Alimentatia suinelor

-C10-

Particularitatile valorificarii hranei de catre suine :

Porcii sunt animale omnivore cu particularitati de valorificare a hranei diferite de ale

altor specii.Capacitatea relativ mai redusa a tubului digestiv si gradul mai mic de
valorificare al celulozei impun folosirea in ratii a unor cantitati mai de concentrate uneori
in exclusivitate.De altfel,porcii in comparatie cu rumegatoarele valorifica mai bine cu
pana la 40% nutreturile concentrate,asta nu inseamna ca porcii crescuti in sistem
gospodaresc nu pot fi hraniti si cu nutreturi de volum,conditia fiind ca acestea din urma
sa aiba un continut mai scazut in celuloza bruta si un grad de digerare mai mare.Se
apreciaza ca daca nutreturile de volum se introduc in ratiile porcilor,acestea nu trebuie sa
depaseasca 25-30% din structura ratiilor.
Indiferent daca sunt crescuti in sistem intensive sau gospodaresc celuloza din ratii se
limiteaza la 3-4% pt tinere si la 7-8% pt suinele adulte.
Spre deosebire de erbivore porcii solicita ratii mult mai bine echilibrate,inclusiv in
vitamine si aminoacizi.Lizina este principalul aminoacid limitativ al productiei de
lapte,prin urmare ea trebuie asigurata la niveluri optime,dar si in corelatie cu alti
aminoacizi sau cu alte elemente nutritive.
In intestinul gros mai precis in cecum si colon,se sintetizeaza vitamine din complexul
B,insa gradul lor de absorbtie este foarte mic.Tot aici sunt degradate glucidele reziduale
ajunse pana la stadiul de acizi grasi volatili.In comparatie cu ierbivorele,la porci acizi
grasi volatili furnizeaza o mica parte din energia absorbita.
Forma de administrare a nutreturilor concentrate are un rol deosebit la porci,astfel
concentratele macinate,fierte,umectate,extrudate,expandare sunt mai bine valorificate.
Porcii au mai bine dezvoltate simturile olfactiv si gustativ,motiv pentru care,mai ales la
tineret,hrana se zaharifica sau se aromatizeaza.

Alimentatia scroafelor gestante :

Scroafele gestante se hranesc restrictionat.Acest lucru sa dovedit ca are efecte

favorabile atat in cazul scroafelor primipare cat si in cazul celor multipare.
In cazul primiparelor administrarea restrictionata a hranei a condus la cresterea
numarului de purcei fatati,in schimb administrarea la discretie a hranei a determinat
scaderea consumului de hrana in viitoarele lactatii.
La scroafele multipare administrarea restrictionata a hranei a avit ca efect cresterea
greutatii purceilor la fatare,in timp ce administrarea la discretie a crescut mortalitatea
embrionara.
In cresterea intensiva scroafele sunt hranite numai cu nutreturi combinate.Acestea
trebuie sa aiba anumiti parametrii nutritivi :valoarea medie a parametrului energetica este
de 2900 kcal EM/kg nutret combinat ,insa limitele pot oscila intre 2800 si 3000(daca se
folosesc nutreturi combinate cu o valoare a parametrului energetic mai mic de 2800 se
permite folosirea unor nutreturi cu un continut ceva mai ridicat in celuloza precum pulpa
de sfecla deshidratata.
 In aceasta situatie se asigura o mai buna satietate si se stimuleaza peristaltismul
intestinal evitandu-se constipatiile specifice femelelor gestante,insa va creste consumul
de hrana.Daca se folosesc retete cu parametrul energetic catre 3000,scade consumul insa
este posibil ca animalele sa acuze senzatia de foame,sa se agite,iar daca sunt cazate in
grup sa se produca avorturi) ;nivelul parametrului proteic este de 12-13%PB.Pt a putea
atinge acesti parametrii,dar si altii,retetele de nutreturi combinate trebuie sa aibe o
anumita structura :concentrate energetice 75-85% ;concentrate proteice 15-20% ;saruri
minerale 2-3% si premix vitamino-mineral 2-3%.
Cu asemenea parametrii nutritivi si cu o asemenea structura se considera ca in primele 2
treimi ale gestatiei scroafele trebuie sa primeasca cca 2,5kg nutreturi combinate pe zi iar
in ultima parte 3kg.
Daca scroafele sunt crescute in sistem gospodaresc,o parte din nutreturile
combinate,dar nu mai mult de 25-30% pot fi inlocuite de utreturi de volum precum
cartofi,sfecla,nutreturi verzi,cu sublinierea ca acestea din urma trebuie recoltate intr-un
stadiu mai incipient de crestere.

