatoare de venituri in zonele de ses, unde cerealele obtinute la preturi avantajoase pot fi valorificate eficient.

Pentru a realiza 1 kg de crestere in greutate, porcii au nevoie de 3,5-4,5 UN, adic 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot adauga si nutreturi suculente (sfecla, bostanoase, leguminoase).

12

Cresterea porcilor este influentat de o serie de factori. Factorii exogeni se refera la: cantitatea, calitatea si modul de administrare a hranei, conditiile de ngrijire, tehnologia de crestere si ingrasare, modul de efectuare a transportului. Factorii endogeni sunt rasa, nivelul de ameliorare al animalelor, prolificitatea, capacitatea de alaptare, numarul si greutatea purceilor intarcati, precocitatea si valorificare furajelor, sanatatea si rezistenta organismului, randamentul la sacrificare si calitatea carcasei. Sexul influenteaza de asemenea productia de carne. Masculii castrati si necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % decat femelele, dar femelele dau o carne mai superioara din punct de vedere calitativ, si cu grasime mai putina. Ingrasarea porcilor este mai rentabila la varsta tanara. Ingrasarea la varsta mijlocie incepe la 6 luni iar la cea adulta dupa 12 luni sau dupa ce animalul a fost scos de la reproductie. Furajele care intra zilnic in hrana porcilor trebuie sa fie usor digestibile, cu alte cuvinte acestea sa poata fi usor transformate de catre stomacul porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in carne. Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins intre 80-90 % din cantitatea totala si acesta se realizeaza cand hrana administrata are la baza orz si porumb cu adaos de concentrat proteino vitamino mineral Rasa de porci Negru de Strei

Porcul de Negru Strei sa format in bazinul raului Strei, in jurul anilor 1870 -1880.

Rasa s-a format prin incrucisarea nedirijata dintre a rasei locale Stocli cu rasele Mangalita si Berk. Aceste porcine sunt rustice si rezista conditiilor de clima, ingrijire si furajare. Culoarea porcului de Strei este neagra. Animalele au o greutate corporala la varsta adulta de 140 -150 kg scroafele si 175-180 kg vierii. Prolificitatea scroafelor este mijlocie, obtinandu-se , in medie 9-10 purcei la o fatare din care 8-8,5 ajung la intarcare. Varsta la care animalele se introduc la reproductie este de 11-12 luni. Porcul Negru de Strei are caractere morfo productive mixte. Pusi la ingrasat, porci realizeaza sporuri medii zilnice de crestere in greutate de 480-550 grame, cu un consum specific de 5 - 5,3 UN/kg spor. Importanta acestei rase a fost limitata pana in prezent. O data cu dezvoltarea tehnologiilor de crestere ecologica a animalelor, au fost intreprinse lucrari de ameliorare si de selectie a porcului Negru de Strei. Cresterea porcilor in fermele mici

13

Pe plan mondial, in tarile cu un sector de crestere a porcinelor dezvoltat, se practica sistemul de ferme cu circuit inchis sau sistemul fermelor specializate (producatoare de purcei; de cresterea tineretului; de ingrasare - finisare)

Sectoarele de crestere a porcilor Activitatea de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara in patru sectoare care sunt:

Monta si gestatia: include scroafele in pregatire pentru monta, scroafele gestante, vierii si tineretul pentru reproductie; Maternitatea: este sectorul in care are loc fatarea, cresterea purceilor sugari pana la intarcare la varsta de 35 -42 de zile; Cresterea tineretului: include purceii intarcati de 35 -42 de zile pana la 72 -80 de zile, adica pana la greutatea de 25-30 de zile; Ingrasatoria: cuprinde faza I, respectiv de la grautatea de 25-30 kg pana la 55 kg; faza II, de la 56 kg si pana la 110-120 kg.

Indicii de reproductie si productie intr-o ferma mica Indicii de reproductie: fecunditate: 75 %; prolificitate: 9 purcei; indice folosire a scroafei: 2 fatari/an.

Indicii de crestere: spor mdiu zilnic sugari: 160 g/zi; spor mediu zilnic tineret: 370 g/zi; spor mediu zilnic porci grasi: 550 g/zi.

Pierderi prin mortalitati: maternitate: 10 %; cresa: 4%; crestere - ingrasare: 1 %.

Durata de stationare:

14

maternitate - cresa: 110 zile (42 +68); crestere - ingrasare: 150 de zile;

Reforma: scroafe matca: 20 -50

Efectivul mediu de exploatare intr-o ferma cu 10 scroafe

20 de fatari pe an; 180 de purcei obtinuti total; 18 purcei - pierderi in maternitate (10%); 162 purcei intarcati; 6 purcei - pierderi la cresa (4%); 156 purcei trecuti la ingrasare; 2 porci - pierderi la ingrasare; 154 porci ingrasati livrati la abator; 6 scrofite necesar pentru inlocuire (30%).

Reguli de amplasare a adaposturilor de porci:

se orienteaza cu axa lunga pe directia vantului dominat, daca adapostul are ferestre pe ambele parti; se orienteaza cu axul lung pe directia Est-Vest daca ferestrele si usile sunt amplasate pe peretele spre Sud; interiorul adapostului se compune din boxe, alei de circulatie, canale pentru colectarea dejectiilor; boxele au spatiul impartit in: zona de odihna (asternut de paie); zonade hranire si adapare; zona de defecare si urina ( are un gratar cu diametrul 10);

Microclimatul din adapost: Temperatura maternitate 18-22 grade C; purcei fatare 32 -24 grade C; purcei intarcati 19 -26 grade C; purcei in crestere 16 -22 grade C; vieri + scroafe pentr monta 17 -20 grade C; scroafe gestante 15 -18 grade C; porci la ingrasat 16 -20 grade C.

Umiditatea

15

purcei pana la 20 kg 60-80%; scroafe si vieri 50-80%; crestere, ingrasare 50-80%.

Viteza maxima a aerului maternitate si purcei intarcati 0,15 m/sec scroafe, crestere, ingrasare 0,20 m/s

Nivelul maxim al gazelor ambientale in adapost CO2 - 0,15 -0,20 vol%; NH3 - 10 ppm; CO - 0 ppm; H2S - 0 ppm.

Maxim de aer proaspat pe animal scroafe cu purcei 250 mc purcei intarcati 30 mc/ora scroafe gestante 150 -300 mc/ora crestere si finisare 30-100 mc/ora Ingrasarea porcinelor

Ingrasarea pentru carne; Ingrasarea pentru carne si grasime; Ingrasarea pentru grasime.

