Sisteme de ameliorare a păsărilor

exploatate pentru producţia de

ouă şi carne

Autor: Alexandra-Ioana Pop

MCPOA an I

Prof.Coord. Prof. Dr. Simona Paşcalău

1. Strategii și politici în dezvoltarea creșterii și exploatării păsărilor

1.1 Producția de carne

Are în prezent o conjunctură favorabilă a pieței interne și externe, determinate în

principal de reducerea consumului de carne de taurine în Europa și în alte zone geografice
ale lumii.
Carnea de pasăre asigurată în principal (peste 50%) de către producătorii interni, prin
societățile comerciale avicole bine structurate, cu o productivitate foarte bună a
materialului avicol exploatat, fapt constatat și în exploatațiile mici și mijlocii.
Realizările anului 2002 și previziunile de perspectivă privind producția de carne de
pasăre, importul, consumul de carne pasăre, spor mediu, randament la sacrificare etc.,
rezultă din tabelul nr. 1
Tabelul nr. 1
______________________________________________________________________________
| Specificare | UM |Realizat 2002|Preliminat|Preliminat|
| | | | 2005 | 2010 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Carne taiata total | Mii tone| 205,0 | 235,0 | 300,0 |
| | kg/loc | 17,8 | 18,2 | 20,0 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Populatie urbana | Mil. loc| 11,5 | 12,9 | 13,1 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din prod. intern | Mii tone| 112 | 243,0 | 290,0 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din import | Mii tone| 95,0 | 12,0 | 8,0 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Disponibil pentru export | Mii tone| 2,0 | 20,0 | 50,0 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Randament la taiere | % | 74,0 | 72 | 70 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Total greutate la sacrificare | Mii tone| 152 | 340 | 430 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Spor mediu | grame | 40,0 | 45 | 55,0 |
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|

2
 Materialul genetic avicol performant este asigurat în mare parte de companiile de
ameliorare românești care dețîn în exploatare, pe principiul piramidei ameliorării, ferme
de linii pure, bunici și părinți care asigură hibrizii comerciali, rezultând cantități
suficiente de carne de găînă, curcă, prepeliță, bibilici, rate, gaște, etc.
În anul 2002 s-a consumat o cantitate de peste 17 kg carne pasăre/locuitor din zona
urbană din care aproximativ 9,5 kg provenea din producția internă și cca. 7,5 kg din
import, în timp ce consumul în Uniunea Europeană a fost de 20 kg carne pasăre/locuitor.
Preferințele consumatorilor pentru carnea slabă de culoare roșie, cu gust plăcut a
determinat specialiștii în avicultură să pună în valoare importantă palmipedelor (rațe,
gâște) prin crearea de hibrizi performanți de carne și pentru producerea ficatului gras.

1.2 Producția de ouă

Producția de ouă a fost asigurată în primul rând de societățile avicole românești care la
sfârșitul anului 2002 dețineau în stoc peste 5,3 milioane de găini ouatoare și într-o
pondere mai mică din importurile de ouă. Se remarcă o tendință ușor crescută a
populației de a consuma ouă de prepeliță și de bibilici datorită conținutului mai redus în
colesterol.
În anul 2002 s-au consumat 140 ouă pe cap de locuitor, din care 132 ouă din producția
internă și 8 ouă din import.
Perspectiva producției de ouă în ceea ce privește numărul de ouă consum/locuitor,
cerințele populației și posibilitățile de asigurare a acestor solicitări de către producătorii
interni este prezentată în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2
______________________________________________________________________________
| Specificare | UM |Realizat 2002|Preliminat|Preliminat|
| | | | 2005 | 2010 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Oua consum | Mil. buc | 1510 | 2580 | 3000 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Consum/cap locuitor | buc | 140,0 | 200 | 300 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Populatie urbana | Mil. loc | 11,5 | 12,9 | 13,1 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|

3
| Asigurat de societati ind. | Mil. buc | 1150 | 2270 | 3000 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat de gospod. taran. | Mil. buc | 300 | 300 | 300 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din import | Mil. buc | 60 | 60 | 30 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Disponibil pentru export | Mil. buc | - | 50 | 330 |
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|

Hibrizii specializați în producția de ouă consum sunt asigurați în mare parte de

companiile de ameliorare românești, care dețin în exploatare efective de păsări din mai
multe specii (galinacee, bibilici, palmipede, prepelițe) și asigură solicitările pieței.

