FIZIOLOGIE

DR. DOJANA

CURS

29.02.2016

1. SANGELE

- Este un tesut lichid circulant , care reprezinta mediul intern al

organismului, impreuna cu lichidul interstitial si limfa
- Alcatuit din : celule = elemente figurate + partea lichida a
sangelui = plasma
- Elementele figurate sunt: hematii (globule rosii/eritrocite) ,
leucocite (neutrofile,eozinofile,bazofile,limfocite , monocite) ,
plachete sanguine (trombocite)

1.1. PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE SANGELUI

1. CULOARE
- Data de pigmentul respirator hemoglobina (din hematii)
- Nuanta de culoare variaza in functie de starea chimica a
hemoglobinei, nuante de la rosu aprins pana la rosu inchis depind
de gradul de saturatie al hemoglobinei cu oxigen
- Hemoglobina + monoxid de carbon => carboxihemoglobina =>
culoare rosu - deschis
- Methemoglobina = hemoglobina oxidata cu fierul din hem de tip
Fe3+ => nu mai poate lega si transporta oxigen => culoare brun
ciocolatiu
- Plasma libera din hematii = culoare galben deschis
- Bilirubina = substanta rezultata din degradarea hemoglobine
- Cal : concentratie relativ mare de bilirubina => plasma si mai
inchisa la culoare
- Vaca : plasma de culoare galben inchis

2. GUST + MIROS
- Diferite saruri = > gust sarat
- Miros nu este caracteristic
- este dat de prezenta unor mici cantitati de acizi grasi
volatili
- ex: in cetonemii => miros de fructe

3. VOLEMIA
- Este cantitatea totala de sange din organism
- Volumul de sange este in functie de greutatea corporala (GC) ->
intre 5 10 % din GC
- Un calcul indirect al volumului de sange se poate face pornind de
la valoarea hematocritului , cunoscand ca :
VP 1h VP 1
VS = 1 = > VS = 1h
VP = vol de plasma
 VS = vol de sange
h = lungimea coloanei de hematii din tubul de hematocrit
1 h = lungimea coloanei de plasma din tubul de hematocrit si 1
= lungimea coloanei de sange din tubul de hematocrit
Ex: sangele splenic are un hematocrit de 80 90 %

4. GREUTATEA SPECIFICA
- La 37 0C =cuprinsa in 1,042 si 1,060
- Valori mai mari caracteristice masculilor
- Depinde de nr elementelor figurate si de concentratia unor
solventi din plasma
- Scaderi ale greutatii : pot aparea in hipoproteinemii
- Cresteri ale greutatii : pot aparea in hiperproteinemie / prin
cresterea nr de elemente figurate ( in cazul unor deshidratari /
poliglobulii)

5. TEMPERATURA
- Egala in general cu temperatura centrala a organismului

6. VASCOZITATE
- = lipsa de alunecare intre straturi vecine de lichid
- O conditie hemodinamica de importanta deosebita
- Conditionata de : mr de hematii , de continutul in proteine al
plasmei
- Orice scadere a acestora => o scadere a vascozitatii
- Vascozitatea scade cu 0,2 % pentru fiecare grad Celsius in plus.
- Anemiile + hemoragiile determina scaderi ale vascozitatii
- Poliglobuliile +leucemiile determina cresteri ale vascozitatii

7. Osmolaritatea + presiunea osmotica

- Osmolaritate data de nr de molecule active osmotic solvite in
plasma
- Valorile osmolaritatii se determina prin : masuratori cu osmometru
/ pe baza de calcul / concentratia molara ionica a plasmei
- Presiunea osmotica = forta hidrostatica produsa de solvitii unei
solutii aflata in spatiul divizat de o membrana semipermeabila ,
dat. diferentei de concentratie
- Plasma sanguina are presiunea osmotica = cu cea a lichidului
intracelular al hematiilor

8. pH-ul
- prezinta mici variatii in jurul valorii de 7,4 , in functie de specie
- pH sange venos < pH sange arterial
- pH venos mai < datorita hidratarii bioxidului de carbon si
determina ioni de hidrogen
- pH < 7,3 => acidoza
- pH < 7 = > coma
- pH < 6 => moarte
- pH >7,48 => alcaloza
- pH > 7,6-7,8 => coma
- pH > 8 => moarte

Variatii fiziologice ale pH-ului

- digestia gastrica insotita de alcaloza prin pierderi mici de H + , iar
digestia intestinala de acidoza prin secretia de HCO -3 in sucul
pancreatic
- varstele tinere si foarte tinere insotite de o tendinta de alcaloza
=> pH= 7,40 7,42
- varstele inaintate determina o tendinta de acidoza ; aceasta
devine importanta cand se suprapune peste acidoza din somn = >
frecventa mai mare a deceselor in primele ore ale diminetii
- alta cauza = efortul ; acesta predispune la acidoza prin acumulare
de cataboliti acizi (adic lactic)
- acidoza determina subdezvoltare fizica , la tineret, si chiar psihica
la om
- proportionalitate directa intre alcaloza sanguina si viteza de
crestere => interzicerea efortului fizic greu si sustinut la copii.