16

Ingrasarea pentru carne Ingrasarea pentru carne (timpurie) este cel mai convenabil din punct de vedere economic si se poate practica cu succes in exploatatiile familiale, deoarece porcii ating la varsta de 7-8 luni greutatea de 100-110 kg/cap. Ingrasarea timpurie are avantajul ca porcii in varsta de de 3-4 luni sunt supusi unui proces intens de crestere si ingrasare. De asemenea prin ingrasare timpurie se obtine o carne gustoasa cu mai putina grasime. Pot fi supusi acestui sistem de ingrasare purceii proveniti din rase precoce cu un potential mare de crestere si dezvoltare. In exploatatiile familiale sunt ingrasati in acest sistem, porcii albi, care au la baza Marele Alb sau metisi acestora cu rasa Landrace. La varsta de 3 luni, cand au greutatea de 28-30 kg purceii sunt trecuti la categoria porci la ingrasat. Hrana de baza trebuie sa fie concentaratele (uruieli de cereale), completate cu nutreturi proteice (faina de carne, srot de floarea soarelui sau soia, lapte degresat sau zer), cu vitamine, saruri minerale sau nutreturi combinate. Nutreturile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment de hrana, pentru a stimula digestia. Coeficientul de digestibilitate al furajelor trebuie sa de peste 85%. Orzul trebuie sa detina ponderea in amestecul de concentrate in perioada de crestere si ingrasare. La inceputul perioadei de ingrasare trebuie sa asiguram 110 g proteina digestibila pentru fiecare UN (unitate nutritiva) Prima faza de ingrasare trebuie sa asigure cresterea in greutate de la 30 kg la 70 kg. In acesta faza grasunii depun 450 grame spor / cap / zi cu un consum specific de 3 UN / kg spor. Amestecul retetei furajere de 100 kg, in aceasta faza, este alcatuit din: 30 kg uruiala porumb; 43 kg uruiala de orz; 11 kg uruiala de mazare; 13 kg faina de carne; 2 kg faina de oase; 1 kg sare. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. Faza a doua de ingrasare se realizeaza de la greutatea de 70 kg si pana la 110 kg. Ritmul de crestere a porcilor in faza asta este mai intens, iar sporul obtinut se face pe baza depunerii de carne in carcasa si mai putina grasime. Aceasta faza dureaza aproximativ 6070 de zile. Rezulta un spor lunar de 18-20 kg. Sporul se realizeaza cu un consum specifc de 4-5 UN / kg spor. Amestecul retetei furajere de 100 kg, in aceasta faza, este alcatuit din: 40 kg uruiala porumb; 32 kg uruiala de orz; 12 kg uruiala de mazare; 10 kg faina de carne; 5 kg faina de lucerna; 1 kg sare. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. Amestecul se poate da sub forma uscata sau umeda, fractionat sau la discretie, in hranitoare automate.

Ingrasarea pentru carne si grasime Sistemul de ingrasarea pentru carne si grasime (mixta) are o practica indelungata in Transilvania si are ca scop obtinerea de carne frageda, cu fibra musculara fina si bine impanata cu grasime. Ingrasarea mixta se recomanda numai pentru consumul gospodaresc deoarece satisface necesitatile traditionale si reprezinta principala preocupare pentru a avea carne si preparate de carne conservate tot timpul anului. La ingrasarea mixta se folosesc grasuni de la rasele mixte precum Albul de Banat, Bazna, Marele Alb, metisii acestora si chiar metisii proveniti din rasa Mangalita. La ingrasare mixta exista o perioda de pregatire si una de ingrasare. In perioada de pregatire se recomanda ca in timpul iernii ratiile sa fie compuse din 50% cereale, 45% cartofi; si 5 % faina de lucerna sau 75% amestec de cereale, 20 % sfecla si bostanoase si 5 % faina de lucerna. In timpul verii ratia se constituie 75-80% amestec de concentrate si 20-25% nutret verde administrat in adapost sau pasune. Cartofii se administreaza fierti in amestec cu concentratele dupa ce apa in care au fost fierti a fost indepartata. In perioada de pregatire se asigura 110 grame proteina digestibila pentru fiecare UN. Consumul specific este de 4UN / kg spor, iar sporul zilnic de 500 grame. In perioada de ingrasare se distinge doua etape de ingrasare. In etapa I, ingrasarea are loc de la 70 kg la 110 kg cu furaje ieftine precum bostanoasele si cartofii care ajun pana la 50% din ratie iar restul necesarului se completeaza cu amestec de concentrate si saruri minerale. Se asigura 95 g PD (proteina digestibila) / 1UN.

17

In etapa II, ingrasarea are loc de la 110 kg la 140-160 kg, in care ponderea in ratie o detin concentratele. Suculentele se inlocuiesc cu porumb si orz. Se asigura 75 g PD (proteina digestibila) / 1UN. Metoda mixta se preteaza pentru obtinerea produselor traditionale de carne in sistem gospodaresc.

Ingrasarea pentru grasime Ingrasarea pentru grasime (tarzie) este o ingrasare de recondtionare pentru valorificarea vierilor si scroafelor care si-au incheiat activitatea de reproductie. Reconditionarea se realizeaza pe o durata de 3-4 luni timp in care se obtin sporuri de 800-900 grame / zi, cu un consum de peste 5,5 UN / kg spor. In perioada de pregatire, care dureaza 30 de zile se vor consuma furaje ieftine din gospodarie format din 65% suculente 15% faina de lucerna si 20 % concentrate. In perioada de ingrasare, care dureaza 50-60 de zile, se reduc suculente si creste progresiv adausul de concentrate. Trebuie sa asigure 7,5 UN / zi si 60-90 grame PD / UN. In perioada de finisare, care dureaza 20-30 de zile, creste procentul de concentrate din ratia furajera pana la peste 80%. Rasa Duroc

Rasa Duroc s-a format in partea de Nord - Est a Statelor Unite ale Americi. Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare, avand culoarea roscata. Coformatia corporala se caracterizeaza printr-o dezvoltare proportionala a diferitelor regiuni corporale, prin lungime, largime si adancime bune si printr-o buna dezvoltare a tesutului muscular pe tot corpul, dar mai ales pe partea posterioara. Lungimea cotletului este foarte buna, suncile sunt bine dezvoltate si globuloase. Calitatea carcasei este buna, iar calitatea carnii este superioara. Pentru obtinerea hibrizilor comerciali, rasa Duroc este folosita ca rasa paterna.

O companie de export din Olanda care se ocupa de vanzarea porcilor si purceilor in Romania, va ofera purcei din rasa Duroc, de calitate superioara si la preturi avantajoase. Transportul si actele necesare sunt aranjate de compania de export olandeza. Oferta generala este urmatoarea: purcei; circa 750-800 de bucati calitate/rasa: Duroc;

18

 distributie: Franco Romania; greutate: plecare Olanda 24-25 de kg /buc; pret: 40 de euro pentru purcel de 21 de kg - pentru fiecare kg in plus se adauga 1(un) euro la pret; greutate: camion plin-camion gol (greutatea neta); plata; 7 zile dupa primirea tansportului; Va rugam sa trimiteti un email inapoi (daca sunteti interesat si daca veti fi poate interesat mai tarziu) la aceeasta adresa de email sau la ancapali@hotmail.com, kosseh@hetnet.nlsau sa contactati firma, la numarul de telefon 0031618866841 (lb romana) sau 003154988690 (lb engleza).

Depi International BV (2)

CRETERA SCROAFELOR. Numele Jules Dekers deja n domeniul comerului cu purcei este renumit. Iniial Jules a fost cresctor de scroafe. Cresctoria lui proprie de scroafe deja este pentru el o activitatea secundar. Actualmente principala sa activitate este comer cu purcei. Scroafe cresc n grajduri moderne (2003) n grupe cu spaiul propriu de ngrare. Aici se afl o secie mare cu 12 sptmni i n grup. Amoniacul se reduce aproape n total din caza rciri cu schimbtor de ap. Alte de 4 sptmni n grup se cresc n dou departamente mai mici (1995). Aici n anul 2007 s -au montat filtre de aer biologic. La fel aceste sunt valabile i pentru zon, unde se nasc purcei. ntregul complex este n conformitate cu cerinele cele mai severe la mediul nconjurtor. Purcei se cresc n diferite departamente. Fiecare departament are 16 cocini, n care fiecare cocin poate s se culce 15 purc ei. Purcei au spaiul suficient pentru micare, i la fel uor i se pot controla. n ntreprindere cu scroafe lucreaz 3 angajai. Sub conducerea efului ntreprinderi ngrijesc toate scroafe. Scroafe se nmulesc industrial prin intermediul fecundrii artificiale i schimbarea scroafelor se face din cresctoria proprie. Pentru c aceast ntreprindere nu import animale de nici-un fel, este posibil s in numrul mbolnvirii la nivel foarte sczut. Scroafe ndeplinesc statut A. Aceste se controleaz fiecare 2 sptmni prin recoltarea sngelui de la scroafe i purcei. Purcei la fel se vaccineaz de dou ori cu substan MYCOPLASMA. Prima vaccinare se aplic trei zile dup natere i a doua vaccinare dup 24 zile. Purcei sunt de aceia sntoase i n cresctoria noastr asta se poate vedea. Mai departe reglementar se controleaz contra substane la PRRS i Salmonel. (Este vorba de proporie foarte mic). n ntreprindere nu a aprut scabie. Prin acea , c creterea scroafelor ntreinem n starea ce mai bun a snti, dobndim tehnic rezultate optime. Purcei livrai sunt la fel foarte sntoase i ating rezultate bune de cretere i tiere.