1.3 Direcții și obiective în ameliorarea păsărilor

Ameliorarea raselor și liniilor pure se desfășoară în conformitate cu programele de

ameliorare proprii companiilor de ameliorare, a căror obiectiv principal este maximizarea
progresului genetic anual și realizarea unor performanțe productive ridicate, comparabile
cu cele obținute pe plan mondial. Totodată se urmărește asigurarea numerică a efectivelor
de păsări pe specii, solicitate de exploatațiile mari, mijlocii și mici, care produc carne și
ouă de pasăre.
În prezent, ameliorarea materialului genetic avicol se realizează în cadrul companiilor
naționale de ameliorare (S.C. Avicola București S.A., S.C. Avicola Tărtășești S.A.,
ICPPAM Balotești, ICPC - filiala Curci Brașov și Stațiunea Didactică Băneasa -
U.S.A.M.V. București).

Pentru aplicarea programelor de ameliorare, fiecare companie de ameliorare, are un

sistem propriu de control al performanțelor liniilor pure, din care rezultă hibrizii
comerciali, efectuat în baza normelor tehnice proprii, aprobate de autoritatea competență,
nominalizată de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Normele tehnice reglementează metodele de măsurare și înregistrare a performanțelor
individuale, de determinare a parametrilor genetici precum și metodele de selecție
utilizate.
Companiile de ameliorare sunt Fermele de elită și au că obiect de activitate
ameliorarea raselor și liniilor pure active și prezervate că stoc genetic, în direcția obținerii

4
 de hibrizi specializați pentru producția de carne, respectiv pentru ouă consum.

2. Principii de bază și tehnică de ameliorare a păsărilor

Corespunzător obiectivelor din programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare,

maximizarea și transmiterea progresului genetic la păsări, se va realiza în continuare printr-o
stratificare funcțională a fermelor și efectivelor de păsări pe principiul piramidei ameliorării
prin:

2.1 Lucrări de ameliorare propriu-zisă în vederea îmbunătățirii bazei genetice, a

conservării și perfecționării materialului biologic avicol, prin selectarea populațiilor
crescute în rasă curată:
1. Liniilor pure - pedigree;
2. Păstrarea stocului genetic de linii pure de rezervă;
3. Obținerea de duplicate a liniilor pure active, având drept scop protejarea acestora;
4. Testarea combinabilitatii între linii în vederea realizării unor hibrizi performanți, cu
verificarea și omologarea performanțelor acestora, în scopul comercializării.

2.2. Lucrări de selecție pentru obținerea mătcii de reproducție:

- matcă de reproducție - bunici (hibridare I)
- matcă de reproducție - părinți (hibridare II)
- producerea de hibrizi comerciali pentru carne, respectiv ouă în vederea difuzării acestora
pe piață.
Integrarea pe verticală a acestei activități, în cadrul programelor de ameliorare a păsărilor,
va asigura un flux dirijat al materialului de reproducție, de la companiile de ameliorare -
situate în treaptă I a piramidei ameliorării. La acest nivel se situează liniile pure și se obține
progresul genetic care ulterior este transmis prin fermele de multiplicare 1 (bunici) și
multiplicare 2 (părinți), la nivelul hibrizilor comerciali din fermele de producție.
În fermele de elită are loc reproducerea liniilor pure și a mătcii de bunici, această din urmă
reprezentând treaptă a II-a a piramidei ameliorării. La acest nivel se obțin prin simplă
hibridare formele parentale, din care vor rezultă hibrizii comerciali.
La nivelul treptei a III-a a piramidei ameliorării are loc împerecherea formelor parentale și se
5
obțin prin dublă hibridare, hibrizii comerciali destinați producției de carne de pasăre,
respectiv ouă.
În programele de ameliorare sunt cuprinse rezerve de gene de galinacee (genoteca) sub formă
unor linii suficient de mari că număr care să asigure conservarea acestora, evitându-se
apariția depresiunii de consangvinizare și a derivei genetice.
Programul de ameliorare al palmipedelor se derulează, în prezent, la Stațiunea Didactică
Băneasa - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și include
genofondul de rațe și gâste structurat în linii, care este utilizat pentru producerea de hibrizi
performanți.
Rezerva de gene există și sub formă unor colecții de păsări ale crescătorilor particulari afiliați
la Asociația națională a crescătorilor de păsări și animale mici. Această reprezintă o
alternativă de resurse genetice valoroase bine adaptate la condițiile de mediu, viguroase și
care permit obținerea de noi combinații genetice, asigurând diversificarea genofondului
existent în fermele de elită.

