FERMA CAPRE

I. CUPRINS

II. DESCRIERE GENERALA A AFACERII

III. PRODUSE SI SERVICII

IV. PLAN DE MARCHETING

V. PLAN OPERATIONAL

VI. MANAGEMENT SI ORGANIZARE

VII. COSTURI PENTRU INCEPUT SI CAPITALIZARE

VIII. PLAN FINANCIAR

FERMA CAPRE

II. DESCRIERE GENERALA AFACERE

Se va porni pe doua directii disticte de organizare, urmand ca pe parcursul finalizarii proiectului,

discutiile cu bancile si/sau consultantul pentru obtinerea de fonduri nerambursabile, sa se opteze pentru
una din ele.
Prima varianta este de a incepe afacerea pe actuala societate : schimbarea
codului CAEN si a sediului social din mediu urban in mediu rural.
Cea de a doua varianta este de a infiinta o noua firma.
Ca si desfasurare a businessului propriu zis nu sunt diferente intre cele doua solutii

Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea stabilirii unui set de obiective
pentru primii 5 ani de activitate, dupa cum urmeaza:
Anul 1: - achizitionare ferma/teren (fost CAP, IAS)
- cumpararea unui efectiv de 300 capete capre in doua etape (sezonate si pentru
desezonare);
- achizitionare de echipamente si utilaje necesare fermei;
- realizare contracte de concesiune pentru o suprafa de 10-15 ha teren pentru
culture necesare sau pasune;
- contract de preluare iezi pentru carne (5 ani);
- contract de preluare lapte;
- pastrare pentru marire efectiv 50% din tineretul caprin feminin.
Anul 2: - continuare marire efectiv caprin :
- continuare vanzare iezi;
- vanzare lapte;
Anul 3: - investire a 50% din profitul din anul 2 si a 50% din acest an pentru
achizitionare echipamente procesare lapte si a unui sistem de management si
monitorizare;
- continuare marire efectiv;
- inepere pastrare iezi pentru necesar inlocuire capre slabe din punct de vedere
productive;
- continuare vanzare iezi;
- continuare vanzare lapte;
Anul 4 - investire 20% din profit an 3 pentru retea distributie proprie.
- campanie publicitara 5% din profit an in curs;
- continuare marire efectiv;
- continuare pastrare iezi pentru necesar inlocuire capre slabe din punct de vedere
productive;
- continuare vanzare iezi;
- continuare vanzare lapte;
- concesionare 20-25 ha teren arabil sau pasunat.
Anul 5 - invetitie 25% din profit in cumpararea de terenuri
- investitie in extindere spatiu locativ pentru marire efectiv – aprox 15% din profit
an in curs;
- continuare marire efectiv;
- continuare pastrare iezi pentru necesar inlocuire capre slabe din punct de vedere
productive;
- continuare vanzare iezi;
- continuare vanzare lapte.
La sfarsitul anului 5 se ajunge la un efectiv caprin productive de aprox 870 capete
si aprox 700 iedute.
III. PRODUSE SI SERVICII
Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este in primii 5 ani laptele si
produsele din laptele de capra, vom face o scurta prezentare ale caracteristiciilor si
beneficiilor consumului de lapte de capra si branza de capra.
CAPRA:
Se are in vedere achizitionarea de capre de lapte de rasa exemplu Saanen, Alpina
Franceza sau Alpina Germana. Aceste capre produc o cantitate de lapte de 8-20 de
ori mai mare decat propria sa greutate corporala. In plus, capra aceasta are o
prolificitate de exceptie (intre 140 si 200 %), 3-4 iezisori de 2 ori pe an. Mai are si
o longevitate biologica de pana la10-12 ani.
De la capra se poate valorifica totul, incepand cu laptele, iezii, parul sau blana si
pana la carne. O capra produce, in medie, de trei ori mai mult lapte decat o oaie
consumand de fapt aceeasi cantitate de hrana.
Caprele au o buna capacitate de adaptare si suporta cu usurinta temperaturile
ridicate. Fiind animale poligastrice, rumegatoare, consuma furajele grosiere
valorificand eficient din punct de vedere economic acest tip de nutreturi pe care
alte animale nu le consuma. Capra continua lactatia si in al doilea an, chiar daca n-
a fost fecundata in anul respectiv. Are potential pronuntat de combinatie prin