19

CRETERE : Rennoirea creteri scroafelor realizeaz Jules Derks din creterea proprie. Pentru acest scop se selecteaz cele mai bune scroafe. Aceste scroafe se mont cu spermele cumprate special selectate din vieri fr boal n Olanda i strintate. Mont acestor scroafe n aceast cresctorie se face prin intermediul fecundri industriale artificiale. n acest scop se asigur sperme verilor, care se cresc aici pentru mont. Sperm se dilueaz i se pune n pungi. Scroafe pregtite pentru fecundare dup ace se mont cu aceast sperm. Toi vieri, care se gsesc n aceast cresctorie, aici s -au nscut. Pentru vnzare se cresc la fel vieri Pitrain care se potrivesc n industria fecundri artificiale. Aceti vieri au motenitori cu foarte mare procent de carne cu media 100 IXP. Motenitori la fel au forte bun cretere zilnic i converzie de ngrare. La dispoziie sunt diferite referene. Scroafe i vieri se ngrijesc n spaiul separat acestei ntreprinderi. n ntreprindere nu se transport alte animale. La fel pentru acea, ca s fac prevenirea izbucniri diferitelor boli. Se aduce numai sperm fr PRRS din vieri specifici, ce este necesar pentru ntreinerea i creterea altor vie

COMER : Jules Derks comerul cu purcei i porcine este acea parte ntreprinderii, care se ocup cu vnzarea n Germania i Olanda. Pe aceast pia livrm deja de 12,5 ani. Pn la 1. februarie 2006 am realizat sub denumirea Gebr. W. en J. Derks (Frai W. i J. Derks). Jules Derks cumpr purcei direct de la cresctori de scroafe olandezi. Aceti cresctori au majoritatea scroafelor Pitrain. Pen tru desfacerea n Germania trebuie s ndeplineasc statutul A (fr apariie Aujeszky). n acest comer se utilizeaz contacte comerciale stabile. Ne strduim s contactm pe cresctori scroafelor olandezi direct pe porcine germane cu orientarea pentru carne. n caz, c unul dintre cresctori a scroafelor nu ndeplinete statut A, contactm pe cresctori porcinelor olandezi cu orientarea pentru carne. n caz, c v intereseaz contacte stabile cu unul din cresctori de scroafe din Olanda sau Germania cu orientarea creteri p entru carne, putei s ne oricnd contactai. Ne strduim s ncheiem mai ales contacte comerciale stabile. n cazul n care aceste nu sunt posibile, suntem aa operativi, c cutm rezolvarea potrivit pentru cerere sau ofert. Posedm de o reea deas cu contacte comerciale i livrm la fel sc roafe SPF sau scroafe specific vaccinate, de exemplu MYCOPLASMA/PRRS sau APP. Adaposturi usoare pentru porci Profesorul Gary Onan, de la Universitatea din Wisconsin, Riverr Falls SUA, a susinut la Universitatea de tiine Agricole a Banatului din Timioara o serie de ntlniri, cursuri i expuneri cu tema structuri uoare semicirculare pentru ingrasarea porcilor. Elemente constructive. Adposturie sunt de capacitate mic (150-240 cap.) i sunt destinate ngrrii porcilor de la 15 -20 kg pn la greutatea de sacrificare (115-120 kg) cu respectarea principiului totul plin totul gol. Deoarece este necesar asigurarea unei suprafee de cca. 1,1mp/animal, un adpost pentru 180 capete va avea dimensiunile de 9 m lime x 22 m lungime. Pardoseala adpostului este constituit din dou poriuni: suprafaa de furajare i adpare (cca. 20 -25% din suprafaa total) construit din beton i mai nalt cu 30-40 cm fa de suprafaa de odihn (cca. 75-80% din suprafaa total), acoperit cu aternut permanent. Pereii laterali au ca structur de rezisten stlpi cu nlimea de 1,25 m; acetia sunt adnc ngropai n sol, n fundai e de beton tip pahar la o adncime de 1,25 m. Pereii laterali sunt construii din dulapi de scndur n nut i feder, fixai pe partea interioar a stlpilor de susinere. n interior peretele lateral se continu cu un panou deflector care are rolul de a dirija curenii de aer spre partea superioar a

20

structurii. Deasupra fiecrui stlp se fixeaz un arc de cerc din eava (ntreg, dintr-o bucata sau din mai multe buci nndite). Peste arcurile metalice se fixeaz o prelat ntins cu ajutorul unor evi pe ambele laturi ale adpostului i tensionat cu ajutor ul unor vinciuri plasate pe faa exterioar a stlpilor de susinere. Uile de la capetele adpostului trebuie s fie largi, s permit intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului, precum i ventilaia. Pentru efectuarea unor tratamentelor, cntrire sau pentru uurarea izolrii i separri animalelor se poate folosi un sistem de pori i panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (rscol). Animalele scoase din anumite motive din adpost (bolnave, slbit e, accidente) nu vor mai fi reintroduse. Hranitorile Hrnitorile, tip buncr cu 16-20 locuri, sunt plaste n zona betonat, iar adptorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali n zona de furajare. Este indicat ca hrnitorile i adptorile s fie prevrute cu capace rabatabile, pentru a evita murdrirea lor. Adptorile (4-6/compartiment) trebuie s fie prevzute cu sisteme de nclzire, pentru a preveni ngheul n timpul iernii, iar vara se pot monta un numar suplimentar de adptori tip suzet, de -a lungul pereilor laterali ai adpostului, pentru a suplini necesarul de ap. Asternutul Pentru aternut se pot utiliza: paie, coceni de porumb, vrej de soia, rumegus, etc. Necesarul de paie este de cca. 2kg/animal /zi (cca. 80-125kg/animal/perioada). Patul de aternut format din paie i dejecii contribuie, prin fermentarea dejeciilor, la producerea cldurii i meninerea confortului termic al animalelor, mai ales pe durata iernii. Din punct de vedere termic i comportamental ater nutul ideal este cel din baloi cilindrici mari; acetia se plasai ntregi n mijlocul zonei de odihn. Evacuarea aternutului permanent, dezinfecia i dezinsecia se face la terminarea fiecrui ciclu de ngrare i este urmat de o perioad de repaus biologic de 10 -14 zile. Dup evacuare, gunoiul poate fi mprtiat imediat pe cmp sau depozitat. Ventilatia Ventilaia longitudinal se face prin cele dou capete ale adpostului, complet deschise vara i parial nchise iarna (mai ales captul cu expoziie nordic), iar n plan transversal ventilaia se realizeaz la nivelul fantei dintre prelata exterioar, peretele de scndur i deflectorul interior. Iarna aceste fante rmn deschise, iar prin curenii de aer care se creaz este mpiedicat apariia condensului. Amplasarea adpostului de face pe axa nord-sud, cu zona de furajare orientat spre sud. Avantaje Principalele avantaje ale utilizrii acestui tip de adposturi sunt: cost redus, deci un capitalul de pornire mic; este o tehnologi e prietenoas cu animalele i cu mediul - practic, creterea porcilor n aceste adposturi este puin poluant deoarece aternutul permanent asigurat o fermentare parial a dejeciilor; adpostul poate avea i alte utilizrii (garaj, depozit materiale, adpost pen tru pui, gaini, etc.); Dezavantaje Dezavantaje: crete consumul de furaje (mai ales n timpul iernii) deci scade eficiena utilizrii furajelor cu cca. 10%; costuri suplimentare cu aternutul; grupuri mari de animale. Trichineloza

Trichineloza este o boala parazitara, ce se transmita de la animale la om, fiind produsa de un vierme numit Trichinella spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit il constituie animalele din preajma locuintelor umane: sobolanii, soarecii, carnivorele domestice (cainele si pisica) si porcii.