3. Stadiul actual al ameliorării efectivelor de păsări

Fermele de elită la galinacee, dețîn în prezent în programele de ameliorare, următoarele

rase de ouă și carne: Leghorn, Rhode-Island, Cornish, Plymouth-Rock, Marans, Gât golaș de
Transilvania, Sussex, La Bresse etc., structurate în linii pure care produc prin simplă și dublă
hibridare, hibrizii comerciali pentru ouă de consum cu coajă albă sau pigmentată, respectiv
hibrizii de carne.
Principalii hibrizi realizați în prezent în cadrul companiilor de ameliorare și performanțele
acestora sunt prezentați în anexă.

3.1 Conservarea resurselor genetice

Diversitatea genetică aviară în România este asigurată în cea mai mare parte de populațiile
aflate în colecțiile de rase ale crescătorilor particulari și de genofondul speciilor din fermele
de elită (galinacee, palmipede, curci, bibilici, prepelițe etc.), structurate pe rase și linii.
În ultimii ani s-a constatat că biodiversitatea păsărilor s-a diminuat datorită numărului redus
de rase - care au corespuns cerințelor zoo-economice - aflate în programele de ameliorare:
galinacee (Leghorn, Rhode Island, Cornish, Plymouth-Rock, Marans, Gât golaș de
6
Transilvania, Sussex), palmipede (Pekin, rasă Leșească, Emden, Toulouse, Alergatoarea
indiana, Campbell), curci (albe, bronzate), fiind menținute și în cadrul programelor de
ameliorare de perspectivă. În aceste condiții menținerea unor populații că rezervă de gene
impune adoptarea unor măsuri de conservare pentru fiecare specie și rasă în parte, existente
în fermele de elită și la crescătorii particulari.
Metodologia de conservare "în situ" și "ex situ" a resurselor genetice este elaborată de
institutele de cercetare de profil în colaborare cu instituțiile de învățământ superior și cu
Asociațiile crescătorilor de păsări și animale mici, luându-se în considerație evitarea creșterii
consangvinizarii, prin asigurarea unei mărimi efective corespunzătoare.
Rezerva de gene existentă la crescătorii particulari sub formă unor populații crescute în
rasă curată, reprezintă o alternativă de resurse genetice valoroase bine adaptate la condițiile
de mediu ce pot contribui la diversificarea populațiilor existente în fermele de elită.

3.2 Orientări de perspectivă în ameliorarea păsărilor

Baza biologică necesară producerii mătcii de reproducție atât pentru producția de ouă cât și
pentru producția de carne de găînă, prepelițe, bibilici, curci, rate, gaste etc. se prevede a fi
asigurată în cea mai mare parte de către companiile românești producătoare de hibrizi
comerciali destinați producției de carne și de ouă consum.
- Fermele de elită vor reprezenta în continuare veriga principală în cadrul programelor de
ameliorare a păsărilor, acestea deținând rasele structurate în linii pure, supuse lucrărilor de
selecție. Aceste ferme asigură prin descendența obținută, transmiterea progresului genetic
realizat, hibrizilor obținuți în programele de ameliorare.
- Fermele de elită se acrediteaza de către autoritatea competență, în baza criteriilor stabilite
de către această împreună cu instituțiile de cercetare și de învățământ superior de profil.
- Liniile de păsări din fermele de elită sunt cuprinse în controlul producției, care este
efectuat de către companiile de ameliorare, în cadrul programelor de ameliorare proprii.
Mărimea acestor populații, se stabilește prin Programul cadru de reproducere a liniilor pure,
care este elaborat anual de către fiecare companie dețînătoare de linii pure - patrimoniu
genetic și aprobat de către autoritatea competență.
Testarea și omologarea hibrizilor comerciali destinați producției se realizează în
companiile producătoare de hibrizi pentru ouă, respectiv carne. Odată cu înființarea
"Centrelor naționale de testare și omologare", se va crea un nou cadru organizatoric adecvat
7
pentru testarea și omologarea hibrizilor de ouă, respectiv carne, produși în țară și a celor
importați. În funcție de rezultatele obținute în urmă testării se va face ierarhizarea hibrizilor,
întocmirea clasamentului și a buletinului oficial al stațiunii, care să certifice performanțele
obținute. Clasamentul întocmit va fi publicat în Monitorul oficial al României, Partea I.

