Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
achiziii
Obinerea de produse ecologice carne ecologic (activitatea este stipulat n
Reglementarea UE 2092/1991 i caietele de sarcini elaborate n diferite ri. n Romnia
producia ecologic este reglementat prin OUG nr 34/17.04.2000), Conversia fermei
convenionale la ferma ecologic se face n doi ani pentru pajiti i culturi furajere i 12
CADRUL LEGISLATIV
Comercializarea n viu a bovinelor este uurat prin faptul c n fermele cu sub 1000 de capete ai
nevoie doar de certificat de cresctor de la primrie ca s vinzi, iar dac ai ntre 1000 i 2000 bovine i
trebuie n plus un aviz de mediu.
Etapele procesului de accesare a fondurilor europene pentru Ferme de Vaci prin PNDR
Etapele care trebuie parcurse de un patron de IMM pentru a obine fonduri europene
nerambursabile pentru dezvoltarea afacerii sale cu vaci prin Programul Naional de Dezvoltare Rural
sunt:
1. Etapa de identificare a investiiei. Firma are sediul n mediul rural, n comuna Blceana.
Terenul pe care i va desfura activitatea firma s fie. n proprietatea acesteia sau concesionat
pe minim 5 ani.
2. Etapa de realizare a proiectului
Dosarul conine:
Analiza de risc;
Analiza economic-financiar
Studiul de fezabilitate;
Autorizaia de construcie;
Aviz de mediu;
este o rasa prolifica care produce un vitel pe an avand prima fatare la varsta de doi ani, spre
deosebire de alte rase de carne care incep sa produca vitei doar de la trei ani;
profitabilitate rasei Angus este ridicata, randament ridicat la sacrificare de peste 60%, iar la
tineretul foarte bine ingrasat intre 67 72%, cu raportul de carne oase mai mare de 5:1;
de asemenea rasa Angus se preteaza bine la pasunat, realizandu-se astfel o productie de carne de
bovina de cea mai buna calitate pe cale naturala, cu un minim de nutreturi concentrate;
viteii rezultati din incrucisari cu rasa Aberdeen-Angus cresc repede si eficient, obtinandu-se
carcase de marime medie, cu greutatea in jur de 280-320 kg.
Furajele folosite sunt:
amestec urluial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora;
furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac, cartofi administrai n
ntregime sau preparate;
produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl, coceni de
porumb, paie de cereale.
CONCURENA
Exist muli fermieri in raza judetului Suceava, existand competitori gen ..,si celelalte
ferme.
11. Personal
Structura de personal a asociaiei familiale este urmatoarea:
un administrator
4 ngrijitori
Administratorul se va ocupa de bunul mers al firmei, reprezinta societatea in fata institutiilor
publice (Casa de asigurari sociale, Casa de asigurari de sanatate, Inspectoratul teritorial de munca).
Activiti externalizate
Activitile care vor fi externalizate vor fi:
-
13. CONTABILITATE
COSTURI AFACERE
Valoarea investitiei aproximativ 100.000 euro Din aceasta sum, contribuia proprie este de
33.000 euro, restul de 67 000 este accesat din fonduri nerambursabile de la Uniunea European.
Valoarea totala a investitiei
Contributie proprie 33%
Fonduri nerambursabile UE 66%
Structura investitiei:
Constructia i amenajarea grajdului si
dotarea cu utilaje a fermei
Achizitie 10 de vaci de carne Angus
Achizitie furaje necesare, terenuri si
alte cheltuieli
Previzionarea productie carne:
Cantitate
lapte/zi
1 vaca
50 vaci
30 l
1500 l
Cantitate
lapte/luna
900 l
45 000 l
Cantitate
lapte /an
10 800 l
540 000 l
De aici reise ca cantitatea totala de lapte previzionata pentru primu an este de 540 000l/lapte
VIII PLAN FINANCIAR
Previzionarea veniturilor lunare:
Productie lapte/luna
45000 l
2,5 ron/litru
112 500 ron
Productie lapte/an
Pret litru lapte
Venituri anuale
Previzionarea cheltuielilor:
Cheltuielile cu salariile:
Categoria de
personal
economist
veterinar
Ingrijitori
Total cheltuieli
Salariul
brut lunar
1000 ron
1500 ron
800 ron
Numar de
persoane
1
1
10
Costurile cu
salariile
1000 ron
1500 ron
8000 ron
10 500 ron
lunare
Total cheltuieli
Cheltuieli aisgurari
35 973
TOTAL
anuale
sociale
CHELTUIELI
SALARIALE
Cheltuieli cu furajele:
Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in principal de capacitatea
rumenului si de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in rumen.Aceasta cantitate il intereseaza pe
nutritionist deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si substantele nutritive necesare dezvoltari
animalului. Din aceasta cauza in ratiile de furaje care se intocmesc s-a introdus un indicator de normare a
acesei cantitati care se exprima in substanta uscata ingerata kg SU. Orientativ, acest indicator se poate
stabili si daca socotim :
700 ron
400 ron
1100 ron
13 200 ron
161 973 ron
244 800 ron
13 500 ron
420 273 ron
bovinedecarne.ucoz.net/index/index_31_2_0_1_2_0_2/0-2