incrucisare cu alte rase perfectionate pentru obtinerea de pruductii bune de lapte
sau carne.
Sa luam exemplul numerosilor fermieri din tarile europene dezvoltate (Franta,
Elvetia, Anglia, Austria si Germania) care pun mare pret pe cresterea caprelor. Cei
mai multi crescatori de la noi din tara se axeaza pe productia de lapte si intr-o
masura mai mica pe cea de carne. Cea mai redusa este productia de par si puf si
valorificarea acestora.
Conform unui studiu realizat de Pascal C. si Zaharia N. (U.S.A.M.V. Iasi,
facultatea de Zootehnie), efectivul de caprine existent pe teritoriul Romaniei in
anul 2015, indeosebi in partea de nord a tarii era de cca. 865.070 de indivizi, in
crestere fata de anul 2014 cu peste 60%. Judetele cu efective totale mai mari de
50.000 de capre erau: Constanta (71.911 capete), Dolj (65.913 capete) si Bacau
(50.505 capete). La nivelul Regiunii de Nord-Est, efectivul total de caprine era in
acelasi an de 121.960 capete, inregistrand o evolutie in crestere, fata de efectivul
existent in anul 2014, de cca 148 %. De remarcat este si faptul ca, la nivel national,
99,9% din total efectiv se regaseste in exploatatii aflate in domeniu privat.”
Rasa de capre Saanen
Este originara din Elvetia, mai exact din valea Saane de la care provine si numele
sau. De aici, datorita calitatilor sale deosebite, a fost importata in special de
francezi, apoi si de alte tari din Europa. A fost mult utilizata pentru ameliorarea
diferitelor populatii de caprine locale si formare de rase noi. Astfel, in tara noastra,
rasa Saanen a fost folosita cu rezultate bune la incrucisari cu rasa Carpatina. Se
distinge prin productia buna de lapte care se situeza intre 600 si 1.000 litri pe
durata de 9 luni a lactatiei. Media de lapte/zi ajunge la 5 litri cu un procent de
grasime de 2,5 si 3%. In Italia, la Ferma Allevamenti Carparelli, capra Saanen a
ajuns la un record de 10 litri de lapte pe zi.
Descriere: parul sau are culoare alba uniform sau crem si este scurt, des si
matasos. Capul, adesea fara coarne, cu ciucuri si barbison, are o frunte plata si
urechi destul de dezvoltate si larg deschise purtate la orizontala. Are gat lung si
corpul alun- git, spatele este orizontal, foarte drept si pieptul este adanc. Greutatea
corporala a femelei din rasa Saanen este de 50-65 kg iar a masculului de 70-80 kg.
In general, fata 1-2 iezi pe an. In plus, capra Saanen, printr-o mare prolificitate,
intre 150 si 170%, are un temperament calm, usor manierat si poate fi ingrijita
chiar si de un copil.
LAPTELE DE CAPRA:
Laptele de capra, numit de Hippocrate “lichid miraculos si esenta vindecatoare”,
are nenumarate beneficii si o compozitie asemanatoare laptelui matern. Un aliment
foarte benefic laptele de capra este cosiderat insa si un medicament preventiv si
cura- tiv, ieftin si la indemana tuturor, fiind recomandat pentru copii, batrani si
bolnavi.
Iata doar cateva beneficii ale laptelui de capra:
– datorita continutului de calciu si fosfor, intareste oasele si previne osteoporoza;
– echilibreaza tensiunea arteriala si atenueaza durerile musculare si articulare;
- ajuta la regenerarea celulelor;
– furnizeaza energie si tine depresiile la distanta, datorita vitaminei B2;
– creste imunitatea ajutand persoanele cu probleme respiratorii in special TBC;
- reduce cu 45%-65% riscul de cancer la san;
– previne cancerul de colon; – previne si trateaza migrenele;
– aduce rezistenta la viroze si boli contagioase;
- este foarte bun in tratamentele cosmetice.
Pe langa lapte si branza de capra, are propritatea de a trata afectiuni pulmonare,
cardio-vasculare si intestinale. Avand un continut scazut de grasimi, branza de
capra se digera mai usor decat alte branzeturi. De asemenea, are putine calorii si
este perfecta pentru curele de slabire. Produsele din lapte de capra sunt foarte
apreciate si in Uniunea Europeana (in special in Franta, unde a fost inregistrat un