3.3 Cadrul organizatoric de aplicare a programului de ameliorare

La aplicarea prevederilor programului de ameliorare participă următoarele instituții, cu

caracter tehnico-științific și de producție:
1. Companii de ameliorare avicole - ferme de elită - deținătoare de linii pure.
2. Asociații profesionale ale crescătorilor de păsări.
3. Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, că autoritate
competență nominalizată de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

1. Companiile de ameliorare au următoarele atribuții:

- aplică prevederile programelor de ameliorare;
- elaborează programe de ameliorare proprii și norme tehnice privind organizarea și
efectuarea controlului de producție;
- se preocupă permanent de crearea de linii și hibrizi cu înaltă valoare genetică a căror
performanțe să fie la nivelul hibrizilor exploatați pe plan mondial;
- practică biotehnologii moderne de reproducție pentru creșterea intensității selecției;
- elaborează tehnologia de creștere și exploatare (ghidul tehnologic) a fiecărui tip de hibrid
livrat care se distribuie crescătorilor, la livrarea materialului biologic;
- păstrează rezervă de gene din populațiile de păsări prezervate că stoc genetic existente în
companiile naționale, deținătoare de fond genetic;
2. Asociațiile profesionale ale crescătorilor de păsări au următoarele atribuții în aplicarea
programelor de ameliorare:
- participă la stabilirea obiectivelor programelor de ameliorare și analiză eficienței zoo-
economice a acestora;
- participă la elaborarea actelor normative care privesc ameliorarea păsărilor;
- organizează expoziții, licitații la nivel zonal și național în colaborare cu agenții economici
interesați;
8
 - sprijină crescătorii în procurarea hibrizilor performanți și în organizarea unor exploatații
eficiente de creștere a păsărilor;
- organizează simpozioane și demonstrații practice în scopul informării și pregătirii
crescătorilor de păsări în direcția aplicării tehnologiilor moderne din avicultură;
- stabilește relații cu alte organizații din țară și internaționale de profil.
3. Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în zootehnie participă la elaborarea
programelor, coordonează și aplică politica Ministerului Agriculturii Alimentației și Pădurilor
în domeniul ameliorării păsărilor, împreună cu structurile sale teritoriale de ameliorare și
reproducție, având următoarele atribuții:
- aprobă programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare a păsărilor și normele
tehnice de organizare și efectuare a controlului de producție;
- controlează modul în care se efectuează măsurarea și înregistrarea caracterelor care intră
în obiectivul selecției și supervizează rezultatele obținute în urmă procesului selectiv;
- supervizează testările de hibrizi, performanțele realizate de aceștia în fermele de elită,
până la înființarea centrelor pentru testarea și omologarea performanțelor hibrizilor;
- întocmește anual lista nominală a fermelor de elită care dețîn rase, respectiv linii pure -
patrimoniu genetic - la speciile de păsări, în vederea protejării acestora prin programe de
finanțare de la bugetul de stat.

4. Anexa la programul de ameliorare a păsărilor

Principalii hibrizi realizați în prezent în cadrul companiilor de ameliorare și performanțele

acestora
1. Hibrizi de găină pentru carne
Producția de carne de găină în România este asigurată în principal de 3 hibrizi de carne și
anume Robro 69, Robro 70, Robro 84 obținuți prin hibridarea unor linii din rasele Cornish și
Plymouth-Rock alb.