Reglarea variatiilor de pH

- reglarea presupune : echilibrul acido-bazic al sangelui , pt

mentinerea lui organismul dispune de sisteme tampon si
mecanisme fiziologice
- sistem tampon alcatuit dintr-o baza slaba si sarea ei cu un acid
puternic / dintr-un acid slab si sarea lui cu o baza puternica
- rol important : mecanismele biologice , specifice anumitor
organe : pulmon, ficat, rinichi, piele

9. REZERVA ALCALINA A SANGELUI

- = cantitatea totala de bicarbonat din sange
- Valoarea cantitatii totale = capacitatea organismului de a combate
tendinta de acidoza
- Amoniacul = participant minor la realizarea rezervei alcaline
- Determinarea rezervei alcaline este importanta in aprecierea
echilibrului acido-bazic si a capacitatii tampon a sangelui

1.2.FUNCTIILE GENERALE ALE SANGELUI

Functia de transport
- Prin intermediul sangelui se realizeaza aproape toate schimburile
nutritive si de epurare dintre organism si mediu
- Sangele transporta: oxigen, glucoza, aminoacizi, acizi grasi, lipide,
oxigenul de la pulmoni la celulele organismului si bioxidul de
carbon de la celulele organismului la pulmoni, produsi de
catabolism de la celulele organismului la rinichi sau ficat,
hormoni , substante mesager eliberate de un organ catre alt
organ, apa si electroliti (sodiu, potasiu, calciu, bicarbonat, clor
etc.)
- Sangele participa la respiratie, la termoreglare ( transportul
caldurii din zonele corporale profunde catre suprafata corpului ) ,
reglarea principalelor functii ale organismului
- Sangele transportat la rinichi este supus controlului si reglarilor
renale
- De la rinichi sangele este transportat la diferite organe unde
modifica continutul in apa si electroliti al fluidelor intracelulare si
extracelulare => mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.
Functia de aparare antiinfectioasa
- Prin continutul in leucocite , anticorpi si alti factori de protectie
imunologica
Mentinerea echilibrului acido-bazic
- Prin continutul in sisteme tampon
Hemostaza fiziologica
- Prin continutul in factori ai coagularii si trombocite
Homeostazia mediului intern
- Mentinerea izovolemiei , izotoniei ( constanta presiunii osmotice),
izohidriei (constanta pH), iziioniei (constanta concentratiei
ionilor )
Reglarea presiunii arteriale
- Prin volumul si proprietatile sale ,sangele ajuta la mentinerea si
reglarea presiunii arteriale

1.3.ELEMENTELE FIGURATE ALE SANGELUI

1.3.1 HEMATII

- Cele mai numeroase

- Volumul lor repr. aproape jumatate din vol sangelui
Forma hematiilor
- Celule anucleate de forma discoidala bi- sau uniconcava
- Hematiile de pasari sunt nucleate cu forma ovala
- Hematiile de caine sunt tipic biconcave
- Hematiile de capra sunt aproape sferice
- Forma ofera urm proprietati functionale :
a) Realizarea unui maxim de suprafata la un minim de volum
b) Distanta de difuziune mica
c) Rezistanta la presiuni osmotice crescute
- Forma este mentinuta datorita proprietatilor moleculare ale
hemoglobinei si ale unor proteine contractile.
- O modificare a formei - in anemia falciforma , la om
- Plasticitate = proprietatea hematiilor de a-si modifica forma sub
actiunea unei forte mecanice => hematiile pot strabate vasele
capilare , tuburi cu diametrul mai ingust decat cel al hematiilor

Dimensiunile hematiilor
- Scade odata cu inaintarea in varsta a celulei
- Cainele hematiile cele mai mari
- Oaia + capra hematiile cele mai mici (adaptare functionala)

