https://m.zf.

ro/zf-agropower/zf-agropower-asociatii-din-industria-carnii-si-a-laptelui-plafonarea-
22235281

Începând cu luna august, au fost stabilite cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de
bază, limitându-le la maximum 20% pentru procesatori, față de costul de producție al produsului,
maximum 5% pe întreg lanțul de distribuție și tot maximum 20% pentru comercianți, față de prețul de
achiziție.

Producătorii de lapte și carne exprimă preocupare în legătură cu plafonarea prețurilor la alimente, o

decizie în vigoare începând cu luna august a anului trecut, care limitează adaosul comercial stabilit de
procesatori, distribuitori și comercianți, sugerând că această măsură ar trebui să fie aplicată astfel încât
să nu afecteze fermierii.

„Chiar şi cu acea plafonare a adaosului comercial, fermierii tot nu încasează un preţ corect şi just pentru
materia primă şi noi sperăm ca în cele din urmă să găsim un mecanism împreună cu ministerul care să
limiteze acest adaos cumecial, pentru că domnul ministru a spus că el doreşte să prelungească această
plafonare, însă într-o formă în care să nu fi afectat fermierul, pentru că după cum bine ştim, această
plafonare tot a adus dezavantaje pentru fermieri, cu toate că la început s-a dorit ca fermierul să fie
ajutat“, a spus Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din
Sectorul Taurin - BOVICOOP.

Ea a explicat faptul că costurile de producție au crescut și atunci procesatorul, fie că a vrut, fie că nu a
vrut, tăindu-se posibilitatea de a avea un adaos comercial mai mare, a tăiat și din prețul plătit la poarta
fermei.

„De aceea, a fost din nou lovit fermierul producătorului, inevitabil fără să fie practic luat iniţial în calcul.
Ideea a fost bună, a fost aceea de a ajuta producătorul, dar din păcate tot fermierul a fost afectat din
cauza efectului de domino invers, de la produs finit la materie primă.“

Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR): Pe noi ne-a
îngrijorat faptul că toată această plafonare s-ar putea întoarce împotriva noastră, având în vedere că noi
suntem la baza lanțului de producție.

La rândul lui, Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR),
spune că atunci când s-a luat această decizie, asociația nu a fost consultată, însă în final tot fermierul
pierde în urma plafonării adaosului comercial. „Trebuia să fim consultați și o să explic de ce. Efectele se
resfrâng acolo unde există contactul direct între consumator și cel care produce sau vinde. Având în
vedere că noi fermierii nu avem contact direct cu consumatorul, ci cu abatorul care vinde mai departe.
Pe noi ne-a îngrijorat faptul că toată această plafonare s-ar putea întoarce împotriva noastră, având în
vedere că noi suntem la baza lanțului de producție“, a spus Ioan Ladoși, care adaugă că dacă
hipermarketul este obligat să aibă o anumită marjă de profit, atunci merge mai departe la furnizorul său
de carne, abatorul, și îi spune că nu poate sacrifica din marja lui de profit și atunci să îi vândă mai ieftin.
Iar apoi abatorul merge către fermieri ca aceștia să vândă mai ieftin porcul în viu.
Marile rețele de magazine, dar și asociațiile de fermieri s-au întâlnit săptămâna trecută cu Ministrul
agriculturii, Florin Barbu, pentru a discuta ce se va întâmpla de la 1 februarie, după ce expiră termenul
de aplicare a măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază, măsură care ar putea
majora din nou prețurile pentru o serie de produse care se găsesc în coșul zilnic de consum, precum
laptele de vacă (de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT), făina (albă de grâu „000“ până la 1 kg)
sau ouăle (de găină calibrul M), carnea proaspătă de pui și de porc, carne tocată dar și câteva categorii
de legume și fructe și cozonacul și drojdia.

În timp ce ministrul agriculturii, Florin Barbu, și primul-ministru Marcel Ciolacu, au anunțat că doresc
prelungirea măsurii, reprezentanții retailerilor își doresc ca de la 1 februarie măsura de plafonare să fie
eliminată, urmând a fi stabilite alte mecanisme ce pot fi aplicate în viitor. În plus, mai mulți producători
de alimente au contestat decizia de plafonare a prețurilor.

https://revista-ferma.ro/video-cresterea-caprelor-de-casmir-intre-mijloc-de-trai-si-sursa-de-imbogatire/

