Universitatea de Ştiinţele Vieţii "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi

Facultatea de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare

Specializare:Managementul producțiilor animale

PLAN DE AFACERE VACI DE LAPTE

COORDONATOR
Prof.univ.dr.Maciuc Vasile

Absolvent
ALUPULUI ANA

1
PLAN AFACERI FERMA CU RASA JERSEY

2
Cap.1 Memoriu justificativ

1.1 Importanţa şi oportunitatea investiţiei

Importanţa creşterii bovinelor rezultă din ponderea pe care o au în

asigurarea populaţiei cu lapte precum şi din contribuţia pe care o au la
dezvoltarea agriculturii in ansamblu şi a unor ramuri neagricole
(industria alimentară).
Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populaţiei care este un
aliment indinspensabil pentru copii, bătrâni, covalescenţi şi cei care
lucrează in medii toxice. Bovinele valorifică substanţe nutritive din
furaje care nu intră în sfera alimentaţiei omului transformandu-le în
produse care fac apoi obiectul consumului uman.
Bovinele asigură anual 90% din producţia de lapte reprezentând
principalul furnizor al acestei producţii. Din datele furnizate de catre
F.A.O (1995) rezultă că oferta pentru acest produs e inferioară cererii
înregistrându-se un deficit de 87 mil. tone pentru lapte şi unt şi 3 mil.
tone pentru brânzeturi. Datorită acestor decalaje cca. 6,3% din populaţia
globului este subnutrită, toate acestea impugn creşterea cantitativă a
producţiei de lapte care se poate realiza pe doua căi:
 Creşterea numerică a efectivelor;
 Creşterea calitativă a efectivelor prin ridicarea potenţialului
genetic a acestora.

1.2 Amplasarea şi descrierea fermei

Ferma de vaci de lapte S.C. VACUȚAJERSEYS.R.L este amplasată

în regiunea N-E a ţarii în apropierea oraşului Piatra Neamț judeţul
Neamț, sat Patra Șoimului .Ferma este construită după normele
sanitar- veterinare privind amplasarea, proiectarea şi sistematizarea
fermelor zootehnice care prevăd, printre altele şi urmatoare:

 terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă şi cu

pante line (de preferat cu înclinare spre sud, sud-est sau sud-
vest), având acces uşor, către căile de comunicaţii, către păşuni
şi către culturile furajere;
3
  adăposturile să fie orientate în direcţia opusă celei din care bat
vânturile dominante, astfel încat să fie protejate de efectul
dăunator ale cestora;
 luminozitatea să fie bună şi să evite supraîncalzirea în perioada de
vară;
 pentru a prevenii scurgerea dejecţiilor şi sau a apelor uzate în
exteriorul adăposturilor, cât şi pentru ca apele meteorice să nu
pătrundă în interior, construcţiile vor fi amplasate pe temelii
înaltate la minim20-25 cm faţă de sol, având o pardoseală
specifică care să reziste la uzura fizică şi chimică;
 pardoseala va avea o înclinaţie de 1,5 până 3 %, trebuie să fie
netedă şi nealunecoasă;
 uşile trebuie amplasate în partea opusă vânturilor dominante, iar
pragurile vor fi la nivel cu pardoseala în interior si la 5-6 cm
deasupra solului în exterior;
 amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în
toate cazurile, posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu
condiţia să păstreze anumite distanţe faţă de zonele protejate (200
m faţă de case de locuit, surse de apă, staţii de prelucrare a apei),
de drumurile locale (18 m), de şosele şi căi ferate (20-22 m).

 normele sanitar veterinare prevăd suprafeţele utile minime

necesare fiecărui animal în cadrul fermelor nou construite.
Astfel la bovine, se au în vedere următoarele suprafeţe: 0,73 mp
pentru tineret; 2,10 mp pentru vacile de lapte; 2,30 mp pentru
vacile aflate în maternitate.
La ora actuală, ferma deţine 2 adăposturi, o magazie pentru furaje,
un fânar, sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existentă
iar accesul se face din drumul judeţean Adjud – Podu
Turcului.Această fermă a fost concesionată pe o perioadă nelimitată de
timp iar în contract a fost stipulată şi posibilitatea de cumpărare în timp.
Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a
condiţiilor naturale pe care le deţine acestă zonă. În acest scop, ferma
va fi populată cu vaci din rasa Jersey.

4
1.3 Caracterizarea rasei

Rasa Jersey
Numită și ”rasa de unt”, vaca Jersey este considerată una din cele mai
productive rase de lapte. Deși volumul de producție obținut nu este cel
mai mare, acesta este valorificat datorită conținutului practic dublu de
grăsime și proteine în lapte, comparativ cu alte rase productive.

În condiția, că tot mai mulți procesatori achiziționează laptele de la

fermieri, achitând pentru conținutul total de grăsime și nu pentru volumul
de lapte, vaca Jersey se poate considera pe deplin în topul productivității.

Origine şi mod de formare. Este originară din insula cu acelaşi

nume din Anglia, situată în Canalul Mânecii la 14 mile depărtare de
coasta franceză. Jersey este o rasă veche existentă din anul 1741 iar
societatea crescătorilor de rasă Jersey a fost fondată în anul 1878.

S-a format în condiţiile climatului temperat-oceanic, provenind direct

din taurinele mici, brahicere, care au suferit influenţa raselor franţuzeşti,
bretonă şi normandă.
Selecţia a fost riguroasă, în direcţia producţiei de lapte iar din anul
1763 s-a interzis importul altor rase de taurine pe insula Jersey.
Dezvoltarea corporală este hipometrică, cu talia de 118-125 cm şi
greutatea corporală de 400-450 kg, fiind mai masivă Jersey din SUA.
Conformaţia corporală este tipică raselor de lapte, cap fin, expresiv, gâtul
subţire, trunchi trapezoidal, uger mare, bine prins şi extins spre abdomen,
cu aptitudini bune pentru mulsul mecanic.Abdomenul este voluminos în
raport cu greutatea animalului, iar linia superioară este dreaptă. Membrele
sunt uscăţive, cu schelet subţire şi dens.
Culoarea este brună-gălbuie spre cenuşiu sau căpriorie, cu
pigmentaţie centrifugală neagră, constituţie fină, temperament vioi,
comportament blând, longevitate productivă remarcabilă (10-12 ani),
precocitate pronunţată, capacitate de adaptare şi sănătate bună. Junincile
fată la 24-26 luni.
Este o rasă specializată pentru lapte şi unt cu o medie a producţiei de
lapte de 5000 kg în ţara de origine şi 5,5-6 % grăsime şi 300 kg grăsime
pură existând şi plus variante cu 9000 kg lapte pe lactaţie. Mai productive
5
sunt populaţiile din SUA cu peste 6500 kg lapte şi 6,58 % grăsime iar în
Danemarca 5958 kg lapte, 5,98 % grăsime, 556 kg grăsime pură, 4.07 %
proteină şi 243 kg proteină pură.
Laptele rasei Jersey conţine: mai mult de18 % proteină, mai mult de
20% calciu şi mai mult de 25 % grăsime pentru unt, comparativ cu media
existentă în laptele de vacă. Producţia de carne este redusă, având
dezvoltare corporală mică, spor la îngrăşare scăzut iar randamentul la tăiere
sub 50 %, calitativ, carnea obţinută este inferioară.