Culoarea hematiilor
- Rosu-portocaliu
- Data de hemoglobina
- Zona centrala a hematiilor la mamifere este mai putin colorata
 Numarul de hematii
- Se exprima in milioane ( 106) pe milimetru cub de sange (mm3)
- In general , 7 x 106 hematii / mm3 de sange la vaca, porc , caine
- Oaie , capra nr mai mare de hematii
- Nr variaza in functie de specie , dar depinde de diferiti factori :
a) Varsta : animalele nou-nascute , al caror organism este adaptat
la schimburile transplacentare de oxigen, au un nr mai mare de
hematii
b) Sexul : masculii nr mai care de hematii aprox > cu 5-10% fata
de femele
c) Activitatea musculara : activitatea fizica stimuleaza maduva
osoasa in producerea de globule rosii
d) Rasa : in cadrul aceleiasi specii , exista variatii ale nr de
globule rosii in functie de rasa : caii pur sange au nr mai mare
de hematii fata de cei de tractiune.
e) Altitudinea : scaderea tensiunii oxigenului in zonele geografice
situate la altitudine ridicata abtreneaza o hiperactivitate a
maduvei osoase si o crestere a nr de globule rosii.
f) Starea de intretinere : carentele alimentare antreneaza o
scadere a activitatii eritropoietice a maduvei osoase
- Cele mai daunatoare sunt carentele : in Fe , cupru , cobalt ,
magneziu
g) Viteza de degradare a globulelor rosii
fiziologice
- Cresterea nr de hematii = poliglobulie ; acestea pot fi
patologice
Poliglobulii functionale pot aparea: in urma efortului fizic prin
hemoconcentratie , in emotii, deshidratare
Poliglobulii patologice pot aparea: in boli insotite de hipoxie
tisulara (insuficienta cardiaca, tuberculoza pulmonara )
fiziologic
- Scaderea nr de hematii = oligocitemie: proces patologic
Scaderi fiziologice ale nr de hematii - > in hemodilutii produse de :
ingestia unei cantitati mari de apa , conditii de hiperbarism (la
mineri/ scafandri)
Scaderi patologice ale nr de hematii : hemoragii , icter hemolitic ,
anemii prin deficit de formare etc.

Sedimentarea hematiilor
- Hematiile din sangele recoltat pe anticoagulant , sedimenteaza
- Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) = viteza cu care se
depun hematiile
- 3 faze de sedimentare :
a) Faza initiala : viteza creste treptat , pe masura ce hematiile se
aduna in rulouri mari
b) Faza de decantare : viteza de sedimentare este maxima si
constanta
c) Faza de coborare lenta : viteza de coborare scade lent pana la
zero
VSH crescut in oligocitemii (scaderea nr de hematii),
hemodilutii , cresterea concentratiei de Mg si Ca
 VSH scazut in policitemii , hemoconcentratii, cresterea
concentratiei de Na , K si serumalbuminelor. Albuminele
influenteaza VSH-ul prin scaderea fortei de atractie
electrostatica dintre hematii
Rezistenta osmotica a hematiilor
- Capacitatea hematiilor de a-si pastra continutul in hemoglobina
atunci cand sunt suspendate in solutii hipotonice
- Plasma sanguina = mediu izotonic => cantitatea de apa care intra
in hematie este egala cu cantitatea care iese din hematie iar
volumul hematiei ramane neschimbat
- In solutii hipertonice => cantitatea de apa care intra in hematie
este mai mica decat cea care iese din hematie => hematiile se
micsoreaza si se deformeaza ( ratatinare)
- In solutii hipotonice => hematiile se maresc in volum =>dilatarea
porilor acestora => iesirea hemoglobinei din hematii fara ruperea
membranei
Prin cresterea presiunii osmotice , hematia revine la normal , dar
fara hemoglobina
- Hemoliza = fenomenul de rupere a membranei hematiilor urmat
de trecerea hemoglobinei lor in lichidul extracelular
- Determinarea rezistentei globulare : hematiile separate de plasma
se suspenda intr-o baterie de eprubete cu solutii de NaCl cu grade
crescande de hipotonizare
- Concentratia in NaCl a primei eprubete = rezistenta globulara
minima ( o parte din hematii isi pierd continutul in hemoglobina)
- Concentratia in NaCl a ultimei eprubete = rezistenta globulara
maxima (mai exista hematii nehemolizate)

