PROIECTAREA ȘI DEZVOLTAREA

FERMELOR DE BOVINE

Ferme de vaci de lapte cu un efectiv

mediu de 500 de capete din rasa Friză

Studentă : Cernea Ioana-Alexandra

Master APA ,anul I

2021
 Capitolul 1
Proiectarea amplasării fermei
1.1. Condiţiile de amplasare

Ferma de vaci de lapte este amplasată la periferia Municipiului Slobozia,județul

Ialomița . Climatul zonei orașului este temperat-continental cu manifestări de excese,
adică secetos și cu contraste puternice de temperatură între iarnă și vară. Media anuală a
izotermelor este +10 °C și -11 °C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatură
medie -3 °C), iar cea mai caldă iulie (temperatură medie +32,6 °C). Rezultanta este o
amplitudine medie a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din
țară.În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună
este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a
precipitațiilor fiind de 456 mm. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara
băltărețul. Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafața fondului
funciar, avantajată și de relieful de câmpie, permițând condiții foarte bune pentru
agricultură.Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a condiţiilor
din această zonă.

1.2. Oportunitatea înfiinţării fermei

Creşterea animalelor pe teritoriul României a fost, este şi va fi întotdeauna o
activitate productivă de primă însemnătate în asigurarea bunurilor agroalimentare
necesare pentru hrana populaţiei, pentru industria prelucrătoare ca şi pentru participarea
ţării noastre la schimburile internaţionale.
Condiţiile naturale, solul şi clima deosebit de favorabile, tradiţia în agricultură
ca şi calitatea remarcabilă a cercetării ştiinţifice şi învăţământului românesc, reprezintă tot
atâţia factori care au construit temelia practicării unei zootehnii permanente şi
competitive.
Transformările fundamentale care au avut loc dupa anul 1989, cu toată scăderea
drastică a efectivelor de animale ca şi a producţiei obţinute de la acestea, au avut totuşi
premizele unor noi orientări în proiectarea creşterii animalelor.

2021
 Nu peste multă vreme cu un sprijin substanţial şi susţinut din partea societaţii în
general şi a statului în special, zootehnia românească poate redeveni, realmente o imensă
avuţie naţională.
Creşterea bovinelor reprezintă o importantă sursă furnizoare de produse
alimentare cu valoare biologică ridicată, constituind pentru omenire o permanentă şi
continuă preocupare.
Importanţa acestei ramuri rezultă şi din faptul că bovinele asigură aproape 90%
din producţia de lapte, mai mult de un sfert din producţia de carne şi circa 90% din totalul
pieilor ce se folosesc în industria pielăriei, la care se adaugă şi numeroase alte subproduse
de largă utilizare.
Laptele de vacă este unul dintre produsele zootehnice cu deosebită importanţă
pentru om, calităţile sale, compoziţia biochimică complexă, valoarea nutritivă ridicată,
gradul mare de digestibilitate, recomandându-l ca aliment de bază pentru toate categoriile
de consumatori, dar în special pentru copii, convalescenţi, femei gravide, bătrâni sau
personae care lucrează în medii toxice.
În România, laptele participă în structura consumului alimentar cu circa 7%
(exprimat în calorii) şi cu circa 14%, în consumul de proteine.
În ceea ce priveşte carnea de bovină, pe plan mondial se manifestă tendinţa de
creştere continiă a consumului, fapt ce se explică şi prin ponderea destul de mare a raselor
pentru carne în efectivul total de vaci şi junici.
De la bovine se obţin şi numeroase producţii secundare (gunoiul de grajd, piei,
oase, sânge, păr, etc.), care pot constitui fie un valoros îngrăşământ natural, fie materii
prime pentru alte industrii a bunurilor de larg consum.
Bovinele nu concurează omul în alimentaţie, ele consumă şi convertesc
produsele vegetale în energie şi proteină, realizând cea mai mare cantitate de proteină pe
hectarul de teren arabil.
Rolul deosebit al bovinelor în economie rezultă din însăşi efectul stimulator
asupra vieţii materiale a omenirii.
Înfiinţarea unor microferme de vaci (10-50 capete) este o necesitate obiectivă în
special în jurul marilor oraşe în scopul asigurării hranei pentru populaţie.

2021
 Capitolul 2
Proiectarea asigurării materialului biologic în fermă
2.1. Alegerea rasei
Pentru întocmirea acestui proiect tehnologic, am avut în vedere că fermele de mici
dimensiuni sunt printre cele mai profitabile. De aceea am plecat de la idea exploatarii unei
ferme de vaci cu circuit închis, cu un efectiv mediu de 500 de capete de vaci de lapte, ce
valorifică întreaga suprafaţă agricolă proprie.
Ferma este populată cu taurine din rasa Friză, o rasă care se pretează pentru
creşterea şi exploatarea semiintensivă în această zonă.
Este o rasă caracterizată pentru producția ridicată de lapte. S-a format în nord-
vestul Europei, începând cu Frezonia olandeza, și până la Iutlanda daneză. Provine din
vechile populații locale bălțate cu negru, supuse din sec XVIII, unei intense activități de
selecție, îndeosebi pentru producția de lapte.
În selecția realizată pentru formarea acestei rase s-au urmărit producția ridicata de
lapte și adaptarea rase la mulsul mecanic (mulsul mecanic a fost introdus la începutul
formarii acestei rase). Amelioratorii au încercat să schimbe cât mai puțin în mediu
înconjurător pentru a fi cât mai apropiata de condițiile naturale. Totdeauna s-au folosit
mijloacele cele mai simple și ieftine. Toate acestea au dus la formarea unei rase care nu
are nevoie de condiții speciale deosebite de întreținere și este ușor adaptativă la condițiile
climatice. Poate fi foarte bine întreținute în hale parțial acoperite, în sistem liber, în grup,
rezistând foarte bine la temperaturile scăzute.
Din punct de vedere nutrițional necesită condiții de întreținere bune datorită
genotipului care a fost orientat spre o digestie activă și o producție cât mai mare de lapte.
Dacă condițiile nutriționale nu sunt asigurate în primul rând își va pierde condiția fizica,
capacitatea de reproducție și în ultimul rând va scade producția lactată (este o rasă care se
„sacrifică”). Indicele de reproducție se poate ameliora cu o furajare uscată adecvată
deoarece deficiențele nu au o bază genetica și se datorează dereglării metabolice apărute
ca urmarea a superproducției lactate.
Fătarea de obicei se desfășoară în condiții normale. Fătarea distrofică nu este
caracteristică acestei rase. Maturitatea este precoce și atinge productivitatea maximă la
mijlocul nivelului de dezvoltare.