brevet special care indica faptul ca laptele de capra este un bun stimulator pentru
cresterea parului). In cazul laptelui de vaca, grasimea se ridica la suprafata si se
imprastie, ceea ce nu se intampla cu laptele de capra. Nici producatorii de
cosmetice nu au omis ben- eficiile laptelui de capra. Acesta se regaseste in anumite
produse cosmetice din gamele bio sau organice, in creme si lotiuni bogate in
vitamina E naturala, ceea ce stimuleaza starea de sanatate a pielii. Lactatele de
capra ajuta si in dieta anticelulitica. Laptele de capra este contraindicat copiilor
pana la un an. Dupa aceasta varsta se introduce lapte de capra in amestec cu lapte
de vaca, la indicatia medicului pediatru. Dupa varsta de 2 ani este preferabil sa bea
de capra, datorita componentelor bogate pe care acesta il are, contribuind foarte
mult la dezvoltarea armonioasa a copilului.
CARNEA DE CAPRA
Carnea de capra ar trebui sa se gaseasca mai des in bucatariile romanilor deoarece
este mai sana- toasa decat celelalte tipuri de carne pe care le consumam in mod
obisnuit. Proprietatile dietetice ale carnii de capra au fost constatate de specialisti
in special in cazul exemplarelor ajunse la maturitate. Proflificitatea sau numarul
total de iezi obtinuti difera in functie de rasa, varsta si modul de alimentatie. In
ferme unde se cresc capre neameliorate, prolificitatea este de 130-140% in schimb,
caprele ameliorate ajung se incadreaza intre 160 si 200%.
De la varsta de doua luni sau de capra tanara pana la implinirea greutatii de 33-35
kg, carnea este deosebit de solicitata pe piata externa si, mai nou, si pe cea interna.
Productia de carne se obtine din surplusul de iezi care nu se retin pentru prasila. Un
ied ajunge pana la 2 luni la o greutate de 8- 10 kg. In acest interval, hrana lor este
constituita din laptele matern si o cantitate redusa de lucerna sau alte fanuri.
A doua categorie este compusa din iezi cu varste de aproximativ 3 luni si greutati
de 14-16 kg. De ce este recomandat sa consumam carne de ied si de capra?
Pentru ca nivelul de calorii ajunge la procentul de 122, asemanator cu cel de
pasare, fara piele (120 de calorii) calculat pentru 100 grame. Mai mult, carnea de
capra este cu 50-65% mai saraca in grasimi. Se distinge si prin valoarea
nutritionala mare datorata in parte nivelului ridicat de proteine, comparativ cu alte
sortimente de carne rosie, dar si a aminoacizilor esentiali si a sarurilor de fier si
potasiu.
Colesterol redus, un nivel de lipide de opt ori mai mic decat in cazul carnii de vita
si cu 40% mai mic decat al carnii de pui sunt calitati appreciate deja ale carnii de
capra la nivel modial. La toate aceste calitati se adauga si un procent valoros de
vitamine (B1, B2 si PP, F) , aproape dublu in comparatie cu cel existent in carnea
de vita, vitel sau miel. Consumatorii carnii de capra spun ca savoarea si textura
acesteia se aseamana cu cea de vanat. Pastrama din carne de capra este de
asemenea foarte apreciata.
IV. PLAN DE MARCHETING
IV.I. CLIENTII
In mod indirect, clientii nostri sunt toate persoanele care consuma lapte, produse
lactate si carne de capra si pe viitor si foarte multi consumatori de carne de alte
animale (porc, oaie, vitel, pui). In mod direct productia de lapte din primii 2 ani si
o mica parte din anul 3, va fi vanduta procesatorilor de lapte de capra din tara, cu
care suntem in discutii (se va semna un precontract inainte de a achizitiona
efectivul de caprine), iar din anul 3-4 se va procesa in cadrul firmei noastre sub
forma de pasta de branza(un semiprodus) ce va fi livrat catre procesatori externi
pentru producer de produs finit.Iezii vor fi o parte pastrati pentru maririea
efectivului propriu iar 40-50% se vor prelua de firme de procesare carne (se va
semna contract de preluare iezi la varsta de 3 luni – contract pe 5 ani).