Caracterele rasei sunt destul de pronunțate la majoritatea indivizilor:

Cap mic, cu frunte îngustă, proeminențe supraoculare pronunțate;

Gât subțire și lung, care formează numeroase pliuri cutanate;
Spatele este puțin lăsat în jos, pieptul este adânc, dar îngust;
Corpul este alungit, musculatura puțin dezvoltată;
Baza cozii este puțin ridicată;
Membrele posteriore au o poziționare mai puțin corectă;
Ugerul relativ mare are o formă corectă de cupă.
Culoarea animalelor este stabilă la toți indivizii rasei, având o nuanță
roșcată sau maro-deschis. Membrele și abdomenul sunt mai deschise la
culoare, aproape albe. Petele deschise sunt situate și în jurul nasului, a
ochilor și urechilor, atribuind rasei aspectul specific.

Masculii sunt mai întunecați la culoare, cu o linie pronunțată pe

lungimea spatelui.

Temperamentul vacilor Jersey este calm, vioi și jucăuș. Animalele

sunt foarte curioase. Însă sunt cam fricoase și se obișnuiesc greu cu noul
stăpân.
La furajarea specială se înregistrează volum dublu de producție.
Vacile recordiste produc 10.000-14.000 kg în decursul unei lactații;
Maturitatea sexuală apare mai devreme decât la alte rase: la 8-9 luni.
În reproducție se admit la atingerea maturității fiziologice, când junicile
ajung la 60-70% din greutatea animalelor adulte, în medie la vârsta de 15
luni;
6
 Gestația este cu câteva zile mai scurtă, decât media pe rase: 280 de
zile;
Longevitatea productivă este peste valorile medii: pot fi obținute și
până la 8 fătări.
Cap.2 Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei

În procesul de creştere şi exploatare a vacilor pentru lapte, reproducţia

reprezintă un instrument important de ameliorare care asigură realizarea
indicatorilor de producţie la parametrii superiori şi eficienţa economică a
fermei. Indiferent de mărimea fermei, calitatea materialului biologic
utilizat, influenţează smnificativ producţiile obţinute şi rezultatele
economice. Exploatarea raţională a unei ferme de vaci de lapte impune
realizarea unei structuri optime a efectivului, care să menţină matca la
ponderea de 50-55% din efectivul total cu următoarea structură pe stări
fiziologice: 80-85% vaci în producţie şi 15-20% vaci înţărcate.
Managementul reproducţiei performante implică respectarea unor verigi
tehnologice specifice:
 identificarea şi inregistrarea individuală a animalelor
 înregistrarea tuturor evenimentelor privind activitatea de
reproducţie
 programarea la însămânţare a vacilor şi viţelelor. Se va practica
însămânţarea artificială şi se vor folosi cei mai valoroşi tauri
din ţară şi străinătate
 depistarea femelelor în călduri şi însămânţarea la momentul
optim
 urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele însămânţate
 efectuarea diagnosticului de gestaţie
 înregistrarea şi individualizarea produşilor obţinuţi
 examenul ginecologic lunar al vacilor pentru depistarea
cazurilor cu tulburări de fertilitate.
Important de reţinut următoarele aspecte:
 o condiţie esenţială de reproducţie este obţinerea unui viţel
pe an de la fiecare vacă din gospodărie, adică natalitatea să
7
 aibă o pondere de 100%
 fecundarea la vaci poate avea loc între 42 şi 65 zile

8
 un ciclu de călduri la vacile pentru lapte are în medie 21 de zile
 gestaţia la vaci este în medie de 283 zile
 în funcţie de vârstă şi greutatea optimă (75% din greutatea
adultului) tineretul femel pentru reproducţie poate fi dat la
montă
 greutatea optimă pentru rasa Holstain Friză este de 400 Kg
respectiv 17-18 luni
 apariţia, durata şi intensitatea căldurilor la vacile de lapte sunt
influenţate de furajare, vârstă, rasă, stare de sănătate condiţii de
igienă şi microclimat din adăposturi.
 la vacă, căldurile apar după 21-28 zile, au durată medie de 12-
36 ore, se repetă după 18-25 de zile
 timpul cel mai potrivit pentru montă este mijlocul căldurilor

 capacitatea reproductivă la vacile pentru lapte este condiţionată

de gestaţie şi de perioada de la fătare până la monta fecundă,
denumită service period. Acesta, în mod normal, este de circa
80-82 zile.
 pregătirea femelelor pentru fătare, modul de desfăşurare a
acestora şi perioada de la fătare la primul ciclu de călduri,
influenţează semnificativ reproducţia la vaci
 posibilităţile de reînnoire a efectivului matcă sunt influenţate
în mare măsură de natalitate. Scăderea acesteia de la 90% la
60%, diminuează producţia de lapte cu 35%
 prima montă este urmată de instalarea gestaţiei între 55-
65% din cazuri, în rest pot avea loc reîntoarceri la al 2-lea şi
la al 3-lea ciclu.
 poliovulaţia şi transferul de embrioni este o biotehnică
modernă de reproducţie care permite obţinerea unui număr mai
mare de descendenţi pe vacă prin supraovulaţie, multiplicarea
genoamelor valoroase şi scurtarea intervalului între generaţii.
Această metodă permite crearea unui depozit de embrioni de
mare varietate şi valoare genetică.
 în vederea creşterii fecundităţii la vacile înalt productive ( 35-
40 l lapte /zi) se pot efectua tratamente hormonale de stimulare a axului
hipotalamo-hipofizo-ovarian
9
administrându-se Gn-RH (gonadorelină), tip Receptal, în doză de 2,5
ml/vacă, i. m. cu 4-6 ore înaintea efectuării însămânţării, sau gonadotrofină
corionică, tip Chorulon, în doză de 1500 UI/vacă, i.v.
 însămânţarea artificială este efectuată de personalul calificat şi
autorizat din cadrul reţelelor ANARZ (Agenţia Naţională de
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie).
 Rasa uriașă din Jersey este rezistentă la boli, dar în unele
cazuri se infectează cu micoplasmoză. Antibioticele și
medicamentele anti-vierme trebuie utilizate pentru a preveni
infecția. Dezvoltarea infecției în absența controlului
cauzează deteriorarea organelor respiratorii și poate duce la
moartea indivizilor.
2.2Structura efectivelor
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării
efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor
care ies din categoria imediat superioară.
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
 direcţia de specializare
 efectivul de vaci existent la nceputul unui an
 procentul de creştere a efectivului de vaci
 procentul anual de reformă la vaci
 natalitatea % şi raportul între sexe(1/1)
După determinarea efectivelor medii de vârstă se stabileşte structura
programată.
Eficienţa economică a exploatării este dependentă de mărimea fermei.
Întreţinerea libera a vacilor se poate practica în ferme cu minimum 45
vaci, de preferat între 100 şi 400 vaci.Programarea montelor şi fătărilor
Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna
decembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont
de urmatoarele date:
 efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului,
structurat pe stări fiziologice;
 efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe
luni, în vederea stabilirii momentului programării la montă;
10
  vârsta programată la montă a tineretului (20luni)
 durata service-period-ului (90 zile);
 procentul de fecunditate (95%);
 procentul de reformă la vaci ;
 procentul de natalitate (90%);
 raportul între sexe (1:1);
 sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Programul de montă şi fătări este prezentat în următorul tabel:

Programul de montă şi fătări la taurine

Specificare Luni calendaristice

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL
Vaci -gestante 3 7 6 3 3 3 25
AN PRECEDENT

-montate - - - 4 5 1 10
-fătate - - - 3 4 3 10
-propuse pt. Reformă - - - - - - -
-negestante - - - - - - -
Juninci gestante - 1 1 1 1 1 5
Viţele -montate - - - 1 1 1 3
-nemontate - - - - - - -
MONTE
Vaci -monta I 3 4 3 2 8 7 3 4 4 4 4 1 47
-monta II - - - - - - - - - - - - -
TOTAL 3 4 3 2 8 7 3 4 4 4 4 1 47
-negestante la control - - - - - - - - - - - - -
-reforme din - - - - - - - - - - - - -
negestante
Viţele -monta I 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 13
-monta II - - - - 1 - - - - - - - 1
TOTAL 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 14
AN CURENT

-negestante la control 1 - - - - - - - - - - - 1
-reforme din - - -- - - - - - - - - - -
negestante
Fătări Vaci 3 7 6 3 3 3 4 5 1 3 4 3 45
Juninci - 1 1 1 1 1 - - - 1 1 1 8
TOTAL 3 8 7 4 4 4 4 5 1 4 5 4 53
-reforme din fătări 1 - - 1 - - - 1 - - - 1 4
Produşi Viţei masculi 1 4 3 1 2 2 2 2 - 2 2 1 22
obţinuţi Viţele 1 4 4 2 2 2 2 2 1 2 3 2 27
TOTAL 2 8 7 3 4 4 4 4 1 4 5 3 49
Pierderi 1 - - 1 - - - 1 - - - 1 4
Reformă vaci din fătări - - - - - - - 1 - - - - 1
Total reforme vaci - - - - - - - 1 - - - - 1
(din fătări şi
negestante)

11
2.2 MIŞCAREA EFECTIVELOR

Este absolut necesară pentru a putea asigura : creşterea efectivului,

îmbunătăţirea structurii efectivului pe categorii de vârstă şi de producţie,
posibilitatea practicării reformei în mod sistematic, ridicarea continuă a
potenţialului productiv, îmbunătăţirea indicilor de reproducţie şi sporirea
producţiei de lapte şi carne. Aşadar vom prezenta mişcarea lunară a
efectivului de taurine în tabelul următor :
LUNILE ANULUI
Nr. Efectiv
Categoria Efectiv
crt. 01. 01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
31. 12
+0 +1 +1 +1 +1 +1 +0 +0 +0 +1 +1 +1
45 46 47 48 49 50 50 50 49 50 51 52
1 Vaci 45 52
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -0
45 46 47 48 49 50 50 49 49 50 51 52
+0 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2
+2
5 5 4 4 4 4 4 7 8 8 9
2 Juninci 5 6 8
-0 -1 -1 -1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -1
-0 6
5 4 3 3 3 3 4 7 7 7 8
+0 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1
Viţele +1
3 3 3 3 5 5 5 4 4 4 4
3 montate 3 5 3
-1 -1 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
-2 3
2 2 2 3 4 4 4 3 3 3 3
+1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +0
Tineret
8 8 8 8 9 9 8 8 8 8 8 6
4 femel 7 5
-1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -2 -1
12-18 luni
7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 6 5
+1 +1 +1 +1 +1 +0 +1 +4 +4 +2 +2 +2
Tineret
9 9 9 9 9 7 7 10 13 14 15 16
5 femel 8 16
-1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -0
6-12 luni
8 8 8 8 7 6 6 9 12 13 14 16
+1 +4 +4 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +2 +3 +2
Tineret
6 9 12 13 14 15 17 18 15 13 14 14
6 femel 5 12
-1 -1 -1 -1 -1 -0 -1 -4 -4 -2 -2 -2
0-6 luni
5 8 11 12 13 15 16 14 11 11 12 12
+1 +4 +3 +1 +2 +2 +2 +2 +0 +2 +2 +1
Tineret
4 8 11 12 13 11 10 11 9 9 9 8
7 mascul 3 8
-0 -0 -0 -1 -4 -3 -1 -2 -2 -2 -2 -0
0-3luni
4 8 11 11 9 8 9 9 7 7 7 8
+0 +0 +0 +0 +0 +0 +0 +1 +0 +0 +0 +0
Tineret
7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 7
8 mascul la 7 7
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0
îngrăşat
7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 7 7

Total 83 111

12
 2.5. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE
Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre
care menţionăm : rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de
fătări adoptat, durata unei lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc. Deoarece
producţia de lapte este neuniformă în decursul perioadei de lactaţie,
programarea pe luni şi trimestre se poate face utilizând diferite metode cum
ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de
lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii convenţionale « vacă unitate
ipotetică ». Toate aceste metode se bazează pe stabilirea în prealabil, a
efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice. În cazul
nostru vom opta pentru metoda« curbei de lactaţie » fiind cea mai reală şi
frecvent folosită în practică.
Metoda « curbei de lactaţie » are ca element specific de calculaţie, producţia
medie pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie, determinată cu ajutorul
curbei de lactaţie. Curba de lactaţie reprezintă ponderea procentuală a
producţiei de lapte pe luni de lactaţie, în raport cu producţia medie pe
întreaga lactaţie.
Aferent celor expuse vom prezenta estimarea producţiei de lapte. Având
în vedere faptul că rasa care va fi importată, are performantă medie în ce
priveşte producţia de lapte, vom avea ca punct de plecare o producţie
medie pe lactaţie normală de 3800Kg lapte. Bineînţeles, animalele
importate vor avea nevoie de o perioadă de acomodare şi adaptare la noile
condiţii de mediu ceea ce ne face să considerăm valabilă această
producţie pe perioada de cinci ani, pentru care se va face estimarea, iar
majorarea cantităţii totale de lapte în următorii ani se va face pe seama
creşterii efectivului.

