Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti

Sisteme agrosilvopastorale

Preda Radu Bogdan

Agricultura Durabila

An I

1
 Introducere

Diversitatea produselor, valoarea biologică deosebită şi economicitatea

obţinerii acestora au făcut ca din toate timpurile speciile de ovine şi caprine să
fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată şi de o atenţie deosebită din
partea crescătorilor.

Creşterea ovinelor sau “Ovicultura”, reprezintă o ramură principală a

zootehniei şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea economică a statelor
crescătoare, participând în mod direct la îmbunătăţirea nivelului de trai al
oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice creşterii animalelor.

Ţinând cont de obiectivele care au stat la baza creşterii ovinelor de-a lungul
timpului, crescătorul a căutat mereu să selecţioneze şi să perfecţioneze pentru
creştere în interesul său, doar acele animale care corespundeau scopului urmărit.
Astfel, s-au creat şi perfecţionat grupe de rase specializate pentru diferite
producţii, existând în prezent pe glob conform multor date publicate în literatura
de specialitate peste 750 rase de ovine, având cele mai diverse direcţii de
exploatare (carne, lapte, lână, pielicele, blănuri).

Reprezintă o îndeletnicire foarte veche, practicată cu plăcere de gospodarii din

zona de deal şi munte, aceasta fiind manifestarea dragostei şi a pasiunii
oamenilor pentru creşterea oilor în scopul asigurării veniturilor necesare
consolidării gospodăriei, cât şi pentru acoperirea nevoilor proprii de consum.
Din aceste considerente, creşterea ovinelor se poate practica şi în unele
gospodării din zona de şes a României.

2
 Descriere fermei

SC Ovine Bio SRL este situată in comuna Reviga din județul Ialomita.
Obiectul principal de activitate al firmei este creșterea ovinelor.

SC Ovine Bio SRL este persoană juridică, care desfăşoară activităţi

economice şi are ca obiect principal de activitate „Creşterea ovinelor şi
caprinelor” – cod CAEN 0145 şi de asemenea alte activităţi secundare precum:
fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor – cod CAEN 1051, comerţ cu
ridicata al animalelor vii – cod CAEN 4623, activităţi auxiliare pentru creşterea
animalelor – cod CAEN 0162 şi comerţ cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun
– cod CAEN 4711.

Ferma are un efectiv de 500 ovine, si 45 ha teren agricol.

Resursele şi echipamentele care se folosesc sunt conform standardelor

europene:

 Pompe de muls

 Animale: 500 ovine

 Maşina de tuns oi

 Cleşte de tatuat

 Adăpătoare oi

 Foarfeci de tăiat unghii

 Găleată uz multiplu
3
 Găleată cu suzete pentru alăptat miei

 Frigidere

 Bidoane aluminiu

 Cântar electric

 Hrănitoare cu grilaj

 Echipamente pentru brânzărie

Structura produselor şi a serviciilor este divizată în 3 categorii de produse:

 Carne de miel şi mieluţe;

 Laptele se prelucrează şi se transformă în produse lactate: telemea, urda, branza

burduf, cascaval;

 Lână, pielea.

Principalele rase de ovine:

- Merinos

- Spancă

- Karakul

- Ţigaie

- Ţurcana

4
 Tehnologia de creştere şi îngrăşare se face fazial, şi anume:

Faza I – faza de acomodare a mieilor pe tronson cu o durată de 10 zile. În

această perioadă se va înregistra un spor de 220g. Pentru asigurarea acestui spor
aceste faze se vor sigura 3 kg prin, 5kg concentrate cultivate şi 5 kg concentrate
proteino-vitamino-minerale (PVM)/cap miel.

Faza II – durează 70 zile. Sporul mediu 340g astfel ca mieii proveniţi din faza I
cu o greutate de 14,2kg să ajungă la sfârşitul perioadei la 38kg/cap. În perioada
de 70 zile este necesar să se asigure pentru fiecare miel: 17,5kg fân, 64kg
concentrate cultivate, 21kg concentrate (PVM)

Faza III – (de finisare) durează 20 de zile. Sporul mediu 350g/cap iar mieii de
la sfârşitul fazei II să atingă la sfârşitul acestei faze 45kg.

Făcând un bilanţ pe perioada celor 3 faze (100 de zile) pentru fiecare miel se
vor asigura : 24kg fânuri, 90kg concentrate cultivate şi 30kg concentrate PVM.

Furajele se administrează în amestec de 2 ori/zi, aşa fel încât să se poată asigura

o furajare la discreţie.

Creşterea şi întreţinerea tineretului ovin:

 Hrănirea trebuie să asigure o creştere şi dezvoltare normală.

 Structura raţiei furajere pentru miei de 15kg şi cu un scor de 170g/zi/cap.

 Adăposturile trebuie să asigure 8-10 grade C.

 Apa să fie curată, proaspătă la discreţie.

 Pe timpul verii se asigură umbrare.

5
 Îngrijirea tineretului ovin are drept scop obţinerea unei cantităţi sporite de
carne cu o calitate gustativă superioară.

Raţia pentru tineretul supus îngrăşării – tineretul în greutate de 20kg, timp de

140 de zile şi cu un spor mediu zilnic de 178g realizează o greutate finală de
45kg.