Datorită unei conjuncturi de moment hibridul Mini Robro nu este cerut de către crescătorii
de pui de carne, lucru care a dus la trecerea acestui hibrid și a unora dintre liniile sale
genitoare în conservare.
S.C. Avicola Tărtășești S.A. are în prezent în conservare un număr de 7 linii pure, cărora li
se aplică o selecție stabilizatoare în vederea păstrării acestui fond de gene, unele din ele pe
9
cale de dispariție și care ne-ar putea fi utile în viitor.

2. Hibrizi de găină pentru ouă consum

Producția de ouă consum este asigurată în prezent de hibridul Roso SL - 2000, iar în
perspectivă va reveni în producție hibridul Albo SL - 2000. Totodată hibrizii Robar SL - 2001
și Robar SL - 2002 vor acoperi un segment de piață.

4.1 Producerea hibrizilor comerciali de găiăa pentru carne

Obiective și criterii de selecție pentru liniile destinate producerii hibrizilor de găînă pentru
carne.

Selecția este orientată spre obținerea unor pui broiler cu o dezvoltare rapidă, un indice
economic de valorificare a hranei, să aibă penajul alb sau aproape alb, o viteză mare de
îmbrăcare cu penaj, să fie docili și fără vicii, cu pretenții reduse pe timpul creșterii, un
randament la sacrificare cât mai ridicat și carcase aspectuoase.

Metoda de selecție se bazează pe varianta genetică aditivă pentru obiective multiple.

Deoarece, caracterele supuse selecției au heritabilitati diferite, la cele cu h2 ridicat se aplică,
mai ales, selecția după performanțele proprii, iar la cele cu h2 scăzut, selecția după
performanțele familiale și mai puțin cea după performanțele proprii.

Selecția pe mai multe caractere are drept scop obținerea unui progres genetic global
maxim. Cunoscându-se valoarea heritabilitatii fiecărui caracter, precum și corelațiile genetice
dintre diferitele caractere, se stabilește pentru fiecare dintre acestea, independent de celelalte,
o performanță minimă, pe baza căreia indivizii care întrunesc condițiile sunt reținuți pentru
următoarea etapă de selecție; este vorba de selecția pe niveluri independente. Proporția de
rețineri la fiecare caracter depinde de importantă acestuia, de heritabilitatea lui și de corelația
genetică cu alte criterii.

4.2 Performanțele proprii se apreciază prin abaterea de la media contemporanilor.

Liniile materne se selecționează după performanțele proprii la vârsta de 5 saptamâni,

cele de Rock și de 7 saptamâni, cele de Mini Rock și după performanțele proprii și familiale
la vârsta de 40 saptamâni; intervalul dintre generații este de 52 saptamâni.
10
 Liniile paterne (de Cornish) se selecționează numai la vârsta de 5 saptamâni, atât după
performanțele proprii cât și după cele familiale, cu posililitatea de scurtare a intervalului
dintre generații la 34 saptamâni. Presiunea de selecție este mare, fiind de 1,5% la masculi și
15% la femele Cornish și respectiv, de 0,7% la masculi și 8% la femele de Plymouth Rock.
Principalele criterii de selecție ale liniilor pure genitoare de hibrizi de găînă pentru carne sunt
prezentați în cele ce urmează.

1. Viteza de creștere.

Se apreciază pe baza greutăților corporale determinate la vârsta de 5 saptamâni. Acest

criteriu se corelează intens pozitiv cu lungimea fluierului (r=+0,78), dar și cu greutatea
puiului de o zi și cu unghiul pieptului.

Selecția pentru greutate corporală mare induce și efecte nedorite, cum ar fi defectele de
aplomb, curbură unuia sau mai multor degete și de aceea, la cântarul de la 5 saptamâni se
elimina toți indivizii necorespunzători fenotipic.

De asemenea, între greutatea corporală mare și incidența higroamelor pectorale a fost pusă în
evidență o corelație pozitivă (r=+0,48). La indivizii cu viteză mare de creștere se constată și
o predispoziție pentru depunerile de grăsime internă, situație în care trebuie să se acționeze la
nivel de linii pure, prin determinarea concentrației de trigliceride serice; puii care au o
cantitate mare de astfel de trigliceride sunt scoși de la lucrările de selecție.

2. Producția de ouă.

Este un criteriu de selecție foarte important, dar numei pentru liniile materne. Tehnică de
lucru constă în numărarea tuturor ouălor depuse de o găină în perioada de control a
producției de ouă, care durează de la declanșarea ouatului și pâna la vârsta de 40 saptamâni.