Cap.3 Alimentaţia animalelor

Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

Dintre factorii tehnologici furajarea are influenţa cea mai mare asupra
producţiei de lapte. Producţia realizată este în corelaţie directă cu

13
aportul de substanţe nutritive, întrucât laptele este sintetizat la nivelul glandei
mamare, pe baza nutreţurilor provenite din nutreţurile consumate. În acelaşi
timp, prin raţia administrată trebuie să se asigure desfăşurarea normală a
funcţiilor vitale şi dezvoltarea produsului de concepţie. Modul de hrănire a
vacilor influenţează, în mare măsură, eficienţa economică în exploatare,
întrucât peste 60 % din cheltuielile anuale într-o fermă sunt reprezentate de
costul furajelor.

Pentru exteriorizarea capacităţii productive în practica hrănirii vacilor

se impune respectarea unor principii, care concură la valorificare
superioară a nutreţurilor şi deci la obţinerea unor producţii mari de lapte:

 Administrarea unor cantităţi suficiente de furaje şi de calitate bună –

adică, la întocmirea balanţei furajere se are în vedere efectivul de
vaci din fermă, modul de repartiţie a fătărilor, dezvoltarea corporală a
vacilor, starea fiziologică şi producţia de lapte planificată, urmărind ca
pe tot parcursul anului să se asigure raţii echilibrate în substanţe
nutritive şi care să satisfacă din punct de vedere cantitativ necesarulde
hrană.
 Numărul de tainuri- se stabileşte în funcţie de nivelul productiv şi
nutreţurile care alcătuiesc raţia. La vacile cu producţie mare de lapte
se recomandă administrarea nutreţurilor de volum în trei tainuri, iar la
cele cu producţii mijlocii sau scăzute în două tainuri. Concentratele se
administrează progresiv până ce animalele nu mai răspund prin
producţie.
 Programul de administrare a tainurilor – se recomandă ca tainurile să
se dea la intervale egale de timp, pentru formarea unor reflexe
condiţionate favorabile unei digestii mai bune a furajelor.
 Igiena furajelor – nu se administrează furaje alterate.
 Succesiune de administrare a furajelor - fibroase – concetrate –
suculente (siloz, semisiloz, sfeclă) – fibroase; durata hrănirii 4 – 10
ore/zi.
 Asigurarea în raţie a nivelului optim de celuloză
 Forma fizică de administrare a nutreţurilor – influenţeză cantitatea de
lapte dar mai ales procentul de grăsime din lapte:

14
 Concentratele sub formă granulată reduc risipa. Dacă nu este posibilă
granularea se vor administra sub formă de uruială mare.

15
  Fibroasele se administrează ca atare sau tocate la dimensiuni mai
mari.
 Nutreţul însilozat tocat la dimensiuni foarte mici (sub 1 cm)
reduce timpul de rumegare, secreţia salivară şi măreşte aciditatea
în rumen.
 Organizarea furajării – se face pe grupe tehnologice de vaci, în
funcţie de nivelul productiv şi starea lor fiziologică, folosind o
raţie de bază care se suplimentează cu concentrate, în raport cu
cerinţele fiecărei grupe tehnologice.
 Schimbarea regimului de hrănirea – trebuie să se facă treptat,
pentru a permite diferitelor tipuri de simbionţi ruminali să se
adapteze la noua sursă de hrană.
 Asigurarea odihnei după furajare – este absolut necesar pentru
odihnă şi rumegare.
 Asigurarea necesarului de apă – este necesară pentru funcţiile
vitale ale organismului şi pentru sinteza laptelui. Se recomandă
ca vacile să aibă acces liber la apă, folosind adăpătoare
automată.
Cerinţele nutriţionale, la vacile care realizează în faza de lactaţie 15-
25 kg lapte/zi constau în următoarele:
- conţinut ridicat în SU (1,46 kg SU/100 kg greutate vie şi 0,47 kg
SU/litru lapte) şi coeficient de încărcare redus (1,7 SU/100 kg greutate
vie şi 1,10 kg SU/UNL pentru producţia de lapte);

- conţinutul în celuloză să reprezinte 20% ;

- concentraţia ridicată în energie (1,10 UNL/100 kg greutate vie şi

0,44 UNL/l lapte);-conţinut ridicat în săruri minerale (4,5- 5 g Ca şi P/100
kg greutate vie) precum şi 5 g ClNa/100 kg greutate vie, 2 g ClNa/l lapte;
- conţinut ridicat în vitamine, în special A (10 mii U.I./100 kg
greutate vie) şi D (1000 U.I./100 kg greutate vie)

- raporturile optimale dorite sunt: - cel nutritiv – 1/4,5

- energo-proteic – 1/125

16
 - concentraţia în energie de 1,05
UNL/kg SU

- raportul Ca/P – 1/1,2

Cerinţele nutriţionale diferă în funcţie de greutate şi producţia

de lapte.

Greut. Prod. SU UN UNL PBD PDI Ca P Sare Caroten

Kg l kg g g g g g mg

15 14,5 12,5 12,0 1200 1093 70 55 55 300

500 20 16,0 15,0 14,4 1500 1343 85 65 65 375

25 17,0 17,0 16,8 1800 1593 100 75 75 450

20 18,0 16,8 15,6 1620 1442 95 75 75 405

600 25 19,5 18,7 18,0 1920 1692 110 85 85 480

30 21,0 21,2 20,4 2220 1942 125 95 95 555

Nutreţurile indicate. Se preferă fânurile de leguminoase (lucernă,

trifoi) sau amestecuri de leguminoase şi graminee (borceaguri) recoltate şi
conservate în condiţii optime, în cantitate de:

- 4-7 kg/cap/zi fân leguminoase

- 2-4 kg/cap/zi fân de graminee
- 20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% SU
nutreţ combinat cu:

- 35 % porumb
- 15 % orz
- 15 % şrot de floarea soarelui
- 15 % şrot soia
- 15 % tărâţe grâu
17
 - 5 % amestec mineral:
40 % carbonat Ca

30 % făină oase

17 % sare

13 % premix pentru vaci

Concentratele trebuie să acopere 60-70 % din valoarea nutritivă a
raţiei
.
Calcularea raţiei:
Este indicat să se facă pe baza programelor asistate de calculator,
necesitând:
- estimarea valorii nutritive a nutreţului;
- calculul normelor de hrană;
- calculul optimizat al raţiilor individuale sau colective;
- analiza şi stabilirea eficienţei raţiilor.