Caşmirul este una dintre cele mai preţioase fibre naturale, apreciată pentru calităţile sale extraordinare şi
utilizată de-a lungul istoriei pentru fabricarea de ţesături şi îmbrăcăminte de lux. Procesul de obţinere a
caşmirului este unul laborios şi necesită o muncă migăloasă, deoarece fibrele sunt colectate de la caprele
de caşmir şi alte rase de capre specifice. Crescătorii de animale care se ocupă cu creşterea acestor capre
ştiu că producerea caşmirului nu este o sarcină uşoară, iar preţioasa fibră este rezultatul unei munci
îndelungate şi atent gestionate.
Există mai multe tipuri de capre de caşmir, fiecare adaptată la diferite medii şi condiţii de viaţă. De
exemplu, caprele albastre şi gri sunt rare şi pot fi găsite doar în vestul Mongoliei, reprezentând o mică
parte din populaţia de capre a ţării. În schimb, caprele bej şi roşcate sunt bine adaptate la condiţiile de
deşert şi de stepă, producând caşmir de o calitate deschisă, cu o uşoară nuanţă portocalie. Caprele de
culoare gri închisă, care păşunează în munţii înalţi şi în regiunile de pădure şi stepă din Mongolia, produc
fibre lungi şi rezistente, fiind recunoscute pentru specialitatea lor.
Producţia de caşmir este o sursă importantă de venit pentru populaţia din Mongolia, cu preţuri variind
între 60 şi 80 de dolari pe kilogram. Procesul de obţinere a caşmirului începe prin "pieptănarea" caprelor,
o activitate care necesită aproximativ 15-30 de minute pentru fiecare animal. Dintr-o capră se obţine în
medie 150 de grame de lână de caşmir pe an, iar la nivel global, se estimează că se produc aproximativ
15.000 de tone de caşmir în fiecare an.
Procesarea caşmirului presupune mai multe etape, inclusiv spălarea, selecţia, torsul, vopsirea şi uscarea,
iar în acest proces se pierde aproximativ 40% din greutatea iniţială a fibrelor. În ciuda acestor pierderi,
caşmirul rămâne o fibră naturală valoroasă şi apreciată pentru calităţile sale excepţionale. China şi
Mongolia sunt doi dintre principalii producători de caşmir, cu Afganistanul ocupând locul trei în topul
producătorilor.
Caşmirul este considerat nu numai un produs de lux, ci şi o sursă de îmbogăţire pentru procesatori şi
comercianţii mondiali. Preţul său ridicat şi cererea constantă pe piaţă reflectă valoarea sa înaltă şi
exclusivistă. Astfel, industria caşmirului continuă să prospere şi să atragă atenţia atât a consumatorilor, cât
şi a investitorilor din întreaga lume..

Mai multe informații şi detalii se pot obține accesând linkul: https://revista-ferma.ro/video-cresterea-

caprelor-de-casmir-intre-mijloc-de-trai-si-sursa-de-imbogatire/
Informaţiile publicate pe site-ul Revista-Ferma.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă,
doar în limita a 120 de caractere.

https://agrointel.ro/286721/raport-usda-in-februarie-productia-mondiala-de-grau-la-aproape-800-
milioane-de-tone/

Raportul emis de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) pentru luna februarie oferă o
perspectivă detaliată asupra situației cerealelor la nivel mondial pentru sezonul 2023-2024. În ceea ce
privește grâul, prognozele indică o creștere a producției, aprovizionării, consumului și comerțului în
februarie, dar stocurile finale sunt estimate să fie mai scăzute. Această creștere se datorează în principal
producției mai mari din țări precum Irak și Argentina, cu livrări crescute către diverse țări, inclusiv India.
Cu toate acestea, stocurile finale sunt reduse, având cel mai scăzut nivel din ultimii ani, din cauza
scăderilor înregistrate în țări precum India, China și Ucraina.

În ceea ce privește cerealele furajere, prognozele indică o reducere a producției globale, în special în
cazul porumbului, cu reduceri semnificative în Brazilia, Mexic și Serbia. Aceste reduceri sunt parțial
compensate de creșterile din India și Turcia. Schimbările în comerțul mondial includ exporturi de porumb
mai mari pentru Ucraina și Pakistan, dar cu reduceri pentru Brazilia, India și Serbia. De asemenea,
importurile de porumb sunt restricționate pentru Bangladesh și UE. Exporturile de orz au crescut pentru
Australia și Ucraina, dar au scăzut pentru Canada.

În concluzie, raportul indică o perspectivă mixtă pentru sectorul cerealelor în sezonul 2023-2024, cu
creșteri în producție și comerț pentru grâu, dar cu reduceri semnificative în producția de cereale
furajere, în special de porumb. Acest lucru ar putea avea impact asupra piețelor globale și ar putea
influența prețurile și disponibilitatea cerealelor pe termen scurt și mediu.