Găinile supuse acestui control reprezintă produsii rezultați din prima ecloziune.

3. Conformația corporală.

Se apreciază în funcție de mărimea unghiului pieptului, care se măsoară cu un compas

special și se exprimă în grade. Valoarea lui h2 pentru unghiul pieptului este de 033-0,37. La

11
unele linii de Cornish, pentru o mai bună apreciere a conformației, se determină și lungimea
carenei sternale, pentru care h2 estimat este de 0,43.

4.3 Calitatea carcasei.

Este dată de mai mulți indicatori, cum ar fi: raportul carne/oase; participarea procentuală a
porțiunilor tranșate în alcătuirea carcaselor etc.

1. Conversia furajului (consumul de furaje pe unitatea de produs finit). Este un criteriu de

selecție de baza pentru toți masculii de Cornish reținuți pentru greutatea corporală
determinată la vârsta de 5 saptamâni.

Durata controlului este fixă, de 14 zile, efectuându-se în saptamânile 6 și 7 de viață a puilor;

consumul de hrană se stabilește individual. Indicele de conversie a furajului are o
heritabilitate moderată, de 0,25. Insamântarile artificiale cu material seminal congelat permit
utilizarea la maximum a masculilor reținuți pentru acest caracter; în ultimul timp, există
tendința de a se extinde și la femele acest criteriu de selecție.

2. Greutatea ouălor.

Influențează direct calitatea puilor de o zi.

Pentru o generație studiată în anul 1987, h2 realizat a fost de 0,48-0,53 la liniile autohtone de
Rock și de 0,23 la cele de Cornish. Tehnica de lucru constă în stabilirea greutății tuturor
ouălor produse în saptamânile 30 și 31 de viață a găinilor ce se află în controlul producției
numerice de ouă.

3. Caracterele de reproducție. Sunt reprezentate de fertilitate, pentru liniile paterne și de

eclozionabilitate, pentru cele materne.

12
Heritabilitatea estimată este moderată, atât pentru eclozionabilitate (0,29), cât și pentru
fertilitate (0,28). Controlul se face tot în saptamânile 30 și 31 de viață a păsărilor intrate în
programul de selecție.

Pentru sporirea fertilității, în ultimul timp s-a introdus și controlul calității spermei
(concentrația spermei în spermatozoizi, mobilitatea și viabilitatea spermatozoizilor etc) la
masculii candidați pentru reproducerea liniilor în nouă generație.

4. Viabilitatea și rezistență la îmbolnăviri.

Se apreciază în cadrul unui program de selecție de lungă durată, pe parcursul căruia, familiile
(1 mascul/10 femele) cu mortalitate ridicată sunt penalizate.

5. Hibrizi comerciali de găînă pentru carne

La noi în țară a fost conceput un program de creare de populații și subpopulatii de

găini producătoare de carne, cu caractere fenotipice controlate de gene sex-linkate, în acest
sens fiind obținuți hibrizi comerciali sexabili la vârsta de o zi după culoarea pufului și
respectiv, după dezvoltarea remigelor primare. Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi
după culoarea pufului Programul de selecție în această direcție a început în anul 1972, odată
cu identificarea unor exemplare de Cornish cu penajul roșu sau cu tentă de roșu.

În generații succesive, s-au înmulțit efectivele și s-au purificat pentru gena “golden”,
aplicându-se și selecția pentru caractere productive. Gena “golden” (s) este recesivă, fiind a
două alela de culoare a penajului la locusul “s” și este necesară pentru producerea de pigment
complet, galben-roșu deschis (buff).

În paralel, s-a derulat și programul de creare a liniei “Rock silver”, prin izolarea
reproductivă din populațiile de Rock a indivizilor posesori ai genei - 49 - “silver” și
selecționarea acestora pentru caractere cantitative și calitative; gena “silver” (S) este legată
de sex și inhibă producerea pigmentului roșu.

Caracteristicile Cornish-lui roșu-prezența genei recesive “s” legată de sex; ouă cu

coajă brună; pielea și fluierele galbene; creastă bătută sau simplă; penajul roșu uniform la
femele și cu concentrări de culoare pe cap, gât, aripi, coadă și piept, la masculi.