Longevitatea hematiilor
- Durata medie de viata : 30 de zile (gaina) , 60 de zile (pisica), 65
de zile (porc) 90 de zile (oaie) , 110 zile (caine), 130 zile (capra) ,
150 zile (cal si vaca)
- La cal cu anemie, longevitatea este de aprox 5 zile
- Imbatranirea hematiilor este caracterizata de : scaderea densitatii
celulare , aparitia de receptori membranari pentru IgG, aparitia de
peroxizi ai acizilor grasi , scaderea concentratiei de Mg si K ,
cresterea concentratiei de Ca si Na
- Pierderea de K => proces de deshidratare = pierderea
plasticitatii , grabind procesul de imbatranire a hematiilor

Hematocritul (Ht)
- Procentul volumului elementelor figurate din volumul sangelui
- Un Ht peste valorine normale => creste vascozitatea sangelui
consecinte neg.
- Un Ht scazut fata de val normale => scadere a nr de hematii
(anemie) asupra

schimburilor de

gaze respiratorii
 Hemoglobina
- = principalul component al hematiilor
- Hemoglobina de mamifere = substanta proteica , alc di 4
subunitati moleculare , fiecare subunitate avand o componenta
prostetica (hem) si o proteina acociata acesteia (globina)
- Hemul = protoporfirina alc din 4 cicluri pirolice
- Hemoglobina contine 4 catene globinice identice doua cate doua :
hemoglobina adulta continedoua catene globinice si doua catene
globinice , hemoglobina fetala contine doua catene globinice ,
si doua catene globinice .
- Hemoglobina + oxigen = oxihemoglobina
- Hemoglobina + bioxid de carbon = carbaminohemoglobina
- O combinatie anormala : hemoglobina + monoxid de carbon =>
carbonmonoxihemoglobina (carboxihemoglobina) ; in aceasta
combinatie, monoxidul de carbon ocupa locul oxigenului
- Mioglobina = cromoproteida transportoare de oxigen din fibrele
musculare

Eritropoieza
- Producerea de eritrocite
- Pana la nastere , formarea eritrocitelor are loc in ficat , splina si
maduva osoasa
- La baza formarii : sta celula primordiala = celula matca / celula
stem pluripotenta hematopoietica
- Celula stem angajata im formarea de Hematii = CFU-E
Granulocite si
monocite = CFU GM
- Proces de eritropoieza : celula stem CFU-E se divide -> reticulocit
(durata medie de viata 1-3 zile ) sufera un proces de maturare =
pierderea tuturor organitelor celulare si de definitivarea incarcarii
cu hemoglobina
- Reticulocitul anucleat , fara organite celulare, cu hemoglobina =
eritrocit
- In perioadele de eritropoieza intensa procentul de reticulocite
scade
- Durata eritropoiezei aprox 5 zile din care 3 zile sunt necesare pt
formarea reticulocitului.
Reglarea eritropoiezei:
- Rata eritropoiezei este controlata de cerintele de oxigen ale
tesuturilor
- Eritropoietina = o globulina nedializabila , termostabila
- reducerea concentratiei de oxigen la nivel
tisular => secretia de eritropoietina
- stimuleaza maduva osoasa in producerea de
hematii
- Rol important in eritropoieza : cianocobalamina (vitamina B12) si
acidul folic = necesare pentru sinteza fosfatului de timidina
(esential pt sinteza ADN)
- Eritrocit matur : membrana subtire si forma neregulata
- Anemia perinicioasa : imposibilitatea absorbtiei vitaminei B12
datorata de atrofia mucoasei gastrice

Eritroliza
- Citoplasma eritrocitelor : nu contine nucleu , mitocondrii, reticul
endoplasmic ; contine sisteme enzimatice capabile sa
metabolizeze glucoza si sa formeze cantitati reduse de ATP
- ATP ajuta la cresterea rezistentei eritrocitelor
- Are loc in splina , ficat, maduva osoasa si in circulatia generala
- Hemoglobina eliberata in urma hemolizei este legata de o proteina
plasmatica (haptoglobina) cu care este transportata la sistemul
macrofagic => este degradata pana la bilirubina sau biliverdina
- Distrugerea eritrocitelor cu defecte de conformatie
- Debitul sanguin splenic = 5 % din debitul cardiac
- Debitul sanguin hepatic = 55% din debitul cardiac
- Rol important : ficatul prin celulele Kupffer
- Complexul hemoglobina-haptoglobina nu filtreaza prin glomerulul
renal
- Hemoglobinemie = proces patologic prin care plasma capata o
culoare rosietica
- Hemoglobinurie = proces prn care urina capata o culoare rosietica
- Hemoglobina liber filtreaza prin glomerulul renal , dar este
reabsorbita