Porcii se pot infesta cu parazitul Trichinella spiralis consumand: resturi de carne de porc infestata, nesterilizata, sobolani vii sau cadavre de sobolani infestati, cadavre de caini si pisici infestate, cadavre si resturi de animale salbatice infestate vanate si pasari dupa jupuire sau date uneori voit in hrana porcilor. Trebuie mentionat faptul ca, atat la porc, cat si la celelalte animale mentionate mai sus,

21

boala nu se manifesta de obicei prin semne clinice sesizabile, iar parazitul, cat si larvele lui nu se vad cu ochiul liber. Omul se imbolnaveste consumand carne infestata de porc, nutrie, mistret sau urs, insuficient fripta sau fiarta sau preparata cruda, sarata, afumata. In aceasta situatie calea de intrare a parazitului in corpul omului se face pe cale digestiva. Ca localizare - in prima perioada, parazitul se gaseste in intestin (ca parazit adult); in a doua perioada a bolii, larvele sunt raspandite pe cale sanguina, in organism, iar in a treia perioada, larvele se fixeaza in diferiti muschi. Pentru a se preintampina cazurile de imbolnavire la om, detinatorii de porci au urmatoarele obligatii: in toate cazurile cand taie porci, pentru consum familial sau pentru consum public, nu pot face aceasta operatie fara anuntarea prealabila a circumscriptiei sanitar veterinare teritoriale in vederea efectuarii examenului sanitar veterinar, dupa care se face examenul trichineloscopic. examenul trichineloscopic este obligatoriu si pentru carnea de mistret, urs si nutrie. examenul trichineloscopic este obligatoriu sa se repete pentru carnea si produsele de carne de porc, mistret, urs si nutrie aduse in piete sau alte locuri autorizate,indiferent daca au fost sau nu examinate la locul de origine. carnea, organele si subprodusele provenite de la animale infestate cu Trichinella spiralis se interzic a fi date in consum, si sub directa supraveghere si raspundere a organelor sanitar veterinare vor fi distruse prin ardere sau denaturare si ingropare. Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului este conditionata in primul rand de rapiditatea instituirii lui dupa infestare. Solutii tehnologice in cresterea porcilor

La amplasarea fermei se va ine cont n primul rnd de criteriile sanitar -veterinare referitoare la izolarea cresctoriei de porci fa de zonele locuite, asigurnd un cordon sanitar nepopulat mprejurul fermei de 1500 m. n al doilea rnd se va ine cont de cile de acces pentru aprovizionarea cu furaje i alte materiale n final se ine cont de impactul asupra mediului n funcie de colectarea i deversarea dejeciilor. n conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecia porcilor materialele folosite pentru construciile grajdurilor precum i echipamentele cu care porcii intr n contact trebuie s nu fie duntoare acestora, s poat fi uor curate, splate i dezinfectate. Circuitele electrice i echipamentele trebuie s fie instalate n concordan cu regulile naionale de aplicare a msurilor de protecia muncii, i PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie s fie inui permenent n ntuneric i trebuie luate msuri care s permit o iluminare artificial sau natural, corespunztoare cerinelor fiziologice i de comportament. Pardoseala trebuie s fie neted nealunecoas astfel nct s nu cauzeze accidente, rniri sau suferine. Adposturile pentru porci trebuie construite n aa fel nct s permit fiecrui porc: s stea ntins, s se odihneasc i s stea n picioare fr dificultate; s aib un loc curat unde s se poat odihni; s vad ali porci. n conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeele minime de pardoseal pentru fiecare porc sunt urmtoarele : 0,15 m pentru porcii n greutate medie de pn la 10 kg; 0,20 m pentru porcii n greutate medie ntre 10 i 20 kg; 0,30 m pentru p orcii n greutate medie ntre 20 i 30 kg; 0,40 m pentru porcii n greutate medie ntre 30 i 50 kg; 0,55 m pentru porcii n greu tate medie ntre 50 i 85 kg; 0,65 m pentru porcii n greutate medie ntre 85 i 110 kg; 1 m pentru porcii n greutate medie peste 110 kg. Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de nclzire numai n sectorul de maternitate i n sectorul de tineret pentru vrstele mici. Ventilaia va fi natural prin couri de ventilaie sau panouri rabatabile la ferestre. Elementele de construcie a halelor, cele mai recomandate, sunt crmida i panourile de lemn cu izolaie. In compartimentul de asteptare, o scrofiele i scroafele pot fi ntreinute n grup, n boxe comune, asigurndu -se o suprafa de 1,3-1,5 m2 pe cap de animal. o mrimea lotului este n funcie de tipul i suprafaa total a boxei, variind ntre 8-25 scroafe. Scroafele n clduri sunt scoase din grup i meninute individual pe perioada cldurilor, perioad n care are loc i monta. 2 Compartimentul de scroafe gestante trebuie sa asigure o suprafata de 1,3 1,5 m pe cap de animal. Cu 3-4 zile nainte de ftare, scroafele trebuie izolate, dup o prealabil splare i dezinfecie, n boxe individuale de ftare.

22

Exist mai multe tipuri de astfel de boxe ns ca o caracteristic general, aceste boxe asigur o restricionare a micrilor scroafei, permind astfel manoperele privind asistena la ftare i prevenind accidentele prin strivirea purceilor. o Datorit faptului c n aceste boxe, scroafa i purcei rmn pe toat perioada lactaiei, trebuie prevzute cu hrnitori pentru scroaf i separat pentru purcei, sistem de adpare separat pentru scroaf i purcei o spaiul destinat purceilor s poat fi nclzit prin diferite sisteme (plci nclzitoare, becuri cu infraroii) i sistem de evacuare a dejeciilor. o Cel mai utilizat model de box de ftare, a fost boxa de tip baterie, cu dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, avnd central spaiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe grtar i dou zone laterale pentru purcei fiecare avnd 2,00 m pe 0,45 m, avnd o suprafa plin de 0,60 m pe 0,45 m format dintr -o plcu nclzitoare. o Tineretul este ntreinut n boxe comune cu spaiu de odihn plin i spaiu cu grtare pentru evacuarea dejeciilor. o Suprafaa util care trebuie asigurat pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m 2 pn la greutatea de 30 kg, 2 0,40 m pn la greutatea de 35-40 kg. o Boxele trebuie prevzute cu sistem de furajare i adpare automat, la nivelul accesibil purceilor. o Pentru reducerea stresului de adaptare la diferena de temperatur fa de maternitate, deasupra boxelor se monteaz o reea de prize care s poat alimenta, n primele 4-6 zile, becuri cu infraroii pentru nclzirea suplimentar a zonei de odihn a purceilor. Halele de tineret ca i cele de maternitate, fiind spaii nclzite, este necesar s aib plafon i sistem de ventilaie reglabil. o Preluarea tineretului se face la greutatea de 35-40 kg, din sectoarele proprii de cre, iar la popularea cu tineret se va ine cont de asemenea de criteriile de lotizare n funcie de sex i greutate i se va continua cu lotizri prin extracie pe toat durata ngrrii.. o Gradul de tehnicitate al activitii din acest sector, precum i din sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproducie. Porcii la ngrat sunt cazai n hale cu amenajri interioare specifice acestei activiti. ntreinerea se face n boxe 2 comune, mrimea grupei fiind n funcie de dimensiunile boxei astfel nct s se asigure o suprafa util de 0,80 m pe cap de animal. o Boxele de ngrare trebuie dotate cu sistem automat de adpare i de furajare, cu spaiu separat de odihn i sistem de evacuare a dejeciilor. o nclzirea pe timpul iernii nu este necesar pentru porcii grai, o ns pe timpul verii cldurile excesive diminueaz consumul de furaje i sporul zilnic, ceea ce face necesar asigurarea microclimatului n halele de ngrare prin ventilaie automat sau ventilaie natural. Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului . o Colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe. o Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare. o La suprafata canalelor cu perna de apa, se formeaza o pelicula de sediment fin,sub forma unei cruste semi-solide, sub care loc o fermentatie anaeroba, iar gazele nocive rezultate (NH3,H2S,CH4 ) sunt retinute la suprafata, sub gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri,se realizeaza oxidarea si neutralizarea lor sub gratar, impiedicand poluarea aerului din compartiment. o Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate. o Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor. o Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor. o Partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura. o Pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 50 atm.) cu mare randament iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate (in prezent exista o gama larga de dezinfectanti autohtoni si de import de tipul Septorom, Fordet, Cloroet, etc.care pot fi utilizati in functie de indicatiile specialistilor si de posibilitatile financiare). Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale o se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie sa fie o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si sa fie prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior,aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri . o Toata zona cu hale pentru animale trebuie sa fie imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii trebuie sa existe o zona de protectie sanitara. o Pentru autovehicule accesul in unitate se face numai prin-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de incarcare sau buncare de furaje. o Pentru furaje se recomanda transbordarea in buncare fara a se patrunde in zona de exploatare.