3.1 Norme de hrană pentru taurine

Prod.
Greut (l)
UFL/ PDI Ca SU
Categoria corp. sau P (g) UIDL
UFC (g) (g) (g)
(kg) s.m.z
. (g)

Vaci lapte 550 15,00 11,3 1090 97 53,75 14,1 14,9

Juninci + viţele 450,0 500,0 5,4 459,0 28,0 23,0 11,3 11,3
18-20 luni

Viţele 12-18 luni 395,0 300,0 4,3 367,0 22,0 20,2 9,8 6,5

Viţele 6-12 luni 251,0 800,0 4,4 410,0 29,0 17,0 6,3 4,0

Viţele 3-6 luni 150,0 800,0 3,2 329,0 22,0 13,0 3,6 3,5

18
Viţele 0-3 luni - 6 l lapte x 90 zile = 540 l lapte
- 8,5 kg fân
- 120 kg concentrate

19
Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Conţinut/kg

Felul nutreţului SU
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Preț/
(kg)
kg

Sfeclă furajeră 130, 0,15 8,0 11,0 2,5 1,5 0,60 0,3
0

Porumb siloz 250, 0,23 13,0 16,0 3,0 2,0 1,22 0,4
0

Fân natual 850, 0,65 65,0 71,0 6,0 3,0 1,08 0,3
0

Fân de trifoi 850, 0,51 92,0 76,0 13,0 2,5 1,09 0,4
0

Fosfat dicalcic - - - - 240, 180, - 1,65

0 0

20
 Valoarea nutritivă a amestecului concentrat

Conţinut/kg
Felul nutreţului SU
% UFL PDIN PDIE Ca P
(kg)

Porumb 31,0 0,31 0,39 25 37 0,9 1,08

Orz 30,0 0,30 0,34 24 30 - -

Tărâţe grâu 20,0 0,20 0,17 17 17 - 3

Şrot fl.soarelui 15 0,15 0,13 37 19 0,5 2

Amestec
vitamino- 4,0 0,4 - - - 6 4
mineral

Total/kg 100 1,0 1,0 103 103 7,0 1,0

Preț concentrat/kg 2 RON

Norme de hrană pentru vaci de lapte, greutatea 550 kg,

producţia medie de lapte 15 l/zi

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g) (g)

Cerinţe pentru 5,0 395,0 36,0 27,0 16,0 14,0

întreţinere

Cerinţe pentru producţie 6,6 695 61 26,75 - -

TOTAL 11,3 1090 97 53,75 14,1 14,9

21
 3.3.STABILIREA NECESARULUI DE FURAJE

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci de lapte

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 37 305 11285 1576,85 58343,45

Porumb
37 305 11285 3538 130906
siloz

Sfeclă
37 305 11285 2671,8 98856,6
furajeră

Concentrate 37 305 11285 1326,76 49089,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în gestaţie avansată

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 8 60 480 310,2 2481,6

Porumb
8 60 480 696 5568
siloz

Sfeclă
8 60 480 525,6 4204,8
furajeră

Concentrate 8 60 480 26 2088

22
Stabilirea necesarului de furaje pentru juninci

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
5 181 905 12398,5 61992,5
porumb

Fân natural 5 181 905 1810 9050

Concentrate 5 181 905 787,35 3936,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 0 – 6 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 5 181 905 217,2 1086

Porumb
5 181 905 760,2 3801
siloz

Concentrate 5 181 905 579,2 2896

23
Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 6 – 12 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
8 181 1448 1049,8 8398,4
porumb

Fân trifoi 8 181 1448 289,6 2316,8

Concentrate 8 181 1448 376,49 3011,84

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 12 – 18 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
7 181 1267 1375,6 9629,2
porumb

Fân
7 181 1267 724 5068
natural

Fosfat
7 181 1267 5,43 38,01
dicalcic

24
Stabilirea necesarului de furaje pentru vițele19-20 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
2 59 118 808,3 1616,6
porumb

Fân natural 2 59 118 118 236

Concentrate 2 59 118 51,33 102,66

SUPRFAŢA NECESARĂ ASIGURĂRII BAZEI FURAJERE

Cantitatea Productivitatea Suprafaţa

Furaj
necesară (t) medie (t/ha) necesară (ha)

Fân natural 14,354 6 2,39

Fân trifoi 64,23 5 12,85

Porumb siloz 154,5 30 5,15

Porumb 63,6 25 2,54

Sfeclă
30,918 90 0,34
furajeră

25
 TOTAL 23,27

Cap.4 Tehnologia de întreţinere şi exploatare

4.1 Sistemul de întreţinere liberă

Condiţiile principale necesare pentru reuşita exploatării: dimensionarea

fermelor la o mărime optimă (minim 35 vaci de preferat 100-400 vaci) în
funcţie de condiţiile locale; formarea grupelor tehnologice de vaci de
maximum 50 capete, în funcţie de starea fiziologică şi nivelul productiv
(recomandăm: vaci în prima sută de zile de lactaţie, vaci în a doua sută
de zile de lactaţie, vaci cu peste 200 zile de lactaţie, vaci în repaus
mamar); idividualizarea vacilor prin sistemul unitar codificat de
individualizare; ecornarea viţeilor în primele două luni de la fătare cu
electrocauterul; popularea fermei cu material biologic corespunzător sub
aspectul potenţialului productiv, aptitudinilor pentru mulsul mecanic şi
rezistenţa la îmbolnăviri; dotarea tehnică cu utilaje şi instalaţii specifice, cu
mare fiabilitate, evitând improvizaţiile; personal muncitor calificat prin
şcolarizare; cantităţi suficiente de furaje de calitate corespunzătoare;
organizarea judicioasă a reproducţiei astfel încât natalitatea să fie de peste
85%, vaci cu gestaţie confirmată 55% şi vaci în lactaţie de 85%; reforma
anuală la vaci să nu depăşească 20% încât după prima lactaţie să se elimine
vacile care nu se pretează acestui sistem de întreţinere; manifestarea
competenţei fermierului, care trebuie să urmărească în permanenţă modul
de desfăşurare a proceselor tehnologice, a respectării disciplinei
tehnologice deoarece deficienţele de această natură au consecinţe neplăcute
asupra eficienţei fermei.