2021
 Creșterea tăurașilor de reproducție se începe de la vârsta de 16-18 luni când ating
360-380 kg. Producția de carne este considerata medie. Tăurașii se pot îngrașă până la
greutatea de aproximativ 500 de kg. Calitatea carcasei fiind mijlocie sau slabă.
Aspectul exterior este armonios cu o bună dezvoltare corporală. Prezintă o robă
bălțată cu negru, cu proporții diferite între zonele pigmentate și cele nepigmentate, însă
cu regiunea capului pigmentat.
Trunchiul este larg lung și adânc, cu linia superioară dreaptă, iar membrele sunt
puternice cu aplombul corect, uger voluminos și constituție fină.
Caracteristica rasei este culoarea bălțată cu negru. Dar apar variante de culoare
bălțate cu roșu (Red Holstein) care sunt homozigote (varianta de culoare roșie este
recesivă în cazul animalelor bălțate cu negru). Animalele bălțate cu roșu nu se deosebesc
cu nimica de animalele bălțate cu negru numai prin faptul ca ele sunt în număr mai scăzut
în populația de bovine. Animalele Holstein bălțate cu roșu sunt îndeosebi utilizate în
încrucișări în care nu se dorește amestecarea culorilor (de exemplu Bălțată cu Roșu se
încrucișează cu Red Holstein).
În primul rând aceasta rasă este utilizată pentru producția de lapte. Producție
ridicată de lapte și predispoziția pentru mulsul automatizat permite ca aceasta rasă să fie
crescută foarte bine în marile ferme. Potențialul de lapte este de 8000-10 000 litri pe
lactație cu un procent de grăsime de 3,9. Producția maximă o realizează în lactația a IV.
Se întrebuințează atât ca și rasa curată cât și încrucișată, pentru ameliorarea
producției de lapte.
2.2. Proiectarea asigurării materialului biologic şi a modului de împrospătare a
efectivului
În fermă se practică numai însămânţări artificiale cu material seminal achiziţionat de la
centrele de testare a masculilor reproducători. Vârsta de introducere la însămânţare
artificială este de 18 luni, la greutatea de 380kg.
Tineretul mascul şi animalele reformate se valorifică după prealabila lor îngrăşare
în unitate.
Structura efectivului de animale reprezintă raportul procentual dintre grupele sau
categoriile de vârstă sau sex, faţă de efectivul total al unei specii de animale. Ea poate fi
naturală, atunci când omul nu intervine în proporţionarea raportului dintre diferite

2021
categorii de animale şi organizată atunci când este dirijată de om în funcţie de direcţia de
specializare a producţiei.
Din punct de vedere metodologic, stabilirea structurii efectivului de animale la o
specie, se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categoriile inferioare de vârstă
pentru înlocuirea animalelor care ies din categoriile imediat superioare. Aceste efective se
dimensionează luându-se în considerare şi un anumit procent de rezervă pentru înlocuirea
reformelor din propria grupă, concomitent cu activitatea de selecţie.
Programarea montelor şi fătărilor constituie baza de calcul pentru întocmirea
efectivelui de animale, calculul producţiei de lapte, dimensionarea optimă a sectorului de
maternitate.

Programul de montă şi fătări cuprinde date repartizate pe luni, trimester şi pe ani

privind:
 montele normale şi reprogramările la montă a vacilor şi viţeilor;
 fătările la vaci şi junici;
 produşii obţinuţi;
 situaţia rezultată în urma controlului gestaţiei;
 efectivele de vaci, junici şi viţele ce se vor reforma;
 pierderile la viţei;
Pentru uşurinţa calculelor, la programul de montă şi fătări este aşezată situaţia
vârstei tineretului la început de an.
Situaţia vârstei animalelor tinere
Tabelul 1
Categoria de Efectivul (cap.) Vârsta luna Luna când vor Luna în care se
animale ianuarie trece în categoria programează la
superioară de montă
vârstă

Tineret femel 22 6 luni Ianuarie x

0-6 luni 10 5 luni Februarie x

20 4 luni Martie x

10 3 luni Aprilie x

20 2 luni Mai x

2021
 20 1 lună Iunie x

Tineret femel 21 12 luni Ianuarie Septembrie

6-12 luni 20 11 luni Februarie Octombrie

20 10 luni Martie Noiembrie

20 9 luni Aprilie Decembrie

20 8 luni Mai x

20 7 luni Iunie x

Tineret femel 27 18 luni Ianuarie Martie

12-18 luni 20 17 luni Februarie Aprilie

20 16 luni Martie Mai

15 15 luni Aprilie Iunie

10 14 luni Mai Iulie

10 13 luni Iunie August

Tineret femel 11 20 luni Ianuarie Ianuarie

peste 18 luni 10 19 luni februarie Februarie

10 18 luni martie x

Tineret mascul 16 3 luni Ianuarie x

(0-3 luni sau 20 2 luni Februarie x

0-25 de zile) 20 1 lună Martie x

2021
 Programul de monte şi fătări
Tabelul 2

Specificare Lunile calendaristice Total

Sem.I sem II sem.III sem. IV

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Gestante - - - - - - 50 25 45 55 40 60 275

Montate - - - - - - - - - 35 35 30 100

Vaci Fătate - - - - - - - - - 35 50 40 125

An Propuse pentru - - - - - - - - - - - -

precedent reformă

Negestante - - - - - - - - - - - - -

Junici - - - - - - 15 10 15 10 15 10 75

Viţele Montate - - - - - - - - - 12 15 15 42

Nemontate - - - - - - - - - - - -

Monte:

Monta I 35 50 40 50 25 45 55 40 60 30 26

2021
 Monta II - 5 3 4 5 1 2 2 3 2 2 2 31

Vaci Total

Negestanta la 5 3 4 5 1 2 2 3 2 2 2

control

Reforme din

negestante - - - - - - - - - - - - -

Monta I 11 10 27 20 20 15 10 10 21 20 20 20

Monta II - 2 1 1 1 2 4 2 3 1 1 3

An curent
Viţele
Total

Negestante la 2 1 1 1 2 4 2 3 1 1 3 3

control

Reforme din - - - - - - - - - - - - -

negestante

Vaci 50 25 45 55 40 60 30 26 23 42 53 38

Fătări Junici 15 10 15 10 15 10 14 14 10 8 23 18

Total 65 35 60 65 55 70 34 40 33 50 76 56

Reforme din fătări 7 6 6 6 6 7 6 6 6 6 7 6

Viței masculi 33 13 30 32 23 35 27 20 12 25 38 28

Produși Viţele 32 12 30 33 22 35 27 20 11 25 38 28

obținuți Total 63 25 60 55 45 70 54 40 33 50 76 56

2021
 Pierderi (1%) 2 - 2 1 2 4 1 - - - 3 1 16

Reforme vaci fătări 7 6 6 6 6 7 6 6 6 6 7 6 75

TOTAL reforme vaci (din

fătări şi negestante) 7 6 6 6 6 7 6 6 6 6 7 6 75

Programarea evoluţiei lunare a efectivului de taurinre

Evoluţia efectivelor de animale reprezintă o lucrare tehnică şi organizatorică care
evidenţiază totalitatea modificărilor ce intervin în strictura efectivelor pe vârstă, sex şi
destinaţie de producţie, într-o anumită perioadă (lună, trimestru, an).
Această lucrare serveşte, alături de programul de monte şi fătări, la: programarea
producţiilor, a vânzărilor sau cumpărărilor de animale, a necesarului de forţă de muncă, a
fondului de salarizare, necesarului de furaje, la stabilirea măsurilor sanitar-veterinare.
În formularul în care se operează evoluţia efectivului de taurine se înscriu pe
categorii de vârstă şi sex destinaţia de producţie, efectivele existente la începutul anului şi
cele programate pentru sfârşitul anului.
În cadrul fiecărei categorii se urmăreşte corelaţia efectivului la începutul perioadei
+ efectivul intrat – efectivul ieşit = efectivul la sfârşitul perioadei (perioadele sunt: luna,
trimestrul, anul).