23

Solutii tehnologice optimizate pentru cresterea si furajarea porcinelor

(Dupa Institutul Kollistch RFG Dr. Meyer, 2001)

o o o

o o

SCROAFE IN ASTEPTARE: Compartiment de mont, pn la 28 zile; dimensiunea boxei 2,2 m x 0,65 m; 10 ore/zi lumin, 120 lucsi la nlimea ochilor; contact vizual cu vierul; temperatura 22 C; umiditatea 50-60%; furajare pana la monta acelasi ca in lactatie (4kg/zi lizina); 21 zile furaj slab energetic (2kg/zi lizina); SCROAFE GESTANTE: Intreinere n grup; mrimea grupei 12 scroafe; 2,2 m/scroaf; furajare din ziua 21 -25 (3,5kg/zi lizina. SCROAFE LACTATIE: Maternitate cu cuib de protecie pentru purcei; maternitate 1,9 m x 2 m; 23C; grtare din plastic; podea plin sub scroaf; cuibul pentru purcei 0,6 mp; pardoseal nclzit 1/3 sau cu lmpi cu infraroii 2/3 cu 35C temperatur; adptori mixte scroaf-purcel; perioada de alptare 28 zile; furaj pentru scroafe (2 -6 kg/zi lizina progrsiv; furaj prestarter pentru purcei sugari se administreaza de la 7 zile. TINERET: Compartiment pentru tineret; 20-50 cap/box; pardosea din plastic perforat; zona de defecare delimitat; zona de odihn inchis; temperatura 28C; viteza curentilor de aer 0,1 -0,3 m/sec; furaj restrictiv 14 zile cu furaj dietetic pentru sugari; furaj cu 1,3 % lizina si 16% proteina PORCI LA INGRAT: Hal de ngrare; hal tip pieptene cu guri de aerisire; 23 C; 80% umiditate; 2000 p.p.m. amoniac; pardosea din beton; evacuare dejectii prin sistem van; 50 lucsi; 20 - 70 cap/box; pana la 60-70 kg furaje pe baza de cereale cu 1 % lizina si 18-20% proteina; peste 70 kg furajare lichida cu cu 0,85 % lizina si 16-18% proteina

Alimentatia porcilor

Alimentaia vierilor de reproducie n ceea ce privete alimentaia la aceast categorie trebuie avut n vedere s se menin un echilibru ntre condiia de reproductor i producia caracteristic, reprezentat de cantitatea i calitatea materialului semi nal. La vierii tineri cerinele sunt att pentru definitivarea creterii ct i pentru producia spermatic iar la vierii aduli trebuie s se asigure un material seminal de bun calitate, evitndu -se variaiile de greutate ale masei corporale i n special ngrarea peste msur. Dac se utilizeaz nutreuri combinate, innd cont de regimul de folosire la mont i greutate corporal, se recomand un consum zilnic de 2,5-3,5 kg nutre combinat. Astfel pentru un vier cu masa corporal de 180-220 kg i n perioad intens de utilizare, raia trebuie s asigure: 5,4 U.N.; circa 720 g protein digestibil; 8000 -9400 kcal. Desigur c aceste cifre sunt orientative, calitatea furajul fiind influenat de calitatea componentelor sale. Administrarea ovzului n hrana vierilor mbuntete valoarea biologic prin raporturile ntre aminoacizii eseniali, creterea nivelului fosforului i vitamina E. Se recomand ca reeta pentru aceast categorie s conin pn la 50 % un amestec de ovz i orz, 2 -3 % finuri animale, restul fiind completat cu roturi (n special de leguminoase), porumb, tre, fin de lucern. Raia poate fi completat cu ou proaspete sau melanj de ou, morcovi (n perioada de iarn) sau lucern plit (n perioada de var). Dintre vitamine un ro l important l au vitamina A i E iar dintre microelemente, seleniu. Este extrem de important ca la vieri s se acorde o atenie deosebit furajrii, deoarece alimentaia neraional sau insuficient poate provoca tulburri de comportament sexual i modificri ale calitii spermei, ce se traduc prin indici de fertilitate redui, care perturb grav fluxul tehnologic i determin pagube economice nsemnate.

Alimentaia scroafelor de reproducie Aceasta reprezint o problem complex deoarece ntr -o perioad de timp relativ scurt scroafa trece prin diferite stadii fiziologice n care metabolismul su este modificat profund. innd cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se recomand o furajare ad -libitum (la discreie), care depete uneori 6-7 kg de nutre combinat pe zi (pn la 20000 kcal energie metabolizabil pe zi). Tot la discreie trebuie asigurat i consumu l

24

zilnic de ap, necesar metabolismului crescut precum i n procesul de producere a laptelui. n momentul nrcrii se recomand diet absolut (inclusiv hidric), minim 24 de ore, pentru a stopa producia de lapte i a preveni apariia mamitelor. La scroafele n ateptare trebuie s se fac o hrnire stimulativ, att n ceea ce privete refacerea organismelor epuizate n perioada de lactaie ct i pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. Astfel, ncepnd cu ziua a 3 -a dup nrcare scroafele trebuie s primeasc cca. 3-3,5 kg de nutre combinat din reeta 05 , cu un nivel de 14,5 % protein brut. n primele 30 de zile de la mont se recomand meninerea aceleiai raii deoarece aceasta corespunde cu perioada de organogenez i dezvoltare embrionar, dup c are innd cont de componenta de asimilaie a metabolismului scroafei gestante, se recomand reducerea raiei (2 kg nutre combinat) pentru urmtoarele dou luni, asigurnd circa 6600 kcal energie metabolizabil zilnic. n ultima perioad de gestaie (ultime le trei sptmni) cnd fetuii au o cretere mai rapid n greutate, este necesar s se suplimenteze din nou rai a la nivelul normal. Furajarea necorespunztoare n perioada de gestaie se traduce prin obinerea unor loturi de ftare mai mici, purcei subponderali sau neviabili.