Alimentatia scroafelor in lactatie :

Scroafele in lactatie se hranesc la discretie,altfel nu ar putea fi acoperit necesarul

foarte ridicat.Chiar daca se hranesc la discretie,scroafele in lactatie pierd din greutate
intre 15-30kg in decursul unei lactatii.
Productia medie de lapte a scroafelor este de 6-7kg/zi,iar caloricitatea laptelui este de cca
1200kcal/kg,ceea ce inseamna ca,zilnic,scroafele exporta 7000-8000 de kcal.
Parametrul energetic al retetelor de nutreturi combinate pt scroafele in lactatie are o
valoare medie de 3000 cu limite de la 2900 la 3100,iar valoarea parametrului proteic 14-
15% PB.
Structura generala orientativa a retetelor de nutreturi combinate pt scroafele in
lactatie este :concentrate energetice 70-75% ;concentrate proteice 20-25% ;saruri
minerale 2-3% si premix vinamino-mineral 1%.
Desi nutreturile combinate se administreaza la discretie trebuie totusi anticipat care va fi
consumul.Anticipatia poate fi facuta atribuindu-se 1kg nutret combinat/100kg GC
scroafa + 0,5 kg nutret combinaT pe purcel alaptat.De ex daca o scroafa are 200 kg si
alapteaza 10 purcei se poate anticipa ca scroafele,in conditiile in care hrana se
adminisetreaza la discretie,consumul de nutret combinat va fi de 7 kg/zi.
Conform unei scheme se poate incepe in prima zi dupa fatare prin adminisetrarea a 3
kg de NC/zi apoi sa se administreze zilnic in plus 0,5kg in asa fel incat la sf primei
saptamani de lactatie sa se ajunga la situatia normala.
Daca scroafele in lactatie sunt crescute in sistem gospodaresc,ca si in cazul celor
gestante,o parte din nutreturile concentrate pot fi substituite de nutreturile de volum
alaturi de 4-5 kg concentrate/zi.In perioada de iarna se pot administra 3-4 kg cartofi sau
4-5 kg de sfecla,iar in perioada de vara 6-8 kg nutreturi verzi.
Alimentatia purceilor :

De la fatare pana la intrarea la ingrasat purceii apartin la doua catecorii :purcei dde
varsta intai sau sugari si purcei de varsta a doua sau tineret porcin.

1)Alimentatia purceilor sugari

Pana la intarcare care cel mai adesea are loc la 28-35 zile,principala sursa de hrana a
purceilor este laptele matern,de altfel purceii au un echipament enzimatic strict adaptat
digerarii proteinelor grasimilor si lactozei din lapte.
La o ora doua de la fatare,purceii trebuie sa suga pt prima oara colostru.
Intru-cat fatarea trebuie asistata,purceii cei mai slab dezvoltati,pot fi dirijati catre
mameloanele pectorale care produc mai mult lapte.In cazul unei agalaxii(lipsa laptelui
matern) sau amortii a scroafelor,daca este posibil purceii vor fi dirijati sa suga la scroafe
care au fatat in acelasi timp.Daca nu vor fi hraniti cu un substituent de lapte special
reconstituit la 18% SU.
Purceii sugari in complexe comerciale sunt hraniti cu un nutret combinat numit
prestarter care are cca 3300 kcal EM si 20-22 % PB.
Structura unei asemenea retete este cu totul particulara :concentratele energetice contin
50-55%,iar cele proteice 40-45%,iar restul pana la 100% apartin altor componente.
Dintre concentratele energetice se recomanda in primul rand orzul,iar acesta sa fie prajit
din doua motive :sa fie mai usor disponibil in organism si pt ca previne aparitia diareei.
In grupul concentratelor proteice de obicei nu lipseste laptele praf.Un asemenea
parametru energetic foarte ridicat nu poate fi realizat daca in reteta nu se introduc
grasimi.
Din grupul altor componente ale retetelor sunt amintite drojdiile furajere,saruri
minerale,substantele aromatizante,premixul vitamino-mineral.
De-a lungul vietii lor scurte,4-5 sapt,purceii trec prin cateva momente mai grele :la cca 10
zile de viata apare frecventa anemie ,desi nutretul combinat se administreaza incepand cu
a doua sapt de viata el este consumat in cantitati foarte mici si nu poate acoperii necesarul
de fier si cupru al purceilor de aceea la varsta de 10 zile purceii se injecteaza
intramuscular cu preparate comerciale care contin fier si cupru ;la 2-3 sapt poate apare
rahitismul si unele hipovitaminoze,in special A,D si B12 ;intre 3 si 5 sapt se consemneaza
o criza datorata scaderii productiei de lapte a scroafelor si aparitiei dintilor concretizata in
incetinirea ritmului de crestere ;criza care afecteaza cel mai mult purceii este criza de
intarcare.Se apreciaza ca in momentul intarcarii purceii trebuie sa fie capabili sa consume
in jur de 400 g NC/zi.