2021
 Mişcarea lunară a efectivelor
Tabelul 3
Nr. Categoria Efectiv Lunile anului Efectiv
la 1.01 la
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
31.12

1. Vaci 500 +15 +10 +15 +10 +15 +10 +14 +14 +10 +8 +23 +18 587

-7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6

2. Junici 75 +12 +13 +14 +12 +13 +14 +10 +8 +23 +27 +20 +20 99

-15 -10 -15 -10 -15 -10 -14 -14 -10 -8 -23 -18

3. Viţele 42 +27 +20 +20 +15 +10 +10 +21 +20 +20 +20 +20 +20 83
montate
-12 -13 -14 -10 -8 -23 -27 -20 -20 -15 -10 -10

4. Tineret 107 +21 +20 +20 +20 +20 +20 +22 +10 +20 +10 +20 +20 107
femel 12-18
-27 -20 -20 -15 -10 -10 -21 -20 -20 -20 -20 -20
luni

5. Tineret 121 +22 +10 +20 +10 +20 +20 +32 +12 +30 +33 +22 +35 165
femel 6-12
-21 -20 -20 -20 -20 -20 -21 -10 -20 -10 -20 -20
luni

6. Tineret 112 +32 +12 +30 +33 +22 +35 +27 +20 +11 +25 +38 +28 159
femel 0-6
-22 -10 -20 -10 -20 -20 -32 -12 -30 -33 -22 -35
luni

7. Tineret 56 +33 +13 +30 +32 +23 +35 +27 +20 +12 +25 +38 +28 91
mascul 0-3
-16 -20 -20 -33 -13 -30 -32 -23 -35 -27 -20 -12
luni

8. Taurine la 75 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 19
îngrășat
7 13 19 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6
 Producţia de lapte este influienţată de o serie de factori astfel încât este neuniformă
în decursul perioadei de lactaţie. Programarea acesteia pe luni şi trimester se poate face
utilizând diferite metode (metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei zilnice de lapte pe
luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii convenţionale ,,vacă ipotetica”), care
se bazează pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice.
▪ Metoda ,,curbei de lactaţie” are ca element specific de calculaţie producţia medie
pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie determinată cu ajutorul curbei de lactaţie,
ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni
de lactaţie şi pe luni calendaristice;
▪ Metoda ,,producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie” se bazează pe utilizarea
producţiilor medii zilnice pe luni de lactaţie, determinate în mod diferenţiat, în raport cu
producţia medie anuală pe animal furajat;
▪ Cea de-a treia metodă presupune transformarea prealabilă a efectivului de vaci
fizice, pe luni de lactaţie în ,,vaci unităţi ipotetice”. Astfel producţia zilnică de lapte este
constantă şi corespunde lunii a 6-a de lactaţie, diferenţiindu-se în raport cu nivelul
programat al producţiei medii de lapte pe animal furajat.
Mişcarea efectivelor de vaci pe luni de lactaţie

Tabelul 4
Efectiv la
Nr. Categoria Efectiv Lunile anului 31.12
la 1.01
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Vaci 500 +15 +10 +15 +10 +15 +10 +14 +14 +10 +8 +23 +18 587

-7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6

2. Junici 75 +12 +13 +14 +12 +13 +14 +10 +8 +23 +27 +20 +20 99

-15 -10 -15 -10 -15 -10 -14 -14 -10 -8 -23 -18

3. Viţele 42 +27 +20 +20 +15 +10 +10 +21 +20 +20 +20 +20 +20 83
montate
-12 -13 -14 -10 -8 -23 -27 -20 -20 -15 -10 -10

4. Tineret 107 +21 +20 +20 +20 +20 +20 +22 +10 +20 +10 +20 +20 107
femel 12-18

12
 -27 -20 -20 -15 -10 -10 -21 -20 -20 -20 -20 -20
luni

5. Tineret 121 +22 +10 +20 +10 +20 +20 +32 +12 +30 +33 +22 +35 165
femel 6-12
-21 -20 -20 -20 -20 -20 -21 -10 -20 -10 -20 -20
luni

6. Tineret 112 +32 +12 +30 +33 +22 +35 +27 +20 +11 +25 +38 +28 159
femel 0-6
-22 -10 -20 -10 -20 -20 -32 -12 -30 -33 -22 -35
luni

7. Tineret 56 +33 +13 +30 +32 +23 +35 +27 +20 +12 +25 +38 +28 91
mascul 0-3
-16 -20 -20 -33 -13 -30 -32 -23 -35 -27 -20 -12
luni

8. Taurine la 75 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 19
îngrășat
7 13 19 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6

13
 Programarea producţiei de lapte după metoda curbei de lactaţie

Tabelul 5
Lunile de
Lunile lactație I II III IV V VI VII VIII IX X

% din
producția
calenda- medie 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0

Producţia
ristice de Total
lapte/vac
ă litri 1116 1348,5 1255,5 1162,5 976,5 930 837 744 558 372 (hl)

Efectiv
Ianuarie (cap.) 65 40 50 35 30 35 35 60 40 55 445

Producţia 4085,0
(hl) 725,4 539,4 627,75 406,87 292,95 325,5 292,95 446,4 223,2 204,6 2

Efectiv
Februarie (cap.) 35 65 40 50 35 30 35 35 60 40 425

Producţia 4007,8
(hl) 390,6 876,52 502,2 581,21 341,77 279 292,95 260,4 334,8 148,8 4

Efectiv
Martie (cap.) 60 35 65 40 50 35 30 35 35 60 445

Producţia 4274,3
(hl) 669,6 471,97 816,07 465 488,25 325,5 251,1 260,4 195,3 223,2 9

Efectiv
Aprilie (cap.) 65 60 35 65 40 50 28 30 35 35 443

Producţia 4359,2
(hl) 725,4 809,1 439,43 755,63 390,6 465 234,36 223,2 195,3 130,2 2

Efectiv
Mai (cap.) 55 65 60 33 65 40 44 28 30 35 457

Producţia 4531,4
(hl) 613,8 876,53 753,3 406,88 634,73 372 368,28 208,32 167,4 130,2 4

Efectiv
Iunie (cap.) 70 55 65 60 35 65 34 44 28 30 486

Producţia 4862,5
(hl) 781,2 741,68 816,08 697,5 341,78 604,5 284,58 327,36 156,24 111,6 1

Iulie Efectiv 34 70 55 65 60 35 59 34 44 28 484

14
 (cap.)

Producţia 379,4 4777,4

(hl) 4 943,95 690,53 755,63 585,9 325,5 493,83 252,96 245,52 104,16 2

Efectiv
August (cap.) 40 34 70 55 65 60 29 59 34 44 490

Producţia 438,9 4650,9

(hl) 446,4 458,49 878,85 639,38 634,73 558 242,73 6 189,72 163,98 4

Efectiv
Septembrie (cap.) 33 40 34 70 55 65 53 29 59 34 472

Producţia 4397,9
(hl) 361,28 539,4 426,87 813,75 537,07 604,5 443,61 215,76 329,22 126,48 4

Efectiv
Octombrie (cap.) 50 33 40 34 70 55 59 53 29 59 482

Producţia 4364,9
(hl) 558 445 502,2 395,25 683,55 511,5 493,83 394,32 161,82 219,48 5

Efectiv
Noiembrie (cap.) 76 50 33 40 34 70 49 59 53 29 493

Producţia 4627,4
(hl) 848,16 664,25 414,32 465 332,01 651 410,13 438,96 295,74 107,88 5