Alimentaia purceilor sugari n prima parte a vieii, purcelul valorific foarte bine hrana i are un ritm de cretere accelerat, sporindu -i masa corporal de la natere de circa 5 ori pn la vrsta de o lun i de 1012 ori pn la vrsta de dou luni. Particularitatea principal a hrnirii purceilor este aceea c furajele se administreaz n prima parte a vieii numai ca un supliment fa de laptele matern. n prima sptmn de via purcelul trebuie s primeasc o cantitate suficient de colostr u. Prin administrarea colostrului, pe lng substanele nutritive absolut indispensabile i uor accesibile, se face i un transfer de gammaglobuline purttoare de anticorpi, prin care se realizeaz o adevrat vaccinare a purcelului. Vrsta la care se face nrcarea purceilor este de foarte mare importan pentru orientarea hrnirii acestora. n prezent vrsta nrcrii purceilor s-a redus foarte mult. n unitile moderne de tip industrial, nrcarea purceilor se face la vrsta de 3 -4 sptmni (acolo unde se asigur nutreul combinat prestarter) sau la 5 -6 sptmni. Echipamentul enzimatic digestiv fiind adaptat n special la hrnirea cu lapte, toate nutreurile combinate i nlocuitorii de lapte destinai purceilor n prima perioad de via se bazeaz pe lapte praf, completat n msur mai mare sau mai mic cu alte fu raje. Purcelul este sensibil la gustul, mirosul i culoarea furajelor. n general, purcelul consum din furajele obinuite mai puin dect poate valorifica. Pentru a pune n concordan cantitatea de hran ingerat cu posibilitile de valorificare, trebuie ca pri n ncorporarea unor aditivi furajeri s se stimuleze ingerarea de hran. Nu trebuie s se exagereze ns n aceast privin, adic prin creterea palatabilitii s se foreze purcelul s ingere cantiti prea mari de hran pe care nu la poate digera normal, ceea ce ar conduce la unele tulburri gastrice. Trebuie avut n vedere, n acelai timp, c purcelul este foarte sensibil la stres, la frig i umiditate, precum i la afeciuni gastro intestinale.

Alimentaia tineretului Purceii nrcai formeaz o grup aparte, a tineretului de 24 luni. Printr-o bun organizare a nrcrii, prin asigurarea unor condiii optime de microclimat i cazare, precum i asigurarea unei nutriii corespunztoare cu un furaj de foarte bun calitate, pot fi diminuate consecinele nedorite ale crizei de nrcare. Hrnirea tineretului nrcat de la 24 luni trebuie s urmreasc realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii i osaturii, indiferent dac animalele sunt crescute pentru prsil sau pentru ngrare. ntruct n aceast perioad creterea scheletului este intens se va acorda o atenie deosebit asigurrii necesarului de vitamine i sruri minerale, pentru a preveni rahitis mul care apare frecvent, n special la rasele performante cu vitez foarte mare de cretere . Pentru hrnirea purceilor, n primele 5 zile de la trecerea n cre se folosete aceiai reet de furaj combinat ca n mate rnitate (reeta 01), administrat la nceput n exclusivitate (1-2 zile), apoi nlocuindu-se cte 25 % n fiecare zi cu furaj pentru tineret (reeta 02). n practic tineretul porcin se furajeaz la discreie, inndu -se ns cont de consumul zilnic, astfel nct s nu staioneze furajul

25

n hrnitori mai mult de dou zile, pentru a nu se altera. n ceea ce privete furajarea purceilor dup nrcare, trebuie supravegheat consumul zilnic, deoarece exist pericolul apariiei unei toxiemii denumit boala edemelor tocmai la purceii foarte bine dezvoltai i care inger o cantitate mare de furaje fr ns a avea tractul digestiv i echipamentul enzimatic complet pregtit. Ca urmare a nedigerrii complete i a neutilizrii totale a substanelor nutritive apar reacii de tip alergic cu edeme, care n funcie de localizare se traduc prin simptome respiratorii, nervoase, etc., put nd merge pn la moarte. Prevenirea acestei afeciuni se poate face prin obinuirea ct mai timpurie a purcelului sugar cu cantiti mici d e furaj combinat i supravegherea alimentaiei purceilor dup nrcare.

Alimentaia porcilor la ngrat Dei din punct de vedere tehnologic activitatea n ngrtorie este mai puin pretenioas dect n celelalte sectoare, este necesar aplicarea cu atenie a tehnologiilor de furajare n vederea realizrii unui maximum de spor n greutate, cu un consu m minim de furaje. Cantitatea i calitatea hranei influeneaz att evoluia procesului ngrrii ct i calitatea produselor obinute. Raia porc inelor puse la ngrat trebuie s aib un grad nalt de digestibilitate, s conin cel mult 6 -7 % celuloz, necesarul de uniti nutritive, de protein digestibil i de aminoacizi indispensabili. Pentru a asigura consumul raiei n totalitate, furajele se vor asocia n aa fel nct s prezinte un gust plcut. ngrarea pentru carne este cea mai eficient din punct de vedere economic i urmrete valorificarea potenialului de cretere a animalelor tinere care consum cantitatea cea mai mic de hran pentru 1 kg spor n greutate. Ea ncepe cnd purceii au 25 -40 kg greutate vie i ine pn ajung la 100-110 kg. Furajarea porcilor destinai pentru carne se face, cu un nutre care s asigure 15,7 % P.B. pn la atingerea unei mase corporale de 60 kg i n continuare 13,7 % P.B. pn la 100 kg. Pentru porcul de carne cerinele sunt s asigure o carcas cu peste 56 % esut muscular i un strat de grsime sub 15 mm precum i caliti gustative deosebite ale crnii.

Calitatea carnii de porc

Rasa, sexul, vrsta, starea de ntreinere etc. sunt factori hotrtori asupra calitii crnii de porc.

Factorii de influen a calitii crnii pot fi grupai n: factori din cresctorie, factori genetici, factori legai de pregtirea porcinelor pentru abatorizare (transport, post alimentar etc.) i factori din abator. Factorii din cresctorie au o influen mai redus (cca 5%) asupra calitii crnii.

Alimentaia a fost considerat mult timp ca fiind hotrtoare pentru calitatea crnii. S -a stabilit c: alimentaia nu influeneaz calitatea tehnologic a crnii, excepie fcnd regimurile foarte dezechilibrate sau carenate n seleniu i vitamina E; un regim pe baz de porumb, comparativ cu unul pe baz de orz, nu influeneaz calitile organoleptice sau tehnologice ale crnii, ci numai indicii biochimici, antrennd o cretere a grsimii intramusculare; raia bogat n glucide, uor asimilabile, favorizeaz carnea exsudativ i cu un pH sczut, datorit coninutului ridicat n glicogen;

26

utilizarea unor substane anabolizante (beta-angonistele sau hormonii) n scopul dezvoltrii esutului muscular (interzise n CE) nu determin modificri ale calitii crnii dect n ceea ce privete reducerea grsimii intramusculare; modul de administrare a hranei poate influena indicii biochimici ai crnii, n sensul c hrnirea restricionat determin reducerea grsimii intramusculare.

Tipul de hal i densitatea n box nu influeneaz indicii organoleptici i tehnologici ai crnii.

Vrsta la sacrificare influeneaz indicii de calitate a crnii, n sensul c animalele cu vrsta mare (scroafe, vieri reformai) au carnea mai colorat, mai perselat, cu un coninut mai mare n grsime intramuscular i mai bogat n colagen. Carnea respectiv se preteaz la prepararea salamurilor uscate.

Greutatea la sacrificare influeneaz anumii indici de calitate a crnii. Astfel, carnea porcilor grei (130 -140 kg) are grsime intramuscular mai mult, pierdere mai mic a greutii la decongelare, iar indicii tehnologici ai crnii sunt mai buni. Aceast carne se preteaz mai puin la consumul proaspt, dar este foarte avantajoas pentru prepararea jambonului fiert .

Sexul animalului nu influeneaz calitatea crnii, cu excepia mirosului crnii provenite de la vierii reformai i necastrai, a cror carne are un miros mai puin agreabil, sau a vierilor castrai, de la care se obine o carne cu un coninut de grsime intramuscular mai ridicat.

Clasificarea carcaselor

Un porc de 100 kg in viu cu un strat de slanina dorsala de 10 mm are urmatoarea compozitie fizica:

corp gol 95 kg; continutul intenstinelor 5 kg.

Corpul gol este compus din:

carcasa 75 kg; par, sange, intenstine, organe 20 kg, din care: o comestibile 3 kg comestibile; o necomestibile 17 kg.

Carcasa este formata din:

carne comestibila 57 kg; oase 7 kg; piele 3 kg; cap, picioare 8 kg.