IV.II.CONCURENTA
Consideram concurenta ca fiind unul dintre cele mai importante parti ale unui
produs.

Principalii concurenti:
1.Fermele de aceleasi dimensiuni
2.Marii procesatori de lapte care in ultima vreme incep sa testeze piata de profil
(destul de slab). Datorita faptului ca nu demaram afacerea in necunostinta de cauza
pe de o parte si vom semna contracte sau precontracte pentru preluarea iezilor si a
laptelui pe de cealalta parte, nu avem motive de ingrijorare, pentru ca atat piata
interna, care este abea la inceput, cat si piata externa este in continua
crestere(cererea mai mare decat oferta).

V. PLAN OPERATIONAL
V.I. PERSONAL
Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal:
- administratori;
- 1 medic veterinar;
- 3 de ingrijitori.
Medicul veterinar lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi.
Ingrijitorii vor lucra 12 cu 24 pentru a putea asigura supravegherea constanta a
caprinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.
Administratorii reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie,
efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate
competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza
actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul
deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii,
gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.
V.II. FIRMA
Firma S.C. „FERMA CAPRE” S.R.L. s-a infiintat in……….., cu un
capital social integral privat de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr.
J xx/xxxx/2011, cod unic de inregistrare: R xxxxxxx.
Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta „cresterea caprinelor in
sistem intensiv in fermele de capre”.
Ferma este condusa de administrator, rezolvarea problemelor financiare si
contabile sunt in subordinea contabilului, ferma mai are contract de colaborare cu 1
medici veterinar care se ocupa si de supravegherea celor 3 ingrijitori.
Ferma este amplasata in apropierea………, la km de Bucuresti in Jud. OLT terenul
pe care s-a ridicat constructia propriu-zisa este proprietatea societatii, deci nu se
plateste chirie pentru spatiul locativ. Ferma are o suprafata de …………. metrii
patrati, pentru stabilirea suprafetei de constructie s-a tinut seama de respectarea
conditiilor necesare cresterii animalelor, conforme atat cu legislatia in vigoare din
Romania, cat si cu normele Uniunii Europene, dupa cum urmeaza:
- la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar veterinare
referitoare la izolarea crescatoriei de capre fata de zonele locuite, asigurand un
cordon sanitar nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m;
- apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu
furaje si alte materiale;
- in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il
au colectarea si deversarea dejectiilor;
Caracteristicile constructiei:
- in conformitate cu Ordinul nr. ……. / ………………. pentru aprobarea normelor
sanitar-veterinare privind protectia caprelor, materialele folosite pentru
constructiile grajdurilor precum si echipamentele cu care caprele intra in contact nu
sunt daunatoare acestora, si sunt usor de curatat, spalat si dezinfectat;
- circuitele electrice si echipamentele sunt instalate in concordanta cu regulile
nationale de aplicare a masurilor de protectia muncii, si PSI pentru a se preveni
accidentele;
- caprele nu trebuie sa fie tinuti permenent in intuneric, pentru rezolvarea acestui
aspect au fost luate masuri care sa permita o iluminare artificiala sau naturala,
corespunzatoare cerintelor fiziologice si de comportament;
Pardoseala din beton se recomanda a fi utilizata in adaposturile cu efective mari de
capre. Aceasta trebuie construita in panta pentru a asigura scurgerea urinei in
canale speciale. Aceste suprafete din beton sunt usor de curatat si dezinfectat. Dar
peste aceasta pardoseala din beton se vor pune gratare din lemn (stinghii de 5-10
mm) pentru a nu cauza imbolnaviri animalelor.
Sistemele de inchidere
Pentru siguranta intretinerii caprelor, usile si sitemele lor de inchidere sunt foarte
importante. In primul rand, acestea trebuie sa fie rezistente, confectionate din
materiale dure deoarece caprelor le place sa se urce cu picioarele din fata pe toate
obstacolele mai inalte decat solul. Daca au acces la usi, atunci acesta va fi locul
favorit de urcare. In plus, sunt foarte curioase si invata usor sa deschida zavoarele
simple datorita obiceiului de a explora oral toate obiectele cu care vin in contact.
Platforma si fosa septica
La unul din capetele grajdului se poate amplasa o platforma betonata si, de
asemenea, o fosa septica. Aici se aduna dejectiile animalelor. Platforma poate fi
constuita la suprafata sau semiingropata. Pe masura ce fosa se umple, lichidul
colectat se dilueaza cu apa si se poate folosi ca ingrasamant.
O astfel de platforma pentru gunoiul de grajd trebuie autorizata de cei de la mediu.
Se impune respectarea unor standarde pentru protejarea mediului inconjurator, in
special a solului si a panzei de apa freatica. Dupa ce obtineti autorizatia de mediu,
Directia Sanitar Veterinara va acorda si autorizatia lor.
Se apreciaza ca gunoiul obtinut anual de la caprine reprezinta de cca 25 ori
greutatea vie a animalului. Stiind aceasta puteti sa apreciati si marimea constructiei
celor doua compartimente (platforma si fosa).
Indicatori folosiţi în tehnologia caprelor
Date şi indici realizaţi :