Efectiv
Decembrie (cap.) 56 76 50 33 40 34 64 49 59 53 514

Producţia 1024,8 4599,2

(hl) 624,96 6 627,75 383,63 390,6 316,2 538,68 364,56 329,22 197,14 2

8391,1 7495,3 6765,7 5653,9 5338, 4347,0 2823,4 1867,4 53638,

Total Anual 7124,24 5 4 7 4 2 3 3831,6 8 4 9

15
 Capitolul 3
Proiectarea tehnologiei de creştere
3.1. Proiectarea tehnologiei de hrănire (elaborare de raţii, plan de cultură pentru baza furajeră,
structura bazei furajere, suprafețe de teren)
Hrănirea raţională a vacilor lactante are ca obiective principale exprimarea potenţialului
productiv dat de baza ereditară, obţinerea unui produs sănătos şi bine dezvoltat, menţinerea stării
de sănătate, realizarea producţiei de lapte în condiţii cât mai economice,precum şi pregătirea în
continuare a vacii pentru lactaţia următoare. O hrănire bine condusă poate influienţa în mod
determinant producţia de lapte realizată de fiecare vacă în parte şi de fermă în general, are
repercusiuni majore asupra costului producţiei şi rentabilităţii fermei. Organizarea hrănirii
vacilor trebuie să ţină seama de particularităţile fiziologice ale acestora, cât şi de schimbările
care au loc de-a lungul curbei de lactaţie în ceea ce priveşte capacitatea digestivă şi apetitul,
precum şi de necesarul de substanţe nutritive şi schimbarile în greutatea corporală.
Optimizarea raţiilor furajere stă la baza optimizării marimii şi structurii bazei furajere.
Întocmirea modelului economico-matematic pentru optimizarea raţiilor necesită cunoaşterea
următoarelor date: normele de furajare corespunzătoare categoriei de animale stare fiziologică,
nivelul producţiei de lapte şi perioada de timp când se va utilize raţia, sortimentul de furaje
produs în fermă sau posibil de cumpărat, conţinutul real în principii nutritive ai furajelor, costul
furajelor, cantităţile maxime sau minime de furaje corespunzătoare unei alimentaţii raţionale.
Cantităţile necesare în macro şi microelemente, vitamine şi biostimulatori se completează
de obicei cu preamestecuri obţinute pe cale industrială.
Norme de hrană pentru tineret taurin
Tabelul 6
Categoria Greut. SMZ UFL PDI Ca P SUI
medie(kg) (kg) (g) (g) (g)
0-3 luni 95 0.6 1.9 237 15 9 2.15

3-6 luni 150 0.6 2.7 286 18 11 3.6

6-12 luni 288 0.75 4.51 428.24 30.15 18.9 6.48

12-18 luni 380 0.5 4.92 438.5 29.3 26.7 5.8

16
 Norme de hrană pentru vaci de lapte
Tabelul 7
Rasă Greutate Prod. % Norme de hrană
UFL PDI Ca P SU UIDL
medie medie Grăsime
(g) (g) (g) (kg)
(kg) lapte/zi în lapte
furajare
BRUNĂ 510 17 4 11.74 1151.4 100.85 80 15.2 16

Valoarea nutritivă a nutrţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Tabelul 8
Fel SU /kg nutreţ
nutreţ g/kg Lei/kg
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
(g) (g) (g) (g)
Pajişte 202 0.79 68 76 6 3 1.11 0.1
de şes
Lucernă 189 0.73 112 85 16.5 3 1 0.2
masă v.
Porumb 300 0.90 52 66 3.5 2.5 1.13 0.1
siloz
Fân 850 0.69 62 75 5.5 2.5 1.16 0.25
natural
Fân 850 0.6 108 89 13.0 2.5 1.09 0.5
lucernă
Sfeclă 130 1.15 62 86 2.5 1.5 0.6 0.1
furajeră
Tărâţe 870 0.84 106 55 1.6 14.0 - 0.45
Grâu
Şrot 888 1.17 421 382 3.4 7.8 - 1.2
soia 48
Fosfat 900 - - - 240 185 - 1.45
dicalcic
Cretă 900 - - - 350 - - 0.25
furajeră
Uree 980 - 1472 - - - - 1.45

Raţie de hrană pentru vaci lapte, iarna, 510 kg, 17 kg lapte, 4% grăsime
Tabelul 9
Felul Kg/zi 15.2 11.74 1151 1151 100.85 80 16 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

17
nutreţulu (kg) (g) (g) (g) (g)
i
Porumb 16.52 4.95 4.46 257.75 327.15 17.34 12.39 5.60 1.652
siloz
Fân 6.90 5.87 3.52 633.96 522.43 76.31 14.67 6.39 3.45
lucernă
Sfeclă 14.13 1.83 2.11 113.92 158.03 4.59 2.75 1.10 1.413
furajeră
Tărâţe 2.24 1.95 1.64 207.40 107.61 3.13 27.39 1.95 1
grâu
Fosfat 0.11 0.13 - - - 31.2 24.5 - 0.156
dicalcic
Total 39.8 14.75 11.74 1213 1115 132.6 81.27 15.06 7.665

Raţie de hrană pentruvaci lapte, vara, 510 kg, 17 kg lapte, 4% grăsime

Tabelul 10
Felul Kg/zi 15.2 11.74 1151 1151 100.85 80 16
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţului Lei
(kg) (g) (g) (g) (g)
Pajişte 55.17 11.14 8.80 757.89 847.06 66.87 33.43 12.37 5.517
de şes
Lucernă 13.61 2.57 1.87 288.19 218.71 42.45 7.71 2.57 2.722
masă v.
Tărâţe 1.44 1.25 1.05 133.33 69.18 2.01 17.61 1.25 0.648
grâu
Fosfat 0.13 0.12 - - - 28.8 22.2 - 0.188
dicalcic
Total 70.37 15.1 11.74 1179 1135 140.1 80.97 16.2 9.075

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 8 a, iarna, 510 kg

Tabelul 11
Felul Kg/zi 11.83 6.06 485 485 46.6 27.5 10.6 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i
Fân 6.20 5.27 3.64 326.71 395.22 28.98 10.54 6.11 1.55
natural
Porumb 8.98 2.69 2.42 140.05 177.76 9.43 6.73 3.04 0.89

18
siloz
Fosfat 0.07 0.06 - - - 14.40 11.10 - 0.101
dicalcic
Uree 0.02 0.02 - 29.44 - - - - 0.029

Total 15.26 8.04 6.06 496.21 572.98 52.81 28.37 9.16 2.57

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 8 a,vara, 510 kg

Tabelul 12
Felul Kg/zi 11.83 6.06 485 485 46.6 27.5 10.6 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i
Pajişte 37.97 7.67 6.06 521.62 582.99 46.03 23.01 8.51 3.797
de şes
Fosfat 0.05 0.04 - - - 9.72 7.49 - 0.072
dicalcic
Total 38.03 7.71 6.06 521.62 582.99 55.75 30.51 8.51 3.869

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 9 a, iarna, 510 kg

Tabelul 13
Felul Kg/zi 13.83 7.06 555 555 55.6 30.5 14.6 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i
Fân 6.62 5.63 3.88 348.91 422.07 30.95 14.07 6.53 1.655
natural
Porumb 11.77 3.53 3.18 183.56 232.98 12.36 8.83 3.99 1.177
siloz
Fosfat 0.08 0.07 - - - 16.8 12.95 - 0.116
dicalcic
Uree 0.03 0.03 - 44.16 - - - - 0.044

Total 18.49 9.26 7.06 576.63 655.05 60.11 35.84 10.52 2.992

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 9 a, vara, 510 kg

Tabelul 14
Felul Kg/zi 13.83 7.06 555 555 55.6 30.5 14.6 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i
Pajişte 44.24 8.94 7.6 607.70 679.19 53.62 27.04 9.92 4.424
de şes

19
Fosfat 0.03 0.03 - - - 7.20 5.55 - 0.043
dicalcic
Total 44.27 8.97 7.06 607.70 679.19 60.82 32.36 9.92 4.467

Raţie de hrana pentru viţele 380 kg, 12-18 luni, SMZ 500 g, iarna
Tabelul 15
Felul Kg/zi 5.8 4.92 438.5 438.5 29.3 26.7 7.55 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i
Porumb 12.39 3.71 3.34 193.33 245.38 13.01 9.29 4.20 1.239
siloz
Fân 1.68 1.43 0.85 121.55 124.41 9.29 5.005 1.48 0.84
lucernă
Tărâţe 0.39 0..34 0.28 36.37 18.87 0.54 4.80 0.34 0.171
grâu
Şrot 0.25 0.22 0.22 96.32 87.40 0.77 1.78 0.22 0.3
soia 48
Fosfat 0.033 0.03 - - - 4.8 5.55 - 0.047
dicalcic
Creta 0.11 0.01 - - - 3.5 - - 0.027
Total 14.772 5.8 4.721 447.6 476.1 31.94 26.44 6.28 2.624