Anemia
- Reprezinta o reducere a nr de eritrocite si/ sau a concentratiei in
hemoglobina a sangelui
- Considerata functionala : cand se datoreaza faptului ca tesuturile
nu devin hipoxice din lipsa de efort , si nu se sintetizeaza
eritropoietina
- Pierderi de sange => anemii
- Forma frecventa : anemia feripriva a purceilor (datorita cresterii
rapide a acestora , deficit de Fe)
- Anemie aplastica : productie mica de eritrocite

Grupe sanguine la om
- Landsteiner : eritrocitele umane contin 2 tipuri de glicoproteine cu
proprietati antigenice = aglutinogene A si B ( se formeaza pe
eritrocite in cursul procesului de eritropoieza)
Celor doua le corespund anticorpi si = aglutinine (in plasma)
- 4 grupe sanguine :
a) Grupa O = absenta aglutinogenului + prezenta aglutininelor
(donatori universali)
b) Grupa A = hematii cu aglutinogen A si aglutinina
c) Grupa B = hematii cu aglutinogen B si aglutinina
 d) Grupa AB = hematii cu ambele aglutinogene + absenta
aglutininelor (primitori universali transfuzii mici < 500 mL )
- Soc hemolitic = aglutinarea intravasculara a eritrocitelor urmata
de hemoliza

Factorul Rh
- Antigenul Rh : prezent numai pe hematiile a 15 % din populatia
umana
- Aglutinina specifica nu este determinata genetic , apare in cursul
vietii
- La mame cu Rh negativ , dezvoltarea unui fat Rh-pozitiv =>
aparitia in sangele mamei anticorpi anti-Rh (nu este periculos la
prima sarcina)
- La cea de-a doua sarcina , insa, trecerea anticorpilor anti-Rh de la
mama la fat => accidente de incompatibilitate cu icter hemolitic /
avort precoce

Grupe sanguine la animale

- Maj anim de ferma au pe hematii un nr mai mare de antigene
(factori de grupa sanguina)
- Totalitatea factorilor sanguini produsi de catre alelele unui locus
cromosomal => sistem de grupa sanguina
- Fiecare sistem are un nr mai > sau mai < de factori si de grupari
alelice
- Grupele sanguine la vaca :
In cadrul unei grupe sanguine, unii factori se formeaza prin
combinarea diferitelor gene
Cel mai important sistem de grupa = B ( cu 27 factori
antigenici)
Sistemul de grupa C -> 8 factori cu 23 de alele
Sistemele B si C importante : pentru analiza corelatiilor
dintre genele grupelor sanguine
Fiecare vaca poate avea propriul echipament de factori de
grupe sanguine pe baza caruia poate fi identificata
Determinarea gruoei sanguine : necesar un nr de seruri = 51
continand fiecare aglutinina specifica unui factor sanguin
In general , bovinele , contin pe hematiile lor intre 5- 15
factori de grup sanguin
- Grupele sanguine la alte specii :
Cal

- identificati 16 factori de grupa sanguina angajati in 8

sisteme de grupa sanguina , cu 25 de alele

Porc

- identificati 32 de factori de grupa sanguina

- unele antigene au localizare plasmatica , atasandu-se de

eritrocite doar atunci cand concentratia plasmatica este
destul de mare
 Oaie
- au fost identificati 35 de factori sanguini
- 7 sisteme de grupa sanguina ( A, B,C,D,M, R-O, X-Z) cu 67
factori alelici
- detine si aglutinine plasmatice naturale

Gaina
- prezinta 57 aglutinogene grupate in 12 sisteme de grupa
sanguina cu 57 factori alelici

Caine
- cunoscute 13 grupe sanguine cu trei factori notati G, H, K

Magar
- identificati doar doi factori de grupa sanguina : B, M

Cunoasterea grupelor sanguine importanta in stabilirea identitatii si a

paternitatii indivizilor

Grupele sanguine - permit studierea filogeniei raselor si a gradului de

homo- sau heterozigotie

- Pot avea rol de markeri genetici ai animalelor cu

productii ridicate

Boala hemolitica a nou-nascutilor la cal si porc datorata de faptul ca

anticorpii din sange mamei nu trec la fat datorita placentei
endoteliocoriale

1.3.2 PLACHETE SANGUINE

- sunt fragmente citoplasmatice cu forma neregulata rezultate din

fragmentarea megacariocitelor

- nr plachetele sanguine prezinta variatii in functie de specie ---variatii

diurne si variatii in functie de starea fiziologica a animalului

- sangele pasarilor contine trombocite in locul plachetelor sanguine

Trombocitele = celule ovale , cu nucleu ovoid , amplasat central

Citoplasma plachetelor sanguine contine factori activi :1) molecule
contractile de acto-miozina