• Suprafaţa terenului : St = 2500 mp;

• Suprafaţă construită existentă Sc= 0 mp ;

• Suprafaţă construită propusă : Sc= 1290 mp ;

• Suprafaţă construită desfăşurată : Sd = 1290 mp ;

• Procent de ocupare al terenului POT existent = 0.00 %

• Coeficient de utilizare al terenului CUT existent = 0

• Procent de ocupare al terenului POT propus = 51.6 %

• Coeficient de utilizare al terenului CUT propus = 0.516

Din punct de vedere funcţional ferma de caprine este compusă din : - zonă de producţie - S = 351.48
mp ; padoc – S= 454.50 mp ; - lăptărie – S = 16 mp; - cameră de frig- S = 16 mp; - miniabator – S = 16
mp; - pielărie – S = 12 mp; - vestiare – S= 12 mp; - serviciu administrativ – S = 32 mp; - punct de
efectuare a tratamentelor – S = 16 mp, - locuinţe – S = 50 mp; - filtru sanitar – S = 20 mp; - parcare – S
= 72 mp; - parc furajer – S = 144.20 mp; - cameră de întreţinere utilaje – S = 50 mp; - alimentare cu
energie electrică – S = 9 mp; - baie pentru dezinfecţia caprinelor – S = 18 mp; - platforma de dejecţii – S
= 45 mp.

Factorii de microclimat : 1. Volumul de aer necesar : capre cu iezi şi ţapi- 3-5m3 /cap ; tineret
caprin- 1-2m3 /cap ; 2. Coeficient de luminozitate : iluminare naturală- 1/20 (raportul între
suprafaţa ferestrelor şi suprafaţa pardoselii) ; iluminare artificială- 1.2 W/m2 ; 3. Viteza
curenţilor de aer la nivelul animalelor : maximă-0.3 m/s ;optimă- 0.1-0.3 m/s ; 4. Umiditatea
relativă : minimă-60% ; maximă-75% ; 5. Temperatura interioară : - compartiment pentru fătări :
min.80 C ; max.170 C ; optimă-10-150 C ; - compartiment pentru tineret : min.70 C ; max.170 C ;
optimă-8-120 C ; 6. Factorii nocivi admişi în compoziţia aerului în adăpost : - gaze nocive : bioxid
de carbon-max .3% ; amoniac-max.0.026% ; hidrogen sulfurat-max 0.01% ; - pulberi sedimentate-
sub 30g/m2 /30 zile ; - microorganisme- sub 250000/m3 . Aceşti factori nocivi au influenţe
negative asupra stării de sănătate şi implicit asupra producţiilor şi pot fi menţinuţi în limitele
admise prin asigurarea unui aşternut curat şi uscat, printr-o ventilaţie corespunzătoare şi prin
realizarea unor adăposturi adecvate ca mărime exploataţiilor mici şi mijlocii. Suprafaţa optimă
de cazare în adăposturi se stabileşte după categoria de caprine: pentru capre adulte-1.5 m2 /cap
; capre gestante-1.5 m2 /cap ;pentru iezi la îngrăşat- 1 m 2 /cap ; tineret caprin- 1.2 m2 /cap ;
ţapi pentru reproducţie- boxe individuale de 2 m2 . Un alt factor deosebit de important în
construcţia adăposturilor îl reprezintă orientarea şi amplasarea acestora. Pentru asigurarea
factorilor normali de microclimat adăpostul trebuie să se amplasaze cu latura longitudinală
contra direcţiei vânturilor dominante, de regulă cu padocul în partea sudică şi apărate pe cât
posibil împotriva vânturilor din zonă de către formele de relief. Forma adecvată a adăposturilor
pentru caprine este cea dreptunghiulară, închise (specia caprină este mai sensibilă la frig spre
deosebire de ovine) şi se vor orienta cu axul longitudinal pe direcţia N-NE şi S-SV

Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului:

- colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele
cu perna de apa din boxe;
- canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care
preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare;
- canalele cu perna de apa din compartimente se vor goli periodic, la intervale
de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru
indepartarea sedimentelor colmatate;
- apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare.
Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru
retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc
separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor;
- apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima
decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de
autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor;
- partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde
fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in
agricultura;
- pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru
curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm.), cu mare randament, iar
pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa
inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale
provenite din adaposturile dezinfectate;
Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale:
- se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar.
Pentru aceasta filtrul sanitar este o cladire amplasata la intrarea in zona de
exploatatie si este prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de
strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior,
aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri;
- toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta
zona si gardul exterior al unitatii exista, o zona de protectie
sanitara;
- pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si
numai in zona de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare
sau buncarele de furaje.
Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate
normele si cerintele in vigoare pentru asigurarea dezvoltarii unei activitati de
durata.

V.II. DOMENIUL DE ACTIVITATE

In ceea ce priveste domeniul de activitate, ne axam momentan pe crestere
caprinelor si comercializarea laptelui si a iezilor, animalele vor fi livrate “in viu”
societatii cu care am negociat un contract de preluare al acestora.
Tinand cont de faptul ca majoritatea oamenilor sunt consumatori de lapte, iar
Bucuresti are un numar mare de locuitori, nu ne facem griji in privinta esecului
acestei ferme in viitor, pentru ca, nu se pune problema nedurabilitatii consumului
de lapte de capra, sau, cu atat mai putin renuntarea la consumul acestuia, ba din
contra.
V.III.OBIECTIVELE
Primul an de activitate: ne propunem obtinerea unei cantitati de lapte de 4
litri/capra x min. 270 zile de lactatie si marirea efectivului de caprine cu 120 capete
ce ajung la varsta de maturitate in 10-12 luni.
Asa cum reiese si din tabelele din planul de afaceri in primul an vom avea o
productie minima de 200.000,00 litri lapte si 480 capete iezi vii din care la vanzare
in cursul acestui an 180 capete.
Al doilea an de activitate: avem in plan obtinerea unei cantitati de lapte de 4,2 –
4,5 litri/capra x min 270 zile de lactatie si marirea efectivului de caprine cu 144
capete .
Productia de lapte estimata va fi de aproximativ 360.000,00 litri de lapte si 576
capete iezi vii din care la vanzare 360 capete. Semnarea unor contracte pentru
terenuri in arenda sau in concesiune pentru o suprafata de 15-20ha.
Al treilea an de activitate: planul este de a obtine o cantitate de lapte de 4,3 – 4,6
litri/capra x min 270 zile de lactatie si marirea efectivului de caprine cu 192 capete.
Productia de lapte estimata va fi de aproximativ 510.000,00 litri de lapte si 768
capete iezi vii din care la vanzare 336 capete si 84 capete (cele mai bune exemplare