Raţie de hrană pentru viţele 380 kg, 12-18 luni, SMZ 500 g, vara
Tabelul 16
Felul Kg/zi 5.8 4.492 438.5 438.5 29.3 26.7 7.55 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i
Pajişte 25.55 5.16 4.07 351.1 392.31 30.97 15.48 5.72 2.555
de şes 6
Tărâţe 0.6 0.52 0.43 55.33 28.71 0.83 7.30 0.52 0.27
grâu
Şrot 0.13 0.116 0.116 48.83 43.31 0.39 0.90 0.116 0.156
soia 48
Fosfat 0.22 0.02 - - - 4.8 3.7 - 0.319
dicalcic
Total 26.30 5.8 4.63 455.2 465.3 37 27.4 6.36 3.314

20
 Raţie de hrana pentru viţele 288 kg, 6-12 luni, SMZ 750 g, iarna
Tabelul 17
Felul Kg/zi 5.25 4.51 428.24 428.24 30.15 18.9 6.48 Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
nutreţulu
(kg) (g) (g) (g) (g)
i

Porumb 9.8 2.94 2.64 152.88 194.04 10.29 7.35 3.32 0.98
siloz
Fân 1.66 1.41 0.85 153.1 126.2 18.42 3.54 1.54 0.83
lucernă
Tărâţe 0.78 0.68 0.657 72.34 37.53 1.092 9.55 0.68 0.351
grâu
Şrot 0.23 0.121 0.21 88.41 80.22 0.714 1.638 0.21 0.276
soia 48
Total 12.48 5.25 4.28 466.7 438 30.52 22.09 5.76 2.437

Raţie de hrană pentru viţele 288 kg, 6-12 luni, SMZ 750 g, vara
Tabelul 18
Felul Kg/zi 5.25 4.51 428.24 428.2 30.15 18.9 6.48 Lei
nutreţulu 4
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
i
(kg) (g) (g) (g) (g)
Pajişte 22.87 4.62 3.64 314.16 351.1 27.72 13.86 5.12 2.287
de şes 2
Tărâţe 0.54 0.47 0.439 50.08 25.98 0.756 6.16 0.47 0.243
grâu
Şrot 0.17 0.15 0.15 66.30 66.16 0.53 1.22 0.15 0.204
soia 48
Creta 0.11 0.01 - - - 3.5 - - 0.02
Total 23.60 5.25 4.2 430.6 437.3 32.51 21.7 5.75 2.754

Raţie de hrană pentru viţele 150 kg, 3-6 luni, SMZ 00 g, iarna
Tabelul 19
Felul Kg/zi 3.6 2.7 286 286 18 11 4.1 Lei

21
 nutreţulu SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Porumb 6 1.8 1.62 93.6 118.8 6.3 4.5 2.03 0.6

siloz
Fân 1.48 1.26 0.75 136.1 112.1 16.38 3.15 1.37 0.74
lucernă
Tărâţe 1.45 0.39 0.33 41.97 21.78 0.63 5.54 0.39 0.652
grâu
Şrot 0.16 0.14 0.14 60.62 55.00 0.48 1.12 0.14 0.192
soia 48
Total 8.09 3.6 2.85 332.3 307.7 23.8 14.32 3.94 2.184

Optimizarea mărimii şi structurii bazei furajere.Optimizarea urmăreşte alegerea unor

culture furajere care dau randament ridicat în unitate şi precizarea suprefeţelor ce vor fi ocupate
de fiecare cultură, în condiţiile asigurării integrale a necesarului de furaje, cu cheltuieli minime,
folosind programarea liniară. Întocmirea modelului economico-matematic se bazează pe
următoarele informaţii: efectivul fermei, tehnologia de hrănire, structura raţiilor, necesarul de
substanţe nutritive, cantităţile maxime de furaje ce se pot cumpăra, suprafaţa maximă afectată,
cheltuielile la ha pe fiecare cultură furajere şi costul pe tonă pentru furajele cumpărate.

Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru 30 capete vaci de lapte

Tabelul 20
Nutreţuri
Categoria Nutreţuri Nutreţuri
de EMP NZP NZAF Nutreţuri uscate
verzi murate
animale Total
Pajişte de Amestec
Fân natural Fân lucernă Siloz porumb Cheltuieli
deal concentrate
lei
R N R N R N R N R N
2013961
50400 19. 205800 1.5
I 500 210 105000 4.8 7 735000 160650
0 6 0 3
Vaci
5 403000 4.0 1.9
V 500 155 77500 313875 6 465000 151900
2 0 5 6

Necesar nutreţ kg 4030000 504000 1048875 2523000 312550

22
Preţ/kg (RON) 0.1 0.5 0.6 0.2 0.72
Cheltuieli lei 403000 252000 629325 504600 225036

Suprafața necesară pentru asigurarea bazei furajere

Tabelul 21

Nutreţ Cantitatea necesară (t) Producţia medie (t/ha) Suprafaţa necesară (ha)

Pajişte naturală deal 4030 25 161.2

Fân natural deal 504 5 100.8

Fân lucernă 1048 8 131

Siloz porumb 2523 35 72.08

Amestec concentrate 312.55 120 2.60

Total suprafaţă necesară 467.68 ha

3.2. Proiectarea tehnologiei de întreţinere (adăpostire, mişcare şi igiena animalelor pe
categorii de vârstă).
Sistemul de întreţinere trebuie să asigure desfăşurarea normală a tuturor lucrărilor şi
fluxurilor tehnologice care concură la obţinerea unor producţii mari de lapte şi la păstrarea
sănătăţii animalelor.

Întreţinerea vacilor pe timp de iarnă

Adoptarea acestei tehnologii
de crestere si exploatare, stabulatia
legata a vacilor de lapte,se impune
ca solutie de intretinere, deoarece
intruneste cerintele legete de
sanatatea animalelor impuse de
legislatie sanitar-veterinara
romaneasca cat si cea din spatiul
UE. Un avantaj al stabulatiei legate

23
iarna este acela ca animalele sunt protejate de conditiile meteorologice nefavorabile ale iernii.
Furajarea se face in iesle,cu ajutorul remorcii tehnologice, frontul de furajare permitandu-le
animalelor un spatiu larg de miscare. In iesle se pun la discretie calupuri de sare.
Adaparea se face in adapatori cu supapa, individuale cu ajutorul conductelor de
adapare.Adaposturile pe timp de iarna sunt prevazute cu padocuri exterioare,unde animalele se
pot misca,ferindu-le da anumite boli.
Standul o sa fie mijlociu , cu o lungime de 185 cm si o latime de 115 cm Acest tip de stand
reprezintă o soluţie intermediară între standul lung şi cel scurt, asigură o mai bună libertate de
mişcare animalelor.
Separatoare de stand o sa fie confecţionate din bare metalice cu lungimea este 90 cm, iar
înălţimea 1 m. Separatoarele sunt pentru 2 vaci.
Evacuarea dejectiilor o sa se faca cu ajutorul rigolelor deschise.
Întreţinerea vacilor pe timp de vară
Pe timp de vara vacile sunt intretinute in tabere de vara. In cazul pasunarii vacilor
li se asigura umbrare cu adapatori pentru a se putea odihni.
Din acest punct de vedere pasunatul pe timp de vara este economic.In taberele de vara se
va avea in vedere existenta unei surse permanente de apa,iar umbrarele sa fie bine construite
pentru a putea proteja animalele de caldura torida a verii si pentru a le ocroti de ploile torentiale.
Adăposturile au fost concepute de aşa natură încât să permită organizarea tuturor lucrărilor.
Pentru tot efectivul de animale există două grajduri-unul pentru animalele de producţie, iar cel
de-al doilea pentru tineretul de prăsilă, maternitate şi creşă.
Pardoseala este realizată din argilă bătută având o înclinare de 4-5% spre zona prevăzută cu
rigolă de colectare a dejecţilor lichide
În interiorul adăpostului se disting trei zone:
-zona de odihnă;
-zona de circulaţie şi de evacuare a dejecţiilor;
-zona de odihnă.
Zona de odihnă. Spaţiul destinat odihnei este compartimentat în “cuşete” individuale,
dimensionate astfel încât să permită confortul animalului culcat (o să aiba 2 m), iar lăţimea să nu
permită animalului să se întoarcă între grilajele despărţitoare (1,10m)
Zona de circulaţie sau de mişcare. Se găseşte plastă între zona de odihnă şi cea de furajare,