2) resturi de reticul endoplasmic si aparat Golgi care sintetizeaza

diferite enzime 3) mitocondrii capabile sa sintetizeze adenozintrifosfat
si adenozindifosfat 4) sisteme enzimatice care sintetizeaza
prostaglandine cu rol in diferite reactii vasculare si tisulare 5) factorul
stabilizator al fibrinei rol in finalizarea formarii cheagului sanguin

- durata de viata relativ scurta

Principala functie : - participa la procesul de hemostaza fiziologica

- plachetele sanguine stocheaza circa 2% din totalul de serotonina si L-

triptofan (implicate in reglarea apetitului , a ciclului somn-veghe, si a
altor bioritmuri.

1.4.HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

- conditie primordiala pt circularea sangelui : circularea acestuia prin

sistemul inchis de vase sanguine

- oprirea pierderii din vase a sangelui se realizeaza prin hemostaza

Aceasta se declanzeaza la lezarea sau ruperea unui vas sanguin si

consta in derularea urmatoarelor evenimente :

a) vasoconstrictie
b) formarea trombusului plachetar
c) coagularea sangelui
d) formarea in cheagul de sange a unui tesut conjunctiv fibros

1.4.1.VASOCONSTRICTIA

Lezarea unui vas sanguin prin sectionare sau repere => vasoconstrictie

Aceasta se realizeaza prin mecanism nervos local ca urmare a stimularii

terminatiilor nervoase senzitive din peretele vascular

1.4.2 FORMAREA TROMBUSULUI PLACHETAR

Cand vasul lezat este mic -> inchiderea lui se face mai degraba printr-un
trombus plachetar decat printr-un cheag de sange

Functia plachetelor sanguine : 3 etape

a) activarea plachetelor
b) adeziunea plachetara
- plachetele activate isi modifica forma discoidala devenind aproape
sferice , se maresc in volum si formeaza pseudopode (acestea
 permit un contact mai bun cu alte plachete care adera la locul
leziunii)
c) reactia de eliberare
- sub actiunea Ca are loc: gruparea granulelor plachetare in zona
centrala a plachetelor activate , contactul acestora cu membrana
sistemului canalicular intraplachetar , fuziunea granulelor cu
membrana canaliculara , eliminarea continutului granular prin
canaliculele sistemului canalicular.

Activarea succesiva si aderenta a noi si noi plachetele determina

formarea trombusului plachetar

Ruptura mica = > trombusul plachetar poate el insusi sa opreasca

scurgerea sangelui

Ruptura mare => trombusul plachetar + trombus sanguin (rezulta din

coagularea sangelui)

1.4.3.COAGULAREA SANGELUI

- declansat de substante activatoare eliberate din peretele vascular si

plachetele sanguine

Factorii coagularii

- Substante procoagulante = favorizeaza coagularea

- Substante anticoagulante = se opun coagularii
- Sunt notati cu cifre de la I la IV si de la VIII la XIII : Ca = factorul IV
,
tromboplastina = factorul III

Declansarea coagularii ; mecanisme de coagulare

- Coagulare declansata prin traumatizarea sangelui = mecanism

intrinsec
- Coagularea prin contactul sangelui cu tesuturi extravasculare =
mecanism extrinsec
Rezultatul = activarea factorului Stuart Prower
Mecanismul intrinsec
- o afectiune sanguina determina activarea factorului XII si
eliberarea fosfolipidelor plachetare
- activarea factorului XII declanseaza o cascada de reactii
Mecanismul extrinsec
- asigura activarea directa a factorului X => producere de
trombina si fibrina
- eficienta mai mare cand: vasele sunt rupte + tesut inconjurator
lezat
Protrombina si fibrinogenul

Protrombina = o proteina plasmatica care se scindeaza usor in

componente mai mici (ex:trombina)

- sintetizata continuu in ficat ,fiind permanent utilizata

in procesul de coagulare

Afectiuni hepatice / deficit de calciu => scaderea productiei de

protrombina , scaderea concentratiei din sange a acesteia =>
prelungirea timpului de coagulare => tendinta de hemoragie