Vacile vor fi distribuite în două adăposturi, în funcţie de performanţa

productivă, câte 50-55 capete în fiecare adăpost. La demaraj, cele 35 de
capete pot fi cazate într-un adăpost. Fiecare adăpost este prevăzut cucei
patru pereţi şi uşi largi glisante care comunică cu padocul. Accesul vacilor
în padoc este permis numai pe timp favorabil şi pentru a avea

26
acces la sala de muls. În adăpost se desting trei zone funcţionale : de
odihnă, de furajare şi de circulaţie (mişcare).

Zona de odihnă este prevăzută cu spaţiu individualizat de odihnă. Ea

este amplasată în lungul unuia din pereţii longitudinali ai adăpostului. Zona
de odihnă este reprezentată de un pat continuu din cărămidă acoperită cu
un strat de ciment sau din ciment cu granulit. Patul de odihnă este
compartimentat prin grilaj metalic în cuşete individuale, ale căror
dimensiuni sunt de 2,1-2,3 m lungime şi 1,1-1,15 m lăţime. Lungimea
cuşetei poate fi reglată în funcţie de vârstă şi rasă, pe o distanţă de până la
60 cm, cu o bară metalică montată la partea anterioară a cuşetelor
(grebăn), astfel încât vacile din cuşetă să fie obligate să defece pe zona de
mişcare. Se menţine, astfel, curat patul de odihnă. Ca aşternut se vor
folosi covoare de cauciuc. De menţionat, că în această zonă vor fi
amenajate şi două boxe folosite ca maternitate sau la necesitate, ca izolator.
O a treia boxa, cu acces liber pentru animale, va asigura distribuirea dozată
a concentratelor după performanţele productive a vacilor. Buncărul pentru
dozarea automată a concentratelor va fi amplasat în exterior, în dreptul
boxei respective.

Zona de furajare este amplasată opus zonei de odihnă, pe un perete

longitudinal al adăpostului, cu o lăţime de 3,5-4 m. În zona de furajare este
delimitat prin vopsire un spaţiu, pentru administrarea furajelor de volum,
direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare. Accesul la furaje are loc
prin intermediul unui grilaj metalic, care individualizează locul de furajare,
evitând deranjul reciproc. În timpul furajării vacile pot fi contenţionate la
iesle printr-un sistem de blocare colectivă. Transportul furajelor în adăpost
se va face cu remorca tehnologică astfel încât în maximum o oră toate
animalele vor fi furajate.

Zona de mişcare este situată între zona de odihnă şi cea de furajare,

mai jos cu 20 cm decât prima. Zona de mişcare va avea olăţime de 3,5 m,
cu pardosea continuă din beton, care micşorează incidenţa afecţiunilor
podale şi reduce umiditatea din adăpost. În zona de mişcare se
amplasează jgheabul de adăpare cu nivel constant, unul la 50 vaci
respectiv dispozitivul de autopansaj (şi 1-2 amplasate în padoc). Padocul
27
va asigura un spaţiu de 8 m2 pe cap de animal şi va avea o copertină pentru
prodecţia animalelor în caz de intemperii.

28
 Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-100 lucşi respectiv 4,5
2
W/m .

ADĂPAREA se realizează cu adăpătorile izoterme OASIS deosebit

de rezistente în cele mai vitrege condiţii de exploatare (mediu coroziv,
variaţii de temperatură) care vor asigura necesarul de apă pentru un
adăpost de 55 capete vaci. De menţionat că aceste adăpatori nu necesită
încălzire electrică ceea ce duce la un cost scăzut de exploatare şi se întreţin
foarte uşor. Se vor folosi adăpători OASIS cu două clapete (capacitate
maximă 40 capete vaci) şi OASIS cu o clapetă (capacitate maximă 20
capete vaci ) pentru a asigura necesarul de apă la un adăpost de vaci si
respectiv câte o adăpătoare OASIS cu o clapetă la fiecare boxă pentru
adăpostul de tineret.

EVACUAREA DEJECŢIILOR se realizează cu plugul raclor tip

DM (delta), acţionat hidraulic, prin culisarea unei şine profil U,
implementată în aleia de beton cu o lăţime de 3,5 m. Plugul raclor DM are
o lăţime de lucru de 3,5 m, puterea sistemului de acţionare de 2,2 Kw,
adâncimea spaţiului de lucru de 20 cm (diferenţa de nivel dintre paturile de
odihnă şi aleea de mişcare) şi necesită un spaţiu pentru amplasarea
sistemului de acţionare de 1,8 m. Pentru prevenirea suprasolicitării
plugului, se recomandă pornirea lui de minimum 2 ori în intervalul de 24
de ore în vedrea curăţirii aleii. La capătul adăpostului va fi un canal
transversal de colectare a dejecţiilor de unde vor fi împinse în bazinul
colector. Acest sitem este aplicat atât în adăposturile pentru vaci cât şi în
adăpostul pentru tineret compartimentat pe catgorii de vârstă. De
asemenea padocul va fi prevăzut cu un canal de colectare şi evacuare a
dejecţiilor.

CURĂŢAREA ONGLOANELOR se face cel puţin o dată pe an şi

ori de câte ori este nevoie, pentru a evita apariţia unor afecţiuni podale şi
reforma animalelor înainte de a atinge vârful producţiei. Animalul este
contenţionat pe platforme cu propulsie sau simple şi cu un bisturiu special
se curăţă fiecare membru.