24
permiţând deplasarea a două animale în sensuri diferite fără a se incomoda. În acest sens,
lărgimea minimă a spaţiului de mişcare, o să fie de 1,8m
Zona de hrănire. Este locul unde animalul staţionează în timpul consumării hranei. Această
zonă este în legătură directă cu spaţiul de odihnă şi de mişcare

3.3. Proiectarea tehnologiei de muls şi tratate primară a laptelui

Tehnologia de muls”brăduleţ” (coastă de peşte, heringbone sau neozeelandeză). Această

variantă presupune existenţa unui
grup de muls compus din: sala de
muls, în care animalele sunt dispuse
în unghi de 350 faţă de axul
longitudinal al sălii (faţă de culoarul
mulgătorului), culoarul de lucru cu
o adâncime de 75-80 cm. De
asemenea, grupul de muls prezintă o serie de încăperi pentru maşini, colectarea şi depozitarea
laptelui, spălarea şi dezinfecţia instalaţie
Sălile de muls sunt prevăzute cu platforme de capacităţi diferite (2 x 8; 2 x 10; 2 x 2 x 8)
fiind alcătuite din: construcţii metalice pentru imobilizarea animalelor la muls, instalaţia de muls,
instalaţia de depozitare, transportul şi distribuirea concentratelor, instalaţie de spălare,
dezinfecţie. La sala de muls pot exista compartimente cu standuri pentru însămânţări artificiale
Introducerea vacilor pe platformă ca şi evacuarea lor se realizează grupat. Vacile de pe
aceeaşi linie a platformei se blochează la capete cu un grilaj metalic. Pentru fiecare vacă se
asigură o lăţime de 1,1 m.
Avantajele mulsului în săli special:
- prin existenţa culoarului pentru mulgător se asigură un confort mai mare acestuia;

25
 - scade efortul depus şi consumul de ore-om/hl, iar productivitatea muncii creşte de
câteva ori;
- laptele obţinut este mai igienic;
- vacuumul se menţine constant cu mai multă uşurinţă pe durata mulgerii, deoarece
conducta este mult mai scurtă;
- efectivul de vaci poate fi mărit în cadrul fermei, fără a se efectua investiţii suplimentare
pentru echipamentul de muls
Fluxul modern în săli poligonale necesită următoarele operaţii: - dirijarea vacilor spre
platformă cu ajutorul porţilor de “îngrămădire”; - deschiderea pneumatică a porţilor de acces pe
platformă;
- acoperirea automată a cuvelor de hrană şi descoperirea lor când rândul este complet;
- pregătirea ugerului prin spălare cu jet de apă;
- aplicarea manuală a paharelor de muls;
- detaşarea automată a aparatelor de muls;
- dezinfecţia automată a mameloanelor;
- măsurarea cantităţii individuale de lapte;
- scoaterea vacilor de pe platformă prin acţionarea pneumatică a porţilor de ieşire
Pentru a evita răspândirea infecțiilor și înrăutățirea calității laptelui este importantă
menținerea unei igiene corespunzătoare în timpul mulsului. Mulgătorul o să se spele pe mâini
și o să le mențină cât mai curate pe toată perioada mulsului. Se vor utiliza mănuși de cauciuc.
O să se evite vărsarea apei dedesubtul sau în apropierea vacilor pentru a nu risca
împroșcarea vacilor sănătoase cu bălegar sau lapte provenite de la vacile cu probleme de sănătate
a ugerului. Vacile cu infecții ale ugerului o să fie mulse ultimele pentru a evita ca acestea să se
transmită la alte vaci.
Suprafețele din standul și camera de muls o să se curețe după fiecare muls și o să fie lăsate
să se usuce timp de câteva ore înainte de o nouă utilizare, pentru a micșora riscul de infecții și
problemele de igienă.
Întreaga cantitate de lapte obţinută este livrată către diverşi cumpărători sub formă de lapte
marfă.

În viitorul apropiat ferma îşi propune să-şi lărgească dimensiunile aceasta însemnând
achiziţionarea de utilaje şi maşini în vederea ambalării laptelui, de procesare a iaurtului şi
încercarea de a obţine brânzeturi de înaltă calitate,toate aceste ducând la creşterea efectivului de
bovine din ferma.

26
 Capitolul 4

Proiectarea construcţiilor şi a necesarului de utilaje în fermă

4.1. Amplasarea şi proiectarea construcţiilor

Exploataţia zootehnică dispune de o suprafaţă de 68.18 ha, în propritate, din care 53.18 ha
teren arabil şi 15 ha paşuni şi fâneţe. Din totalul suprafeţei arabile, 25.51 ha sunt pentru
asigurarea bazei furajere, iar restul de 27.67 ha sunt cultivate cu floarea soarelui, soia, cartofi şi
porumb, reprezentând o altă sursă de venit, producţiile obţinute fiind vândute către unităţile de
specialitate. Completarea necesarului de furaje, respectiv concentratele şi premixurile vitamino-
minerale sunt asigurate de la diverşi furnizori.
Adăposturile au fost concepute de aşa natură încât să permită organizarea tuturor lucrărilor.
Pentru tot efectivul de animale există două grajduri-unul pentru animalele de producţie, iar cel
de-al doilea pentru tineretul de prăsilă, maternitate şi creşă.
În fermă se vor lua măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor: extinctoare, panouri PSI
cu unelte specifice (lopeţi, târnăcoape, găleţi), lăzi cu nisip, etc.
Respectarea tuturor cerinţelor de amplasare afermei, ţinând cont de condiţiile hidrografice
şi hidrologice precum şi cele sanitare, contribuie la crearea unui mediu sănătos în incinta de
producţie şi în vecinătatea ta.
Pentru evitarea poluării din fermă şi a răspândirii epizootiilor, ferma a fost amplasată în
aval de cea mai apropiată localitate. S-a avut în vedere şi distanţa minimă de protecţie sanitară