27

Carnea comestibila contine:

tesut gras 15 kg, din care: o muschi 3 kg; o grasime 12 kg; tesut carne slaba 42 kg, din care o muschi 40 kg; o grasime 2 kg.

Livrarea in carcasa

carcasa porcului inseamna corpul unui porc sacrificat, eviscerat si cu emisie sangvina efectuata, taiat de-a lungul linii mediane (sau netaiat), fara limba, par, copite, organe genitale, osanza, rinichi si diafragma; se stabileste operativ calitatea carcasei si plata diferentiata in functie de calitate; sistemul oficial de apreciere a carcaselor este sistemul SEUROP, in care clasificarea se face in functie de procetul tesutului muscular din greutatea caracasei; o clasa S - peste 60%; o clasa E - 55-60 %; o clasa U - 50-55 %; o clasa R - 45-50 %; o clasa O - 40-45 %; o clasa P - sub 40%. greutatea pentru calcul este cea a carcasei reci; continutul de carne va fi evaluat cu metode si aparate autorizate de clasificare.

Importanta cresterii porcielor Cresterea porcinelor prezinta o imoprtanta deosebita pentru economia noastra natioanala, fiind in acelasi timp deosebit de rentabila pentru unitatile agricole, carora le adduce mari venituri banesti. Rentabilitatea cresterii porcinelor se datoreaza produselor pe care aceasta specie le furnizeaza, in primul rand, carnea si grasimea. Astazi, cca 40% din necesarul de carne din industria alimentara este asigurat cu carne de porc. Pe langa aceasta, datorita continutului ridicat in subsatnta uscata(40%-50%), calitatea carnii de porc este superioara carnii furnizate de celelalte specii, fiind mai consistenta si mai hranitoare (un kilogram de carne de porc produne 2500-3000 de calorii). De asemenea, carnea de porc este gustoasa, frageda, usor conservabila, din ea obtinandu-se preparate valoroase (sunca,muschi,etc.). grasimea obtinuta de la porci este mult mai apreciata si cautata in industria alimentara , chimica, farmaceutica, etc. Produsele secundara obtinute de la porci (pielea, parul, organelle interne, unghiile) sunt de asemenea folosite in industrie. Nu trebuie subapreciata nici valoarea balegarului de porc ca ingrasamant organic si mai ales faptul ca cca. 10% din cheltuielile facute cu hranirea porcilor se recupereaza prin valoarea balegarului produs. Rentabilitatea cresterii porcilor este asigurata de insusirile fiziologice ale acestei specii, cum ar fi: -Prolificitatea. In mod normal la o singura fatare, o scroafa poate da 7-12 sau mai multi purcei, in timp ce femelele din alte specii, la o fatare, dau doar 1-2 produsi.

28

Aceasta insusire da posibilitatea ca prin produsii sai o scroafa sad ea intr-un an cca. 1200-1500kg greutate vie, deci o cantitate foarte mare de carne de consum. -Precocitatea. Un purcel care la nastere are 1 kg, la 6 luni ajunge la 60-70kg, deci de 60 de ori greutatea initiala, in timp ce la celelalte specii in aceeasi perioada greutatea se dubleaza, tripleaza sau cel mult se inzeceste. Porcul ajunge la maturitatea sexuala mai devreme decat celelate specii, ceea ce face sa poata fi folosit la reproductie de la varsta de 8-10 luni. -Gestatia scurta. La scroafa gestatia dureaza 114 zile,fapt care da posibilitatea sa se obtina doua fatari pe an. Aceasta insusire este este folosita de crescatorii fruntasi pentru a obtine de la fiecare scroafa, chiar 5 fatari in 2 ani. -Folosirea hranei. Porcul froloseste foarte bine hrana, fiindu-I necesare pentru un kg spor de greutate, 3-4 unitati nutritive, pe cand la celelalte specii, pentru acelasi spor de greutate sunt necesare mai multe unitati nutritive. Trebuie mentionat ca sporul zilnic in greutate este de 600-1500 , mult mai ridicat fata de celelalte specii, daca-l raportam la greutatea vie a animalului. Pe langa aceasta, sporurile in greutate se pot realiza foarte avantajos, putandu-se folosi reziduurile si resturile agricole, industriale, alimentare si inclusive pe cele de la bucatarie. -Randamentul la taiere, adica raqportul dintre greutatea vie sic ea rezultata dupa taiere, este foarte ridicat, si anume 80-90% pe cand la celelalte specii de animale este de 40-60% Originea porcilor Actualele rase de porci domestici provin din trei forme de porci salbatici denumite: Sus scrofa ferus, Sus vittatus si Sus mediteraneus. Sus scrofa ferus sau mistretul european traieste si astazi in unele locuri din Europa, Asia Centrala, Asia mica, precum si partea de nord a Africii. Mistretul european se caracterizeaza printr-o conformatie corporala buna si o costitutie robusta. Mistretul are corpul lung, picioarele inalte si puternice, si vioi; spinarea este convexa, crupa tesita. Corpul este acoperit de o piele groasa cu par des, lung si gros, de culoare bruna sau bruna-cenusie. Pe linia superioara a corpului, parul este mai lung, formand un fel de coama pe toata lungimea corpului. Are temperamentul vioi, este rezistent la intemperii si ager. Traieste in carduri prin paduri, unde se hraneste cu jir, ghinda, radacini, melci, rame, etc. Mistretul ajunge la maturitate la varsta de 2 ani, cand poate atinge o greutate de 180-200kg. Cu toate ca nu se preteaza pentru ingrasat, carnea este gustoasa. Scroafa intra in calduri la varsta de un an si de obicei in luna noiembrie. Gestatia dureaza pana la 4 luni, fatarea avand loc la inceputul primaverii. Fata o data pe an 5-6 purcelusi, care prezinta pe corp niste dungi longitudinale ce dispar dupa intarcare, la varsta de 4-5 luni. Din Sus scroafa ferus, dupa domesticire, au luat nastere vechile rase englezesti precum si rasele primitive europene.

29

Sus vittatus sau mistretul asiatic traieste in Asia de sud-est. el se aseamana, in general, cu cel European, este insa mai mic, mai scurt si are o greutate de 120160kg. Corpul este mai cilindric, picioarele mai scurte. Capul este mai scurt (insa mai larg ca la mistretul european) cu profilul usor concave. Are de obicei o dunga mai deschisa, care imbraca, care imbraca obrazul si gatul; urechile sunt mari si blegi. Din dreptul urechilor pleaca mai multe incretituri spre obraz, dand aspectul obrazului cu masca. Este tardiv si cu prolificitate redusa. Din aceasta forma salbatica au provenit rasele de porci domestici, care au populat Asia si au contribuit la formarea raselor europene. Porcul salbatic mediteranean( Sus mediteraneus) ocupa, din punct de vedere al conformatiei, o pozitie intermediara intre primele doua forme. Se crede ca din aceasta forma au provenit rasele de porci din Spania, Italia, Iugoslavia (rasa Mangalita).

Aprecierea porcinelor dupa origine Aceasta apreciere se face prin analizarea pedigreului. Cu cat un vier sau o scroafa are mai multi stamosi de valoare, situatii in geeratii mai apropiate, cu atat valoarea lor este mai mare. Aceasta analiza va urmari la stramosi aceeasi particularitati economice, de productivitate si exterior pe care le vom arata mai sus. Aprecierea porcinelor dupa productivitate Aprecierea porcinelor dupa productivitate se face luandu-se in considerare urmatoarele insusiri: prolificitatea, capacitatea de alaptare, capacitatea de ingrasare a porcinelor, precocitatea, randamentul la taiere. -prolificitateaeste un element foarte important in aprecierea productivitatii scroafelor, reprezentand insusirea femelelor de a dacat mai multi produsi vii la o fatare. Prolificitatea este legata de rasa animalelor , existand rase cu o prolificitate mare, care dau in mod normal 10-12 purcei la o fatare si rase mai putin prolifice care dau normal numai 4-8 purcei la o fatare. -capacitatea de alaptare reprezinta insusirea scroafelor de a da mai mult lapte. Pentru a putea calcula cantitatea de lapte secretata, se face diferenta intre greutatea lotului de purcei la 28 zile si greutatea lui la nastere, inmultindu-se aceasta diferenta cu 3(pentru 1 kg spor la crestere sunt necesare 3 kg de lapte). Pentru mai multa usurinta in apreciere, capacitatea de alaptare este exprimata prin greutatea lotului de purcei la varsta de 28 de zile.