Fibrinogenul

= proteina plasmatica

- sintetizat in ficat , afectiunile hepatice fiind insotite de scaderea

concentratiei plasmatice a fibrinogenului

Formarea cheagului

Leziune vaculara severa -> formarea cheagului dupa 15-20 s

Leziune vasculara minora -> formarea cheagului dupa 1-2 min

Cheagul sanguin este alcatuit din reteaua filamentelor de fibrina

orientate in toate directiile

Pentru desfasurarea normala a hemostazei sunt necesare: integritatea

peretelui vascular , a functiei trombocitare si a actiunii sistemelor pro si
anticoagulante

Retractia cheagului

-dupa formare , se contracta si elimina timp de 20-60 minute lichidul pe

care il contine = serul

- conditionata de prezenta plachetelor sanguine (sunt fixate pe

filamentele de fibrina , a.i pot contribui la legarea filamentelor intre ele

- pe masura retractiei chiagului , marginile vasului lezat se apropie ,

ceea ce constituie o contributie finala la hemostaza

1.4.4. LIZA CHEAGURILOR DE SANGE- rolul plasmei

Plasma sanguina contine o euglobulina = plasminogen ; cand este

activata se trasforma in plasmina; proprietati enzimatice asemanatoare
tripsinei : hidrolizeaza filamente de fibrina precum si alti factori ai
coagularii.
 1.4.5. PARTICULARITATI DE SPECIE PRIVIND COAGULAREA SANGELUI

La mamifere marine + reptile => absenta factorului XII => prelungirea

timpului de coagulare a sangelui

La pasari dependenta de mecanismul extrinsec

- recoltarea sangelui pe anticoagulant si utilizarea plasmei

pentru diferite analize biochimice

1.4.6.PREVENIREA COAGULARII SANGELUI IN SISTEMUL VASCULAR

- Principalul factor care previne coagularea intravasculara a

sangelui = starea de netezime a suprafetei endoteliului vascular
- Alt factor : indepartarea continua a trombinei din sange (realizat
de fibrina)
- Al treilea factor : heparina
Molecula de heparina este un polizaharid conjugat , puternic
incarcat electronegativ
Exces de heparina => indepartarea trombinei are loc aproape
instantaneu
Heparina: produsa de multe celule diferite

1.5 PLASMA SANGUINA

In sangele recoltat pe anticoagulant si lasat in repaus elementele

figurate sedimenteaza, separandu-se de partea lichida a sangelui =
plasma sanguina

In sangele recoltat fara anticoagulant , la scurt timp de la recoltare se

formeaza coagulul , iar partea lichida ramasa constituie serul.

Compozitie : fibrinogen si protrombina

Culoarea galben intens se datoreaza prezentei bilirubinei

Prin electroforeza au fost identificate mai multe fractii proteice

plasmatice : albumine , diferite globuline si fibrinogen.

Albumine = 40 60 % ; reinnoire in ficat; rol in trasportul sanguin al

diferitelor substante

Globulinele , , : sintetizate in ficat ; glob. , - > servesc la

transportul colesterolului , hormonilor steroizi , acizi grasi , pigmenti
biliari

Printre proteinele plasmatice loc important: enzimele

Fractia plasmatica cea mai redusa cantitativ este reprezentata de :
fibrinogen (rol in coagulare )

Dintre lipide , plasma contine trigliceride , fosfolipide si colesterol

Testarea functionala a ficatului (loc de sinteza al colesterolului si

colesteridelor ; scaderea nivelului colesterolului sanguin insoteste
leziuni ale parenchimului hepatic

Constituenti anorganici ai plasmei

- plasma sanguina contine : compusi anorganici , maj sub forma de

saruri

- sarurile plasmatice : rol in crearea si mentinerea presiunii osmotice a

plasmei.

2.SISTEMUL IMUNITAR

- este un ansamblu de organe , tesuturi , celule si molecule complexe

Rol: apararea organismului impotriva agentilor straini , memorandu-i in

vederea unei noi infectii , precum si recunoasterea si protejarea
propriilor structuri

2.1.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SISTEMULUI IMUNITAR

Tipuri de structuri:

- Organe producatoare de celule ale sistemului imunitar

reprezentate de maduva osoasa (hematogena) -> contine celula
stem pluripotenta din care se diferentiaza limfocitele prin linia
limfoida & celulele prezentatoare de antigen si granulocite prin
linia mieloida
- Organe limfoide de maturare si proliferare reprezentate de
maduva osoasa & timus (la mamifere ) si bursa lui Fabricius &
timus (la pasari). Rol: maturare si proliferarea limfocitelor
- Organe limfoide de depozitare si proliferare reprezentate de
organe limfoide secundare sistemice ( limfonoduri si splina ) &
organe limfoide secundare mucosale (amigdale si placi Peyer)