13
 Caracteristicile Rock-lui silver-sunt identice cu ale Rock-lui normal, dar prezintă
gena “S”, legată de sex și care este dominantă. Prin teste de culoare s-a obținut homozigotia
pentru genele golden “ss” la masculii Cornish-roșu și respectiv, pentru gena silver “SS”, la
masculii Rocksilver.

Aceste teste s-au făcut prin încrucișarea cu Sussex alb, în cazul Cornish-lui roșu și
cu Rhode Island roșu, în cel al Rock-lui silver. La ora actuală, efectivele sunt 100% pure
pentru genele auriu și argintiu.

Puii de o zi sexabili la această vârsta după culoarea penajului, se prezintă astfel:

• masculii-au puful alb pe tot corpul;

• femelele-pot avea: puf de culoare roșu intens sau diluat pe tot corpul; puf de culoare albă
cu două dungi roșii pe spate; puf de culoare albă cu excepția capului care este roșu; puf
de culoare albă cu excepția celui din jurul ochilor care este roșu etc.

14
Bibliografie:

1. Bălăşescu, M. şi col., 1980-Avicultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

2. Bogdan, A.,T. şi col., 1981-Reproducţia animalelor de fermă. Editura “Scrisul Românesc”, Craiova.
3. Cotea, C., 1992-Biologie celulară, histologie şi embriologie. Curs lito, vol. I şi II, Universitatea
Agronomică Iaşi.
4. Cunningham, F.,J., 1987-Ovulation in the hen: neuroendocrine control. Oxf. Rev. Reprod. Biol., 9, pg.
96-136.
5. Dumitrescu, I. şi col., 1982-Reproducţie animală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
6. Kortlang, C.,F., 1986-The incubation of duck eggs. In Duck Production. Science and World Practice,
D.J. Farell Ed., Elsevier, Amsterdam.
7. Lemonnier, Y., 1980-Incubateur. Nr. 7905319, France.
8. Moreng, R.,F., 1990-Evaluating incubation practices. Proceedings of the Australian Poultry Science
Symposium, pg. 62-68.
9. Romanoff, A.,L., 1960-The avian embryo. Mac Millan, New-York.
10. Romanoff, A.,L., 1967-Biochemistry of the avian embryo.
11. Wiley, New-York. Sandu, Gh., 1983-Genetica şi ameliorarea păsărilor. Editura Ceres, Bucureşti.
12. Sauveur, B., 1988-Reproduction des volailles et production d’oeufs. Institut National de la Recherche
Agronomique, Paris.
13. Scholtyssek, S., 1993-Methods to measure egg quality. 5-th European Symposium on the Quality of
Eggs an Egg Products, Tours, France.
14. Sturkie, P.,D., 1974-Avian physiology. Cornell University Press, New York.
15. Ştefănescu, Gh. şi col., 1961-Avicultura. Vol. I şi II, Editura Agro-Silvică, Bucureşti.
16. Tipuriţă, D. şi col., 1986-Creşterea intensivă a palmipedelor. Editura Ceres, Bucureşti.
17. Usturoi, M.,G., 1999-Incubaţia la păsările domestice. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
18. Vacaru-Opriş, I., 1993-Tehnologia creşterii păsărilor. Vol. I şi II, Centrul de multiplicare al I.A.I..
19. Vacaru-Opriş, I. şi col., 1994-Preocupări actuale şi de perspectivă în domeniul incubaţiei artificiale a
ouălor. Revista “Cercetări Agronomice în Moldova”, vol. 1-2, (101), Iaşi.
20. Vacaru-Opriş, I. şi Usturoi, M.,G., 1994-Tehnologia industrializării produselor de origine animală.
Caiet de lucrări practice, Iaşi.
21. Vacaru-Opriş, I. şi col., 2002-Tratat de Avicultură (II). Editura Ceres, Bucureşti. Vancea, I., 1978-
Tehnologia creşterii păsărilor. Editura Ceres, Bucureşti.
22. Vancea, I., Driha, ANA, 1987-Incubaţia şi incubatoare de mică capacitate. Editura Ceres, Bucureşti.

15