27
între fermă şi zonele locuite (200m), iar amplasamentul s-a ales în concordanţă cu direcţia
vântului dominant astfel încât, aceasta să fie dinspre localitata cea mai apropiată spre fermă. Prin
plantarea unei perdele forestiere se iau măsuri de protecţie a mediului, mai ales pentru climatul
interior, cât şi ca aspect visual.
În ceea ce priveşte alimentaţia animalelor, se asigură o hrănire adecvată realizării unei
producţii cât mai mari de lapte şi sporuri cât mai mari de creştere. Raţia de bază este compusă
din nutreţuri de volum şi suculente optimizându-se în aşa fel încât să se asigure necesarul de
întreţinere şi producţiile urmărite.
Alcătuirea constructivă a grajdului
▪ Fundaţia-beton;
▪ Sistemul constructiv-schelet din beton armat;
▪ Pereţii exteriori-zidărie din BCA;
▪ Acoperiş-şarpantă din lemn de brad în două ape cu învelitoare de azbociment (panta de
45%);
▪ Lucrări de finisaj-tencuitul şi văruitul cu lapte de var stins;
▪ Tâmplăria exterioară-material din lemn de brad;
▪ Datorită abundenţei ploilor şi zăpezilor din zonă se propune varianta cu şarpanta în două
ape;
▪ Fiind o zonă cu mare intensitate atmosferică manifestată sub toate formele se va instala şi
un paratrăsnet;
▪ Apa pentru animale va fi adusă prin aducţiune din amonte prin tuburi, printr-o instalaţie
specifică.
4.2. Construcţiile anexe
Pe lângă adăposturile pentru vacile în lactaţie, în procesul tehnologic de producţie din
fermele de vaci sunt necesare şi construcţii anexe. Acestea pot fi grupate astfel:
▪ Construcţiile social-administrative-cuprind biroul şefului de fermă, al economistului şi
filtrul sanitar;
▪ Construcţiile pentru reproducţie-punct de însămânţări artificiale, adăpost pentru vacile în
gestaţie avansată, maternitate, profilactoriu, creşă, adăpost pentru tineretul femel de reproducţie;
▪ Construcţiile pentru conservarea, depozitarea şi prepararea furajelor-silozuri pentru
nutreţuri conservate prin murare, fânare, magazii pentru concentrate;

28
 ▪ Construcţii sanitar-veterinare-compartimentcu boxe de izolare a animalelor bolnave şi
adăpost carantină;
▪ Alte construcţii anexe: sala de muls, lăptăria, castelul de apă, atelierul mechanic, centrala
termică, etc.
Magazia are structura din lemn, fundaţia din beton cu izolaţie, planşeul şi şarpanta din
lemn, invelitori din plăci ondulate de azbociment, închideree din lemn. Hambarul are şi el
structura din lemn, fundaţia din piatră, planşeul şi şarpanta din lemn, închidere din plasă de
sârmă (sau şipci), învelititori din plăci ondulate de azbociment. Platforma pentru utilajele
agricole şi bazinul pentru colectarea dejecţiilor sunt realizate din beton armat. Puţul absorbent
este alcătuit din tuburi de beton.
Capacitatea construcţiilor principale şi anexelor principale:
-grajdul-50 capete;
-fânarul-80-85 tone;
-silozul-200 tone;
-magazia-80 tone;
-hambarul-60 tone;
-bazinul pentru colectarea dejecţiilor-100 tone;
-drumuri-100x5=500 m2.
4.3. Proiectarea necesarului de utilaje
Utilaje fixe şi mobile din cadrul fermei
Aceste utilaje sunt:
1. instalaţie de muls la conductă;
2. boiler sau instalaţie heliometrică;
3. adăpători;
4. cărucior platformă pe roţi din cauciuc;
5. tractor U-445 cu remorcă.
6. separator pentru smântână

Utilaje pentru lucrări agricole sunt:

-două tractoare U-650;
- un tractor U-450 ;

29
-două pluguri;
-tocătoare pentru siloz;
-combinator;
-semănătoare SUP-29;
-cultivator;
-grapă;
-freză;
-cositoare;
-balotieră cilindrică;
-MIC
-MET
-greblă mecanică;
-remorcă monoax;remorca biaxiala;
4.4. Proiectarea organizării muncii şi a necesarului de forţă de muncă
Prin proiectarea organizării muncii se va urmări desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a
procesului de producţie din fermă, pentru maximizarea rezultatelor tehnico-economice.

Categoriile de muncitori de bază sunt: director,manager,șef ferma,îngrijitori-

mulgători,îngrijitor viţei până la vârsta de 6 luni, îngrijitori tineret femel peste vârsta de 6 luni,
îngrijitori juninci şi vaci în repaus mamar, îngrijitori maternitate,

Muncitorii de schimb au aceeaşi calificare şi aceleaşi sarcini ca şi muncitorii de bază,

asigurându-le una sau două zile libere pe săptămână, în funcţie de prevederile contractului de
muncă, acoperind totodată normele de servire în perioadele de concediu.

Muncitorii auxiliari sunt reprezentaţi de operator însămânţător, lăptar, mecanic de fermă,

magazioner, responsabil cu acţiunile sanitar veterinare, muncitor la filtrul sanitar, supraveghetor
de noapte, mecanic ruterist, manipulant furaje,mecanic moară, mecanic cu evacuarea dejecţiilor,
muncitor pentru producerea şi conservarea furajelor.

În exploatarea vacilor pentru lapte activează următoarele echipe specializate:

- muls mecanic;
- prepararea şi administrarea furajelor;
- curăţarea adăposturilor şi evacuarea dejecţiilor;
- supravegherea animalelor.

30
 Echipa pentru muls mecanic lucrează după un program corelat cu activitatea celorlalte
echipe specializate.Echipa de furajare este compusă din mecanici tractorişti şi manipulanţi.
Această echipă pregăteşte, transportă şi distribuie pe bază de program, la ore fixe, furajele în
iesle.

Echipa de curăţare a adăposturilor şi evacuare a dejecţiilor este compusă din muncitori

mecanici, care în funcţie de sistemul de evacuare al dejecţiilor cu care este dotată ferma asigură
această operaţiune conform programului.Echipa de supraveghere asigură, în cazul întreţinerii
legate, dezlegarea vacilor, scoaterea lor în padoc, depistează vacile în călduri, introduce şi leagă
vacile în adăpost, supraveghează (prin rotaţie) vacile din adăposturi. În cazul întreţinerii nelegate
a vacilor, dirijează vacile în sala de muls şi înapoi în adăpost, depistează vacile în călduri,
supraveghează animalele în timpul zilei.

Adăposturi cu adăpători automate, racleţi, muls mecanic la bidon, furajare cu remorca

obişnuită: îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie-26

 Operator însămânţător - 1 pe fermă, la 500 vaci şi juninci

 Lăptar- 1 pe fermă
 Electro-mecanic de întreţinere - 1 pe fermă
 Acţiuni sanitar veterinare-1
 Supraveghetor de noapte-1

Pentru manipularea, deservirea morilor, amestecul, transportul furajelor şi furajarea

animalelor, precum şi pentru transportul dejecţiilor de la capătul adăpostului la platformă-
2,Mecanic evacuarea dejecţiilor-1

Capitolul 5

Proiectarea cheltuielilor şi a veniturilor în fermă

5.1. Proiectarea cheltuielilor

Pentru 100 de capete , reforma anuală la vaci: 20%; pierderi prin mortalitate la vaci:1%;
natalitate 85%; pierderi prin mortalitate la viţei: 5%

 Cheltuieli furajare iarna (185 zile)

 Fân lucernă: 5 kg/zi/cap. x 2lei/kg = 10lei
 Paie de orz: 4 kg/zi/cap. x 0,2 lei/kg = 0,8 lei
 Porumb însilozat: 20 kg/zi/cap. x 3 lei/kg = 6lei