29
SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE LIBERĂ A TINERETULUI

Cel de-al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreţinerea tineretului

în sistem liber, pe categorii de vârstă : 0-3 luni, 3 - 6 luni, 6 – 12 luni,
12-18 luni, juninci. În primele trei luni de viaţă viţeii pot fi întreţinuţi în
cuşti individuale care sunt constituite din două zone, cuşcă propriu-zisă
şi padocul. Cuşca asigură locul de odihnă pentru viţei. Cuştile sunt
confecţionate din lemn sau poliester armat cu fibră de sticlă, cu
dimensiunile de 1,5 m lungime, 1,2 m lăţime şi 1,4 m înălţime. În cuşcă,
indiferent de sezon, se aşterne un strat gros de paie, care se
împrospătează la un interval de două zile şi se evacuează la 3 luni. Sub
cuşti se pune un strat de pietriş, cu grosimea de 15 cm, pentru drenarea
rapidă a apei provenită din ploi. Pe peretele frontal al cuştii se găseşte o
deschidere, prin care viţelul are acces liber în padoc. Padocul asigură 2
m2 şi poate fi confecţionat din grilaj metalic, lemn sau plasă de sârmă, în
care se amplasează găleata pentru lapte, jgheab pentru concentrate şi
grătarul pentru fân. Aceste cuşti, pentru a fi protejate împotriva curenţilor
de aer, mai pot fi amplasate sub o copertină protectoare sau un adăpost
semideschis cu doar trei pereţi. La depopulare, din cuşcă se evacuează
aşternutul, se dezinfectează cu var şi se lasă în repaus biologic.

Adăpostul pentru tineret va fi compartimentat, cu bare metalice, în

patru boxe, a câte 10 – 15 capete, pentru celelalte categorii de vârstă,
inclusiv juninci (viţele confirmate gestante). El va fi prevăzut, pentru
fiecare boxă, cu câte un padoc. De asemenea, este compartimentat pe cele
trei zone: de odihnă, furajare şi mişcare. Zona de odihnă, este cu spaţiu
comun confecţionat din cărămidă acoperită la suprafaţă cu un strat de
ciment şi delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu înălţimea de 20
cm. În zona de odihnă se asigură un spaţiu de 4 m2 pe cap de animal iar ca
aşternut se va folosi covorul de cauciuc. Zona de mişcare va avea o lăţime
de 3,5 m pentru amplasarea plugului raclor tip DM (delta), pentru
evacuarea dejecţiilor. Sistemul pentru evacuarea dejecţiilor este identic cu
cel din adăpostul de vaci. Zona de furajare va avea 3,5 – 4 m pentru a
permite distribuirea furajului cu remorca tehnologică. Furajele, în amestec,
vor fi administrate direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare,
30
delimitată printr-o culoare verde. Accesul la furaje are loc prin
intermediul unui grilaj metalic, care

31
individualizează frontul de furajare, evitând deranjul reciproc. Pe timp
favorabil, se recomandă ca furajele să fie administrate în padoc, ieslea fiind
amplasată sub copertină. Pentru adăpare se vor folosi adăpătorile OASIS cu
o clapetă, câte una la fiecare boxă.

Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-70 lucşi respectiv 2,5

W/m2

4.2 Organizarea mulsului

Mulgerea mecanică asigură o eficienţă economică mult sporită,

reduce considerabil efortul fizic şi determină obţinerea unui lapte
cantitativ şi calitativ superior. Pentru reuşita mulgerii mecanice, sub aspect
tehnologic şi al eficienţei economice, se impune ca în fermă să se asigure
anumite condiţii: calificarea mulgătorilor prin şcolarizare; vacile să se
preteze la mulsul mecanic respetiv să aibă ugerul bine dezvoltat, cu o
simetrie funcţională şi viteză de muls bună; dotare tehnică
corespunzătoare, efective mai mari de vaci pe fermă şi respectarea
cerinţelor privind aplicare mulsului mecanic.

Mulgerea în săli de muls se practică la întreţinerea nelegată şi se

realizează într-o construcţie specială, prevăzută cu mai multe încăperi: sala
de muls propriu-zisă, padocul de aşteptare, sala de răcire şi păstrarea
laptelui, locul cu generatorul de vacuum. Padocul de aşteptare comunică
direct sau prin culoare cu sala de muls şi adăpostul de vaci. Pardoseala
acestei săli are suprafaţa rugoasă, pentru a evita alunecarea şi asigură
cca.1,5 m2 pe vacă. Sala de muls se amplasează la distanţade cel mult 18
m faţă de adăpostul vacilor.

32
 În sălile în care mulgerea vacilor se face în grup poate să existe un
aparat de muls la fiecare stand sau un aparat la două standuri. Numărul de
standuri care revine pe un aparat de muls influenţează eficienţa muncii,
valoarea investiţiilor iniţiale şi calitatea mulgerii. Intensitatea iluminării în
sala de muls va fi de 5,6 W/m2 .

Menţionăm că în condiţiile noastre este nevoie şi de un generator de

curent în caz de avarie pentru a evita eventualele probleme în timpul
mulsului

33
În cazul nostru vom folosi o sală de muls TIP BRĂDULEŢ cu animale
dispuse simetric şi oblic în unghi de 300 faţă de aleea de serviciu care
separă cele două rânduri de standuri.
Capacitatea sălii de muls este de 12 posturi respectiv 2 x 6 iar aleea
de serviciu este situată la cca. 85 cm sub nivelul standului vacilor, astfel
încât ugerul este poziţionat la nivelul mâinilor mulgătorului. Standul este
echipat cu sistem de retragere automată a unităţii de muls ACR/MPC
inclusiv sistemul computerizat pentru managementul cirezii ALPRO.
Sistemul include porţile de ieşire şi de intrare a animalelor din stand.
Lăţimea unui stand de muls este de 0,9 – 1 m. Standul asigură o creştere a
profitului fermierului prin reducerea stresului animalelor din timpul
mulsului, asigurând totodată şi confortul necesar mulgătorilor, o
inspectare uşoară a animalelor în timpul mulsului, o ataşare şi detaşare
facilă a aparatelor de muls de pe ugerul animalelor.

Generatorul de vacuum este compus din pompa de vacuum BVP

1300 şi asigură un debit de vacuum de 1300 litri pe minut, la o valoare a
vacuumului de 0,42 bari. Pompa este acţionată de un motor electric prin
inermediul curelelor trapezoidale.

Regulatorul de vacuum are o unitate de percepere (senzor) şi de

reglare a nivelului vacuumului. Senzorul sesizează nivelul de vacuum
actual şi pune în funcţiune, pentru a menţine valoarea dorită.

Reţeaua de vacuum este alcătuită din ţeavă de PVC, etanşarea la

îmbinări fiind asigurată cuinele de cauciuc.

Unitatea de muls este alcătuită din manşoanele de muls, carcasele

exterioare, colectorul de lapte şi tubulatura pentru legătura cu sistemul
de vacuum.

Receptorul de lapte este confecţionat din oţel inoxidabil iar curăţarea

se realizează simultan cu spălarea conductelor de lapte.

Instalaţia automată de spălare C100 asigură pe lângă funcţiile de bază

şi dozarea automată a detergentului, cu pompa de dozare ED200 cât şi
golirea completă a instalaţiei printr-un robinet automat de golire.