30

In aprecierea capacitatii de alptare trebuie sa se tina seama de o serie de factori, care influenteaza aceasta insusire, cum ar fi: rasa(de exemplu, scroafele din rasa Marele Alb au capacitatea de alaptare egala cu 35-60kg, cele din rasa Mangalita 32-40kg, iar cei din rasa Bazna 35-50kg), varsta femelei, numarul purceilor care sug (cercetarile efectuate artata ca pentru un purcel in plus sau in inus, productia de lapte a scroafei in 24 ore creste sau scade cu 0,5-0,6kg), conditiile de hranire si ingrisire, respectarea programului zilnic de grajd. Nu trebuie neglijat nici faptul ca datorita pozitiei ugerului de-a lungul regiunii abdominale, vascularizatia diferitelor parti ale acesteia va fi diferita, fapt care face ca partea anterioara, care este mai bogat vascularizata sa produca lapte mai mult decat partea mijlocie si posterioara, care este mult mai putin vascularizata. Cu cat o scroafa produce mai multlapte, cu atat purceii vor fi mai bine dezloltati. Cu cat purceii vor fi mai bine dezvoltati, cu atat valoarea scroafei va fi mai mare. Pentru a se face o apreciere mai justa a scroafelor dupa prolificitate si capacitatea de alaptare este necesar sa se ia in considerare rezultatele inregistrae la doua fatari. La vieri, aprecierea dupa prolificitate si capacitatea de alaptare, se face luandu-se in consideratie aceste insusiri, la cel putin 5 din cele mai bune fiice ale sale. Pe langa acestea in aprecierea vierului trebuie sa se tina cont de numarul scroafelor montate in timp de un an, din care numarul celor care au fatat (procent de fecunditate), numarul mediu de purcei nascuti vii pe cap de scroafa montata, greutatea medie a purceilor la fatare, etc. -capacitatea de ingrasare si randamentul se determina cu ajutorul ingrasarilor de proba. Prin aceste ingrasari de proba, care se efectueaza in statiuni de controlul productiei de porci, se urmareste ajungerea cat mai repede la greutatea de 100kg, cu un consum cat mai redus de furaje. Se supun ingrasarii de proba doua loturi formate din cate doi purcei, proveniti din doua fatari diferite. In cazul cand nu se pot trimite loturile la statiunea de control; aprecierea precocitatii se face pe baza greutatii purceilor la varsta de 2 si 4 luni. -randamentul la taiere se stabileste dupa sacrificare, atunci cand purceii pusi la proba au ajuns la 100kg. o data cu randamentul se aprecieaza si calitatea carnii. Aprecierea porcinelor dupa exterior Aprecierea porcinelor dupa exterior trebuie facuta avandu-se in vedere tipul de productivitate precum si precocitatea rasei respective. Astfel, rasele de carne au capul de marime mijlocie cu profilul drept sau usor concave, gatul scurt si puternic, corpul lung, cilindric, greaban, spinare, sale si crupa lungi, largi si drepte. Linia inferioara a trunchiului paralela cu cea

31

superioara. Piciocrele scurte, dar puternice. Osatura bine dezvoltata. Pielea subtire, acoperita cu par fin si des. Rasele de grasime au capul mare, cu ratul mai ascutit, profilul mai drept, gatul ceva mai lung, trunchiul mai lung si turtit, greaban, spinare, sale si crupa cu defecte de forma si de profil (convex). Crupa oblica, uneori tesita,. Picioarele ceva mai lungi. Osatura este puternica, pielea groasa, acoperita cu par gros si rar. Intre aceste doua tipuri se incadreaza animalele , care se cresc in special pentru productia mixta de carne si grasime. Conformatia corporala este intermediara. La aprecierea exteriorului trebuie sa se dea o atentie deosebita si numarului de sfarcuri, acestea fiind in stransa legatura cu prolificitatea animalelor si cu capacitatea de alaptare a scroafelor. Aprecierea procinelor dupa descendenta Aprecierea porcinelor dupa descendenta este absolute necesara, aceasta apreciere indicand adevarata valoare de ameliorare a animalului. Pentru aprecierea dupa descendenta se pot aplica toate metodele amintite la partea de zootehnie generala. Se aplica insa mai usor (datorita posibilitatii de a se obtine doua fatari pe an) metoda compararii produsilor a doi sau mai multi vieri cu acelasi grup de scroafe. In felul acesta in stabilirea valorii vierilor se exclude influenta mamelor. Chiar daca se aplica acesta metoda trebuie sa se dea o atentie deosebita rezultatului fiecarei imperecheri, pentru ca numai in acest fel se pot obtine rezultate bune, imperechind in viitor vierii numai cu femelele de la care s-a obtinut cea mai buna prasila. Bonitatea porcinelor Bonitatea, care reprezinta actiunea concreta de apreciere a animalelor, dupa criteriile amintite, se efectueaza la porcine tot p erase, sexe si varste. Ordinea de examinare este urmatoarea: mai intai vierii, dupa care urmeaza (dupa fiecare din ei) fii si fiicele lor adulte si tineretul de reproductie. La urma se boniteaza scroafele. Bonitatea animalelor este bines a se faca pe cat posibil in aer liber sau intrun loc mai larg pentru a se putea aprecia mai bine conformatia corporala, gradul de dezvoltare, miscarile, etc. Instructiunile Ministerului Agriculturii, privind bonitatea vierilor si scroafelor se refera in special la aprecierea dupa criteriile exteriorului si productivitatii.

32

Fr subvenii pentru creterea porcilor, Smithfield a trecut pe pierdere

Vnzrile grupului american Smithfield n Romnia au sczut cu 3% n cel de al doilea trimestrul al anului, primul al anului fiscal 2010-2011, la 46,6 milioane de dolari, iar rezultatul cifrei de afaceri s-a constituit ntr-o pierdere de 200.000 de dolari. n aceeai perioad a anului trecut, Smithfield a avut vnzri de 48,2 milioane de dolari n Romnia i un profit operaional de 7,3 milioane de dolari. Conform unui raport al companiei, Smithfield a nregistrat o scdere de 7,8 milioane de dolari a sumelor acordate de Guvern pentru creterea porcilor din cauza expirrii programului de subvenii n a doua jumtate a anului fiscal 2009-2010. Fermele Smithfield din Romnia au avut performane bune n anul fiscal 2009-2010 i anticipeaz o contribuie net pozitiv a cifrei de afaceri n perioada de raportare 2010-2011. Creterile anticipate de producie i productivitate compenseaz pentru pierderea subveniilor, se spune n raportul companiei. Volumul vnzrilor Smithfield n Romania a crescut cu 11% n cel de al doilea trimestru fa de aceeai perioad a anului trecut, dar preul mediu pe unitate vndut a sczut cu 12%. Grupul american Smithfield Foods a nregistrat un profit de 76,3 milioane de dolari n primul trimestru al anului fiscal 2010-2011, comparativ cu o pierdere de 107,7 milioane de dolari n perioada similar a anului fiscal anterior. Vnzrile au crescut n aceeai perioad cu 7,4%, la 2,9 miliarde de dolari. Smithfield a intrat pe piaa romneasc n 2004, cnd a achiziionat firmele Agrotorvis i Comtim Grup. Compania a preluat ulterior 50% din capitalul firmei de distribuie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureti, precum i un pachet de 50% la depozitul Frigorifer din Tulcea.

33