2)Alimentatia tineretul porcin

Intre intarcare,adica 7-8 kg,si intrarea in ingrasatorie,adica 25-30 kg,tineretul porcin sunt
hraniti cu un nutret combinat tip starter care se remarca in privinta parametrilor nutretiv
cu o valoare mai scazut respectiv 3200 kcal EM/kg NC si 18-19% PB.
Alimentatia porcilor la ingrasta :

Porcii la ingrasat se cresc si se hranesc diferit pe 2 faze :

1-intre 25-30 kg si 55-60 kgcand se hranesc cu o reteta tip grower care oscileaza intre 300
si 3200 iar parametrul proteic 15-16%PB
2-intre 55-60 si 100-105kg cand se hranesc cu retete de tip finisher care oscileaza intre
3000-3200iar parametrul proteic 13-14%
Structura retetelor de nutreturi combinate este asemanatoare cu cea a scroafelor in
lactatie.
In majoritatea cazurilor porcii la ingrasat se hranesc la discretie,insa se poate
practica o restrictionare moderata in a doua faza a igrasarii,avantajul fiind acela al
depunerii in carcasa a unei cantitati mai mici de grasime,insa exista si un dezavantaj,acela
ca va creste durata ingrasarii cu cca 2-3 sapt.
In cele mai multe situatii porcii la ingrasat se hranesc cu nutreturi combinate uscate
granulate.Exista insa posibilitatea hranirii porcilor cu nutreturi combinate lichide.Daca se
intampla acest lucru se constata ca creste sporul in greutate,scade consumul specific si
scade ponderea grasimii in carcasa.
Pe toata perioada de la fatare pana la sacrificare,100-105 kg,porcii consuma in
medie 2 kg NC/zi,iar in faza a doua a ingrasarii cca 3.5Kg NC/zi.
Pe toata durata cresterii hibrizii din ultimele generatii realizeaza sporuri medii zilnice de
600-700 g /zi ,iar in faza a doua a ingrasarii chiar 900-1000g/zi ceea ce inseamna ca se
inregistreaza consumuri specifice de 2,5-3 .
Un tip de ingrasare particular este ingrasarea pt bacon,acesta fiind un produs obtinut din
hibrizi ultraspecializati pt productia de lapte si printr-o hranire specifica.
Hibrizii ultraspecializati pt productia de carne inseamna ca nu au mai mult de 1-1,5 cm de
grasime.
Ingrasarea porcilor pt bacon mai difera si prin faptul ca sacrificarea are loc mai
devreme,la cca 90 kg,iar nivelul parametrului proteic in ambele faze de ingrasare este mai
ridicat cu 2-3 unitati procentuale,iar cel energetic este mai scazut cu cca 100 kcal EM.
La ingrasarea pt bacon se recomanda a evita folosirea anumitor nutreturi precum
porumbul,poate fi limitat totusi la 20-25% din structura retetei dar numai in prima faza a
ingrasarii.Nu se recomanda folosirea srotului de floarea soarelui pt continutul mare in
celuloza.