34
 Ţevile de lapte şi ale instalaţiei de spălare sunt realizate din oţel
inoxidabil, asigurând o curgere corespunzătoare a laptelui până în tancul de
răcire, cât şi o spălare eficientă a întegii instalaţii de muls.

35
 Sistemul computerizat ALPRO stochează toate datele referitoare la
animale. El cuprinde: antenele de poartă, procesorul ALPRO pentru
stocarea bazei de date, protecţia sistemului contra suprapresiunii electrice,
antena de identificare a animalelor în afara grajdului, 90 de transpondere
pentru identificare vacilor în standul de muls, benzile cu care se ataşează
aceste transpondere la gâtul animalului, 35 de dispozitive pentru depistarea
vacilor în călduri.

Tanc pentru stocarea şi răcirea laptelui, DXCE 6000 l, cu instalaţie

de spălare automată pentru 4 mulsori include: automat de spălare T100,
sistem de dozare a detergenţilor, un agregat de răcire trifazic 3 x 400
V/50Hz. Datorită izolaţiei de 50 mm asigură păstrarea foarte eficientă a
laptelui răcit.

Dimensiiunile de gabarit ale automatului de spălare: lăţimea 500 mm,

înălţimea 1020 mm, masa totală 30Kg. Consumul energetic: rezistenţă
electrică pentru încălzirea apei – 3 x 4,3 Kw = 12,9 Kw/380- 415
V/3faze/50-60 Hz. Temperatura maximă a apei 90 0 C . Presiunea maximă
a apei în reţea 10 bari iar cea minimă 1 bar. Apa caldă va avea temperatura
de cca. 90 grade. Necesarul de apă este de 180 litri apăfiartă şi 160 litri
apă rece (clătire iniţială plus clătire finală).

Automatul pentru distribuirea concentratelor asigură distribuţia

individuală a furajelor concentrate fiecărui animal în lactaţie, în funcţie
de producţia de lapte zilnică. Distribuţia se poate face într-un număr de
porţii la alegerea fermierului, cu programarea intervalului dintre
administrări. Se poate utiliza pentru circa 60 de vaci în lactaţie, câte 30
vaci/staţie de ditribuţie. Include buncărul de stocare al concentratelor cu un
volum de 8 m3 . Sistemul se conectează la procesorul ALPRO.

36
Cap.5 Organizarea producţiei

5.1 Producţia de lapte

Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei chimice

şi în acelaşi timp complet dat fiind faptul că conţine peste 100 de
substanţe hrănitoare pentru om, dintre care 20 aminoacizi, 25 vitamine, 45
componente,minerale,etc.

37
În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea tuturor
posibilităţilor de sporire a producţiei de lapte, în vederea asigurării
cantităţilor optime pentru hrănirea raţională a populaţiilor. Pentru realizarea
producţiilor de lapte planificate a se obţine este necesar să se acţioneze în
direcţia asigurării tuturor factorilor care influenţează producţia de lapte
(individuală şi totală):
 Se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în
tipul fiziologic respirator;
 Vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);
 Vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de
greutatea corporală (70% din greutate animalelor adulte);
 Respectarea repausului mamar de 60 zile;
 Asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;
 Aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea
ritmicităţii producţiei;
 Respectarea tehnologiei de muls;
 Asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;
 Respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe
condiţionate;
 Reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu;
 Respectarea tehnologiei de reproducţie a vacilor;

Valorificarea producţiei de lapte se face prin vânzarea acestuia la

S.C. Lactalis Logistic SRL.
Cap.6 REZULTATELE
TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

CALCULUL PROFITULUI:

Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului la vaci de lapte

Vaci 83 capete ; Reformă anuală 20%; Pierderi prin mortalitate 0%; Natalitate 85%;
Pierderi prin mortalitate viței 5%

Lapte marfă:182096 litri/cap x 1,7 Ron =309563,2 Ron

Venituri

Vaci reforme(20-1)=19 x 550 kg(în viu)=10450 x 6,5 Ron =67925 Ron

Viței(22-5)=17 x 120 Ron =2040Ron

38
 Total venituri:309563,2+67925+2040=379528,2Ron

Fân natural 14354 kg X 0,3=4306,2Ron

Fân trifoi 64227,87X0,4=25691,15Ron

Porumb siloz 154501,6X0,4=61800,64Ron

Porumb 63609,1X1=63609,1Ron
Furaje

Sfeclă furajeră 103061,4x0,3=30918,42Ron

Concentrate 61125X2=122250Ron

Fosfat dicalcic 38,01X1,65=62,72Ron

Total:
Cheltuiei

4306,2+25691,15+61800,64+63609,1+30918,42+122250+62,72=303732,03
Ron/fermă/an

Fond salarii brute: 1 muncitor X 700 ron=700 Ron X 12 luni=8400 Ron

Asistență sanitar-veterinară: 25 Ron/cap/an X 83 cap.=2075Ron

Consum energie:3,78 KW/hl LapteX 1820,96=6883,23x 0,175=1204,57Ron

Consum carburant: 2,11 litri /hl lapte X 1820,86 hl/an =3842,01X2,9=11141,8Ron

Alte cheltuieli :90x 83=7470Ron

Amortismente:15000 Ron/An/ Fermă

Total cheltuieli: 303732,03+8400+2075+1204,57+11141,8+7470+15000=349023,4Ron

Costuri aferente producției unui litru de lapte: 349023,4:182096 litri=1,91 Ron

Beneficiu: 379528,2-349023,4=30504,8Ron

Impozit pe profit(16%)=4880,768Ron

Profit net=30504,8-4880,768=25624,032 Ron

Cap.7 Concluzii şi recomandări

Concluzii:

În urma analizei rezultatelor economice şi financiare se desprind

următoarele concluzii:

39
 Rasa JERSEY are un potenţial genetic în direcţia produţiei de lapte
mediu care poate fi pus în valoare prin respectarea tehnologiei de
exploatare;
 Cheltuielile cu furajele sunt destul de ridicate;
 Vânzarea viţeilor la vârsta de 3 luni asigură venituri mici;

Recomandări:

 Înlocuirea rasei Jersey cu o altă rasă cu potenţial genetic

mult mai bun.
 Asigurarea bazei furajere din producţie proprie pentru
scăderea cheltuielilor cu furajul;
 Vânzarea viţeilor la vârsta de 14 luni cu o greutate de peste
450 de kg pentru a creşte profitul.

BIBLIOGRAFIE
https://agrobiznes.ro/articole/rasa-jersey-cele-mai-frumoase-
vaci-cu-cel-mai-gras-lapte
http://www.zoo.ro/vaca-jersey

40