MADUVA OSOASA

- Principalul organ limfopoietic al mamiferelor si pasarilor

- Localizare : in trabeculele portiunii spongioase a oaselor
- Contine : celula stem limfopoietica => limfocite, macrofage,
granulocite
- Alcatuire 2 zone : stroma & zona hematopoietica
Stroma = micromediul necesar hematopoiezei
- produce factori de crestere si dezvoltare necesari pentru
activarea celulelor stem din zona hematopoietica

TIMUSUL

- Organ important in dezvolatarea sistemului imunitar in perioada

embrionara si in primele saptamani de viata
- Dimensiuni : maxime in prima parte a vietii postnatale -> scade
- Structura : lobulara
- Zona medulara + zona corticala
Zona corticala contine o mare acumulare de limfocite
proliferatoare
Zona medulara contine in principal , celule epiteliale ce formeaza
Corpusculii lui Hassal (functii: secretoare si fagocitoare)
Procesul de maturare al limfocitelor este realizat in timpul
pasajului acestora din zona corticala in zona medulara

LIMFONODURILE

- Formatiuni nodulare de tesut conjunctiv dens amplasate pe

lungimea vaselor limfatice , formand lanturi ganglionare
- Alcatuire : corticala + medulara
- Limfa patrunde in limfonod prin vase aferente din zona convexa si
paraseste limfonodul prin vase eferente din zona concava (hil)
- Rol : filtrarea limfei , captarea antigenilor sositi pe calea
circulatiei limfatice , proliferarea limfocitelor , limfocitoclazia

SPLINA

- Organ limfoid secundar cu functie dubla

- Functii :
Filtreaza sangele in scopul capturarii si prelucrarii
antigenilor ( functie imunitara)
Functie hematopoietica implicata in producerea
eritrocitelor si a trombocitelor
- Alcatuire : o capsula de fibre musculare si colagen , ce
adaposteste portiunea functionala a splinei (pulpa alba si pulpa
rosie )
- Pulpa alba : este tesutul limfoid al splinei , localizat intotdeauna in
jurul unei artere sau arteriole , alcatuind foliculi limfoizi si teci
limfatice periarteriolare.
- Pulpa rosie : este alcatuita din 3 structuri : cordoane splenice ,
sinusuri venoase, capilarele cu teci
- Cordoanele splenice sunt alcatuite dintr-o retea de fibre
musculare pe suprafata carora se afla un mare numar de celule
libere in circulatia sanguina : monocite , hematii , plachete
sanguine si macrofage
 - Capilarele sunt de tip fenestrat si sunt inconjurate de aglomerari
de macrofage sub forma unor teci

MUCOASE

- La acest nivel se afla tesutul limfoid asociat acestora

- Tesutul limfoid este alcatuit din limfonoduri , care au rolul de a
proteja mucoasa intestinala impotriva agresiunilor patogene
- Cele mai organizate structuri ale sistemului imunitar mucosal sunt
amigdalele si placile Peyer
- La pasari , tesutul limfoid mucosal este reprezentat de tesutul
limfoid asociat tractusului intestinal ce include tonsilele ceco-
colice.

AMIGDALE

- Organe limfoide secundare necapsulate

- Componente ale sistemului imunitar digestiv si respirator
- Localizare: in imediata apropiere a epiteliului superficial
- Alcatuire : limfonoduri agregate sau solitare , tesut limfoid difuz ,
cripte amigdaliene
- In criptele amigdaliene se afla limfocite cantonate in numar mare
- Structura limfoida : centre germinative , care sunt structuri
compacte formate din limfocitele B incluse in tesutul limfoid difuz
alcatuit din randul lui in principal din limfocite T
- Principalii anticorpi sintetizati in amigdale : IgG si IgA

PLACILE PEYER

- Agregate de tesut limfoid , necapsulate

- Localizare : mucoasa intestinala
- Tipuri : placi Peyer jejunale (dim mici , amplasate in jejun si
portiunea initiala a ileonului) , placi Peyer ileocecale ( amplasate
in portiunea terminala a ileonului )

2.2.PROPRIETATILE FUNCTIONALE ALE SISTEMULUI IMUNITAR

a) abilitatea de a deosebi componentele proprii organismului din care

face parte , de componente straine

b) specificitatea raspunsului

c) capacitatea de memorare