Îngrăşarea se face în 2 etape:

Păşunat pe păşune de bună calitate timp de 90 de zile când se va consuma 7kg

masa verde/cap/zi. 100g siloz porumb, 4g sare, 2l apă iar pe total perioadă:
630kg masă verde, 9kg siloz porumb, 360g sare, 180l apă.

A 2 etapă constă în finisare care durează 50 zile timp în care se exclude

păşunatul.

În această perioadă asigurăm : 1kg fân, 1kg grosiere, 1,5kg suculente, 2,9kg
siloz porumb, 5g concentrate PVM, 4g sare, 2l apă (pe cap/zi)

Pe total perioadă 50kg fân, 50kg grosiere, 75kg suculente, 26,5kg siloz porumb,
4,5kg concentrate, 200g sare, 100l apă.

Întreţinerea tineretului ovin după terminarea înţărcării se procedează la formarea

cârdurilor (turmelor de miei) înţărcaţi numiţi cârlani. Mieii înţărcaţi se separă pe
sexe, rase şi etape de înţărcare, ţinându-se cont de dezvoltarea mieilor. Mieii
mici, slabi se grupează într-un cârd separat şi li se asigură hrana suplimentară.

Turmele de miei sunt preluate de îngrijitori numiţi Ciobani. Se vor asigura

parcele de pajişti valoroase bogate în plante leguminoase, situate la distanţe mai
mari de pajiştile pe care pasc oile adulte. Pentru conducerea cârlanilor se
introduc în turmă 2-3 batali (berbecuţi castraţi) sau oi adulte. Cel târziu la 5-6
luni se separă pe sexe. Mieii întreţinuţi pe păşuni vor primi un supliment de 150-
6
300g concentrate/zi. Se poate practica şi creşterea în stabulaţie sau
semistabulaţie a mieilor înţărcaţi.În perioada cu călduri mari păşunatul se face şi
noaptea. Păşunatul raţional se asigură prin rotaţia culturilor.

Sistemul agrosilvopastoral

In cadrul fermei, s-au înființat și sisteme agrosilvopastorale dupa

sistemul dehesa, formate din salcami, nuci si pajisti, sau culturi de cereale
păioase.

Termenul agrosilvopastoral desemnează un sistem antropic în care

componentele silvice, pastorale, de creşterea animalelor şi culturi agricole
interacţionează benefic, pe aceeaşi suprafaţă de teren, într-un climat mai arid cu
consecinţe economice şi ecologice favorabile. Cel mai cunoscut sistem
agrosilvopastoral şi anume dehesa spaniolă.

Dehesa spaniolă este un sistemul agrosilvopastoral, apreciat de specialiști ca

o măsură eficientă de atenuare a efectelor negative a aridizării și deșertificării
terenurilor cauzate de încălzirea globală a climei. Cu o suprafață de aproximativ
patru milioane de hectare, dehesa spaniolă reprezintă și un mod de dezvoltare
durabilă.

Arborii au fost menţinuţi într-o anumită proporţie, astfel ca de pe aceeaşi

suprafaţă de teren să se obţină lemnul necesar, iarbă pentru păşunat cu
animalele, culturi de cereale păioase şi altele.

Arborii în sistemul dehesa au o densitate extrem de variabilă fiind

cuprinsă între 20-100 indivizi / ha cu un grad de acoperire al coroanelor de 10-
7
50 % şi grad de ocupare al tulpinilor de 2-10 m2 /ha. Ei îndeplinesc funcţii
multiple prin reducerea acţiunii vântului uscat, crearea unui microclimat mai
umed propice pentru vegetaţia ierboasă a pajiştilor şi culturilor agricole, umbră
pentru animale, având în acelaşi timp un rol însemnat în circuitul elementelor
fertilizante, în special fosforul şi potasiul, protecţie antierozională, etc. Funcţia
productivă a arborilor este destul de însemnată realizându-se în medie 800-5000
kg/ha lemn de foc, 200-600 kg/ha/an nuca.

Pe pajiştile ocrotite de arbori în climatul arid mediteranean unde se află

sistemul dehesa, producţia este mai ridicată decât pe terenurile fără arbori care
sunt supuse unei insolaţii puternice cu evapotranspiraţie foarte intensă.

Completarea lipsei de furaje pe timp de vară se face prin cultivarea unor

cereale (grâu, orz, ovăz) pentru masă verde păşunabilă sau a unor leguminoase şi
graminee anuale perene pentru fân şi păşunat. În cazul în care cerealele se lasă
pentru boabe în sistemul dehesa şe obţine de regulă 1-3 t/ha boabe şi 2-5 t/ha
paie.

Produsul cel mai important pe piaţă în sistemul agrosilvopastoral sunt

produsele animaliere. În dehesa, încărcarea optimă cu animale este de 2-4
ovine/ha. Ovinele folosesc în principal iarba.

Pentru o pajiște, nu este bine să se stea cu oile mai mult de trei sau patru zile.
Depășind acest termen se ajunge la erodarea solului până la rocă, de aceea
trebuie evitat pe cat se poate suprapasunatul.

8
 Bibliografie

Stelian Dinescu, Nicolae Badea, Creşterea animalelor de fermă, 2003,

Bucuresti

Vasile N. Taftă, Creşterea şi exploatarea intensivă a ovinelor ,

Bucuresti ,1983

https://www.agerpres.ro/social/2017