din punct de vedere genetic) pentru inlocuire caprine slabe din punct de vedere al
productiei
De asemenea in acest an avem de gand sa investim in jur de 50 pana la 70% din
profit pentru inplementarea unui system professional de management si
monitorizare, a unui echipament gen radiografie pentru mai buna monitorizare a
caprelor gestante. In aceasta investitie va fi inclusa si realizarea unei caserii proprii
pentru procesarea laptelui.
Adaugarea a inca 20ha teren in arenda
Al patrulea an de activitate: pentru acest an preconizam ca productia de lapte va fi
de aprox 685.000,00 litri lapte cu o medie de 4,3 litri/capra x min270 zile lactatie;
preconizam ca vom avea un efectiv de 648 capete caprine in lactatie ce vor da
nastere unui numar de aprox 1030 iezi vii din care se vor pastra pentru marirea
efectivului 260 capete iedute, se vor vinde pentru prasila 47 capete, pentru carne
404, iar pentru inlocuire si “primenire” efectiv existent 260 capete.
In acest an avem intentia sa deschidem sau sa discutam cu magazine de profil din
regiune pentru desfacerea produselor proprii.
De asemenea vom cauta sa ne extindem prin concesionarea / arendarea /
cumpararea a 20-30 ha de teren arabil pentru productia proprie de hrana.
Al cincilea an de activitate: in acest an ne propunem sa investim intr-o mini fabrica
de specialitati din carne de capra prin investirea a pana la 50% din profit si prin
reevaluarea creditului bancar si atragerea de fonduri/creditare suplimentara pentru
acest lucru. Cautarea de piete si/sau companii de distributie pentru piete europene
si Romanesti.
Preconizarea noastra pentru productia de lapte este de aproximativ 940.000,00 litri
de lapte media fiind de 4,3 litri/capra min. 270 zile lactatie; efectivul de capre
producatoare va ajunge la 876 capete caprine producatoare ce vor da nastere la
min. 1390 iezi vii, din care pentru marirea efectivului se vor pastra 350 iedute; 380
capete iezi se vor vinde pentru carne, aprox 64 capete iezi se vor vinde ca si
material genetic iar 350 se vor pastra pentru inlocuire efectiv propriu.
Preconizare pentru urmatorii 5 ani (anul 6 – anul 10)
Marirea efectivului ca pana in anul 10 sa ajungem la aprox 4000 capete caprine
productive;
Extinderea retelei de magazine colaboratoare si proprii;
Specializarea personalului in ferma specific pentru extinderea gamei de produse
finite in tara si / sau Franta/Austria;
Extinderea capacitatii de habitat si terenuri arabile prin cumpararea acestora;
Imbunatatirea geneticii caprine;
VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE
VII. COSTURI PENTRU INCEPUT SI CAPITALIZARE
Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 160.000,00 Euro+
TVA. Datorita faptului ca pana la data primelor inacasari este nevoie de sustinerea
financiar/investitionala a afacerii aceast suma se ridica la 217000,00 Euro + TVA.
Se vor accesa fonduri nerabursabile de la Uniunea Europeana/imprumut bancar in
valoare de 80.000,00 Euro, restul sumei urmand a fi sustinuta astfel:
20.000,00 aport actionari la capitalul firmei 80.000,00 credit bancar rambursabil in
10 ani (120 luni) restul de 37.000,00 Euro vor fi sustinuti de catre actionari pe
parcursul perioadei de 6 luni pana la primele incasari
VII.I. PREVIZIONARE EFECTIV CAPRN
Efectivul de pornire: 300 capete capre gestante in doua etape
Numar fatari pe an: 150 in Ianuarie – martie
150 in octombrie – noiembrie
- fatari totale pe an: 300
media iezilor fatati de o capra: 1,5
iezi zburati obtinuti in total/an: 450 in primul an
….. in anul 2
…. In anul 3
….. in anul 4
…… in anul 5
VIII. PLAN FINANCIAR
Previzionarea veniturilor:
Venituri din vanzarea laptelui:
Venituri din vanzarea iezilor ptr. Carne:
Venituri din vanzarea iezilor ca si mat genetic:
Previzionarea cheltuielilor:
Cheltuieli cu salariile
Contributii datorate la stat, de catre ferma pentru fondul de salarii: 28.55%
Cheltuieli cu furajele, inclusiv TVA