31
 Amestec de furaje concentrate: 3,5 kg/zi/cap. x 9 lei/kg =31.5 lei
 Total cheltuieli cu furajarea pe timp de iarnă:
 10 lei + 0,8 lei + 6 lei + 31.5 lei = 48.3 lei/zi/cap. x185 zile = 8.935.5lei/cap. x 100 cap. =
893.550 lei
 Vara (180 zile)
 Pajişte cultivată: 55 kg/zi/cap. x 0,25 lei/kg = 13,75 lei
 Fân lucernă: 1 kg/zi/cap. x 2lei/kg = 2 lei
 Paie de orz: 3 kg/zi/cap. x 0,2 lei/kg = 0,6 lei
 Amestec de furaje concentrate: 2,5 kg/zi/cap. x 9 lei/kg =22.5 lei
 Total cheltuieli cu furajarea pe timp de vară:13,75lei +2lei + 0,6 lei + 22.5 lei = 38,85
lei/zi/cap. x180 zile = 6.993 lei/cap. x 100 cap. = 699.300 lei
 Total cheltuieli cu furajarea:893.550 lei + 699.300 lei =1.592.850lei/fermă/an
 Fond de salarii (brut): 2 muncitori x 7.000 lei/muncitor/lună =14.000 lei x 12 luni
=168.000lei/an
 Asistenţă sanitar-veterinară: 250 lei/an/cap. x 100 cap. = 25.000lei/an
 Consum energie electrică: 3,78 kW/hl lapte x 4.000 hl/an = 15.120 kW x17,5 lei/kW =
26.460 lei/an
 Consum carburanţi (motorină): 2,11 l/hl lapte x 4.000 hl/an = 8.440 l x29 lei/l =
244.760lei/an
 Alte cheltuieli (IA, piese de schimb, materiale de uz general etc.): 900lei/cap./an x 100
cap. = 90.000lei/an
 Amortismente: 150.000 lei/an/fermă
 TOTAL CHELTUIELI: 1.592.850lei + 168.000 lei + 25.000 lei + 26.460lei + 244.760lei
+ 90.000lei + 150.000lei = 2.297.070lei/an(x5=11,48535)

5.2. Proiectarea veniturilor

 Lapte marfă: 4.000 l/cap. x 100 cap x 8,6lei/l = 3.440.000lei/an

 Vaci reformă: (20 cap. -1 cap. mortalităţi) = 19 x 550 kg (în viu) = 10.450kg x 22 lei/kg =
229.900lei/an
 Viţei (85 cap. - 5 cap. mortalităţi) = 80 cap. x 1.200 lei/cap =96.000lei/an
 TOTAL VENITURI: 3.440.000lei + 229.900 lei + 96.000 lei= 3.765.900lei/an(x 5=
18,829,500)

5.3. Rezultatul financiar

 Costurile aferente producerii a 1 litru lapte: 2.297.070lei / 400.000 l lapte =5.742675 lei/l
lapte
 Beneficiu (= total venit – total cheltuieli): 3.765.900lei/an - 2.297.070lei/an =
1.468.830lei/an

32
  Impozit pe profit (16% din beneficiu): 1.468.830lei x 16 / 100 =235.012,8lei
 Profit net (= beneficiu - impozit pe profit): 1.468.830lei - 235.012,8 lei =1.236.817,2
lei/an(x 5=6,184,086)

Capitolul 6

Identificarea surselor de finanţare pentru realizarea fermei

SubMasura 6.1 Instalarea tinerilor fermieri

Valoarea totala a submasurii, pe intreaga perioada de programare 2014-2020, este 445 de

milioane de euro. Pentru anul 2015, subMasura 6.1 (perioada 25 martie - 30 octombrie 2015)
pune la dispoziție fonduri totale de 111.209.889 euro, din care pentru zona montana sunt alocati
33.362.967 euro, la acest apel.

Punctajul minim pentru subMăsură este de 25 de puncte.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei/cinci ani (perioada de
cinci ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de:

 50.000 euro pentru exploatațiile între 30.000 și 50.000 de SO

 40.000 euro pentru exploatațiile între 12.000 și 29.999 de SO

Sprijinul se va acorda în 2 tranșe (75% la încheierea deciziei de finanțare și 25% se va acorda cu

condiția implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăși trei ani, de la încheierea
contractului de finațare)
Solicitanți eligibili (din Ghidul Solicitantului, subMăsura 6.1, pag. 6, portalul AFIR,
www.apdrp.ro)
 Tânărul fermier (persoană cu vârstă până la 40 de ani în momentul depunerii cererii, care
deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima
dată într-o exploatație agricolă ca șef al respective exploatații);

 Persoana juridică cu mai mulţi acţionari unde un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE)
1305/ 2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește
deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de
exploatație

INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER (din Ghidul Solicitantului, subMăsura 6.1, pag. 9,

portalul AFIR, www.apdrp.ro)

33
Etapa I: Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comertului ca
microîntreprindere/întreprindere mică, cu obiect de activitate în domeniul pentru care solicită
sprijin în cadrul submăsurii 6.1, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii cererii de finanţare;
Etapa II: Depunererea şi înregistrarea Cererii de Finanţare însoţită de Planul de Afaceri;
Etapa III: Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării
corecte a planului de afaceri (la acordarea celei de‐a doua tranșe de plată). Solicitantul se
angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.
Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (din Ghidul Solicitantului,
subMăsura 6.1, pag. 11, portalul AFIR, www.apdrp.ro):
 să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și intreprinderilor mici;
 deține o exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 și 50.000
SO (valoare producție standard conform ultimului calcul valabil la momentul depunerii
cererii de finanţare);
 deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre următoarele
condiții:

 prezintă un Plan de Afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul

exploataţiei agricole pentru care solicită sprijin prin intermediul acestei submăsuri;
 beneficiarul îşi va stabili domiciliul și sediul social în Unitatea Administrativ Teritorială
în care este înregistrată exploataţia, şi locul de muncă, în cazul în care este încadrat într ‐o
activitate salarizată, în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată
exploataţia vizată pentru sprijin, până la momentul demarării implementării planului de
afaceri, aceasta fiind o precondiţie a gestionării eficiente a planului de afaceri;
 implementarea Planului de Afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult 9 luni de la
data deciziei de acordare a sprijinului;
 solicitantul se angajează să devină fermier activ (conform art. 9 din Regulamentul (UE)
nr. 1307/ 2013) în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării;
 înaintea solicitării celei de‐a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii
performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în
procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată (cerința va fi verificată în
momentul finalizării implementării planului de afaceri);
 în cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, Planul de Afaceri va
prevede în mod obligatoriu amenajări de gestionare a gunoiului de grajd, conform
normelor de mediu (cerința va fi verificată la momentul finalizării implementării Planului
de Afaceri)
ELIGIBILITATEA CHELTUIELILOR
Cheltuielile propuse în Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru şi activităţile relevante
pentruimplementarea corectă a Planul de Afaceri aprobat pot fi eligibile, indiferent de natura

34
acestora, sub rezerva condiţiilor privind cheltuielile neeligibile (pag. 14 din Ghidul
Solicitantului).
CHELTUIELILE NEELIGIBILE
 cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente ”second hand”;
 cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu
excepţia: costurilor generale mai sus menţionate care pot fi realizate înainte de depunerea
cererii de finanțare, a cheltuielilor necesare implementării proiectelor care presupun și
înființare/reconversie plantații pomicole, care pot fi realizate după depunerea cererii de
finanțare;
 cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport
persoane;
 cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri
eligibile;
 dobânzi debitoare;
 achiziţionarea de terenuri neconstruite care depăşesc 10% din cheltuielile totale eligibile
prevăzute în planul de afaceri şi de terenuri construite;
 achiziţionarea de terenuri construite;
 taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în
temeiul legislaţiei naţionale privind TVA‐ul și a prevederilor specifice pentru instrumente
financiare;
 în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar
fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și
cheltuielile de asigurare.
 cheltuielile eligibile prin Programul Naţional de Sprijin şi Programul Naţional Apicol,
precum şi cele care pot face obiectul dublei finanţări (pag. 16 din Ghidul Solicitantului).
 Solicitantii sunt asteptati la Oficiile Judetene (OJFIR), precum si la Centrele Regionale
(CRFIR) ale AFIR din tara.

35
 Bibliografie

Ciurea I. si colab.-,,Management, aplicatii practice in zootehnie”,2002

Georgiana Costaiche – Suport curs management
Livia Vidu – Suport curs bovine
Ujica V. si colab. - ,,Tehnologia cresterii bovinelor”-Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
https://sites.google.com/a/iceadr.ro/proiecte-pndr-2020/

36